Educația nu îi separă pe oameni de Dumnezeu
Se crede că interesul și preocupările religioase scad pe măsură ce oamenii sunt tot mai educați. Un studiu recent arată însă că educația nu îi îndepărtează pe oameni de Dumnezeu, ci le încurajează o perspectivă mai liberală în privința religiei.
Profesorul Philip Schwadel de la Universitatea Nebraska-Lincoln a publicat un studiu conform căruia fiecare an adăugat la educația școlară a unei persoane crește semnificativ posibilitatea ca persoana respectivă să creadă că există adevăr în mai multe religii, nu doar într-una singură, informează USA Today.
Unul dintre motivele principale ale acestei schimbări a percepțiilor cu privire la religie se datorează, în opinia profesorului Schwadel, faptului că, odată cu trecerea anilor și cu parcurgerea unor cicluri școlare precum liceul și facultatea, tinerii intră în legătură cu un număr din ce în ce mai mare de persoane, oameni care aparțin unor tradiții religioase diferite.
„Oamenii nu vor să spună despre prietenii lor că vor merge în Iad”, a declarat Schwadel.
Pe măsură ce adaugă ani pregătirii lor intelectuale, crește cu 15% posibilitatea ca oamenii să fi participat la un serviciu religios în ultima săptămână și crește cu 13% posibilitatea ca oamenii să se îndrepte spre o biserică protestantă cu norme comportamentale mai puțin stricte.
Rezultatele studiului lui Schwadel le completează și se potrivesc cu acelea ale cercetătorului Barry Kosmin de la Trinity College, care a cercetat raportul dintre credințele religioase și nivelul educațional (diplomă de licență, master, doctorat). Kosmin aprecia că „elitele intelectuale ale Americii arată la fel ca restul populației”, fiind tot atât de receptive sau suspicioase vizavi de religie. Altfel spus, persoanele cu studii superioare nu resping în mod automat credința în Dumnezeu.
Cercetarea lui Kosmin a arătat că 73% dintre cei cu studii superioare cred că „Dumnezeu există”; 66% cred că „Dumnezeu face minuni”; 62% cred că „Dumnezeu îi ajută”.
Schwadel a analizat datele obținute de la 1.800 de persoane din Statele Unite.
(Foto: campusclimate.wordpress.com)
Partajează asta:
Maxima zilei – 7 august 2011
Pocăiți-vă dar și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele.
Faptele Apostolilor 3:19
Partajează asta:
În amintirea Mântuitorului
„Să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Luca 22:19/b; 1 Corinteni 11:24/b şi 25/b
Cina Domnului este evenimentul sărbătoresc al Bisericii răscumpărate prin Jertfa Domnului Isus Hristos de la Calvar. Ea, Biserica, este chemată să împlinească periodic acest lucru dar numai şi numai „spre pomenirea” Domnului ei. Deci nu spre sfinţirea noastră, nu spre iertarea păcatelor noastre, nu spre lauda noastră, nu spre afirmarea noastră, nu spre satisfacerea nevoilor fiziologice umane : foame şi sete, nu… spre nimic altceva, decât spre pomenirea Lui, a Domnului Isus Hristos, Mântuitorul nostru.
1. Biserica din Corint avea metehnele ei spirituale, aşa cum şi astăzi multe biserici au problemele lor. La Corint unii dintre credincioşi se grăbeau sa-şi aducă de acasă pâine şi vin din belşug ca atunci când stau la Cina Domnului să se sature trupeşte de mâncare şi băutură (1 Corinteni 11:21). Să ne mulţumim deci cu bucăţica de pâine care se frânge şi care simbolizează trupul Domnului frânt pe Golgota pentru iertarea păcatelor noastre şi cu păhărelul de vin care simbolizează sângele sfânt al Domnului vărsat până la ultima picătură pe Golgota tot pentru spălarea păcatelor noastre. Când le luăm să ne amintim deci de Jertfa ispăşitoare a Domnului Isus săvârşită în locul nostru şi să-I mulţumim închinându-ne în sfinţenie şi curăţie de cuget.
2. La Cina Domnului sunt chemaţi să participe toţi credincioşii, membrii ai Bisericii Sale răscumpărată, dar nu oricum. În textul nostru din 1 Corinteni 11:28 citim astfel : „ Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuşi şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta.” Deci se cere şi se aşteaptă din partea Domnului o cercetare personală prin Duhul Sfânt a fiecărui credincios. Este momentul când fiecare stă personal înaintea cugetului său şi înaintea Domnului care vede totul, ştie totul, poate totul… deci chiar şi iertare pe moment poate primi cel ce este sincer cu sine însuşi şi cu Dumnezeu. Aşa să ne apropiem deci de Cina Domnului. Am aflat că într-o biserică din zilele noastre unde se folosea un singur pahar cu vin la Cină pentru mai mulţi membri, unul dintre ei când i-a venit rândul să soarbă din pahar un strop de vin, a băut aproape tot paharul. Uimit de cele întâmplate, cel ce împărţea paharul l-a întrebat: Frate, nu-i cumva prea mult vinul ce l-ai băut ? Mult, mult, frate dar şi păcatele mele sunt multe… ! Ce înşelăciune demonică ! Ca la Corint. Nu fraţii mei, nu cantitatea de vin băută la Cina Domnului spală păcatele noastre. Iertarea se oferă numai celui ce deosebeşte trupul şi sângele Domnului. Altfel se adaugă un alt păcat spre osânda personală. (v.29)
3. Cina Domnului este şi o proclamare a revenirii Domnului Isus ca să-Şi ia Biserica acasă în ceruri. În versetul 26 citim astfel: „ vestiţi moartea Domnului până va veni El.” De fiecare dată când întinzi mâna să iei pâine şi vin la Cina Domnului gândeşte-te că El, Domnul Isus este viu în vecii vecilor, şi că va reveni în lumea noastră să Îşi ia Biserica acasă la El, în veşnicie. Acest moment al revenirii Sale poate avea loc chiar astăzi, chiar acum. Eşti gata să-L întâmpini cu fruntea sus şi cu bucurie ? Doamne ai milă de noi Te rugăm !
Pastor, Elisei Pecheanu
Istorie Evanghelica 