Balta Alba – Daca am inteles eu bine, aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.

Baneasa – Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact oceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.

Colentina – Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la “colea-n-tină” – cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si “Olintina” Cotroceni – Numele ii vine de la “a cotroci”, “cei care “cotrocesc”. Un vechi regionalism care inseamna “a cotrobai”, “a scotoci”, “a scormoni”.

Crangasi – Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei – un crang. Aici traiau, normal, crangasii.

Damaroaia – aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris

Dealul Spirii – Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si “Spirea”), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche)

Dristor – vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau «darste» si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor.

Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.

Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) “Ferentarius” – Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul

Floreasca – dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii

Ghencea – Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei

Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor

Lipscani – din slava -Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest “loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Militari – In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici “Pirotehnia Armatei”

Pantelimon – isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca “pan” inseamna “tot” si “éléïmon” inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.

Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.

Salajan – Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.

Titan – isi ia numele de la fabrica de ciment “Titan” construita la inceputul secolului XX

Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: “În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea”

Denumire cartiere bucurestene from B a r z i l a i – e n – D a n by aurelmateescu