Arhive zilnice: 4 septembrie 2011

Ordinul secret al Maresalului Antonescu privind deportarea crestinilor evanghelici in Transnistria


Ion Antonescu

Un aspect mai puțin cunoscut al istoriei recente este intenția Mareșalului Antonescu de a-i deporta pe creștinii evanghelici, considerași sectanți, la Bug, adică în Transnistria (teritoriul dintre Nistru și Bug -vezi harta). Ordinul secret preciza fără echivoc dispoziția ca „toți membrii sectelor religioase să fie trimiși imediat în organizațiile de pe Bug.” Menționăm faptul că baptiștii aveau statutul de asociație religioasă și au reușit în anul 1940, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe, să obțină statutul de cult religios. Dată fiind evoluția situației internaționale (ne aflăm în timpul celui de-al doilea război mondial -1939-1945-), a opoziției Bisericii Ortodoxe, a deselor schimbări la conducerea Ministerului Cultelor, precum și a faptului că recunoașterea nu s-a realizat prin intermediul unui decret regal, așa cum se va întâmpla în toamna anului 1944, baptiștilor li se va retrage recunoașterea oficială, bisericile lor fiind închise între 1942-1944.  Mai mult decât atât, alături de ceilalți creștini evanghelici (penticostali, creștini după Evanghelie, adventiști), precum și de alte denominațiuni religioase încadrate în categoria sectelor, erau pasibili de deportare la Bug.

Unul din documentele pe care le-am identificat privind acest caz menționează următoarele:

Prefectura Jud. Muscel.

Comunicat Nr.10891 din 4 Iunie 1942

Către Primării și Posturile de Jandarmi.

               ,,Se aduce la cunoștință generală următoarele:

  1. Domnul Mareșal I. Antonescu, Conducătorul Statului, a hotărât ca toți membrii sectelor religioase să fie trimiși imediat în organizațiile de pe Bug.
  2. Pentru satisfacerea acestor dispozițiuni, autoritățile polițienești, jandarmerești și administrative vor întocmi de urgență tablouri de toți sectanții și asociațiuni religioase și îl vor înainta Prefecturii, spre a fi trimis Ministerului Afacerilor Interne care va lua măsuri de trimiterea acestora în Transnistria.
  3. Autoritățile jandarmerești împreună cu notarii vor stabili în comunele rurale după registrele sectanților, data când au fost înscriși fiecare membru, și la ce sectă au făcut declarații de trecere la oficiul de stare civilă.
  4. După efectuarea acestor operațiuni registrele se vor numerota, sigila și parafa după care se vor depune la preturi.

  Pastorii vor certifica exactitatea și numărul filelor; prezentul comunicat va fi aplicat în toate comunele din județ precum și în orașul Câmpul lung.

  Prefectul Jud. Muscel,

ss. General Nicolau.

Harta Romaniei in 1942 - Transnistria

Față de această situație, președintele cultului baptist, Constantin Adorian, a inițiat o serie de demersuri printre care și un memoriu către mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului. În cadrul acestui memoriu se menționau următoarele: „respectuos vă rugăm să binevoiți a da ordin să se revină asupra acestei măsuri, dându-se ordine lămurite și precise pentru ca creștinii baptiști să fie lăsați în pace pentru a-și putea vedea liniștiți de gospodăriile și ogoarele lor”.

Nu cunoaștem răspunsul autorităților și nici nu avem documente care să confirme faptul că ordinul de deportare a fost executat.

Corurile reunite ale Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Iasi – Tu popor ales de Domnul


Concertul a avut loc la Biserica Crestina dupa Evanghelie nr 1 Iasi

Cum să stai jumătate de oră în rugăciune


Aţi auzit anul acesta de multe ori, în mesajele sau discuţiile pe care le-am avut, de felul în care mă rog. Dacă vă întrebaţi cum să stai jumătate de oră în rugăciune (cel puţin)… uitaţi ce face eu:
1.      Fii hotărât să faci lucrul acesta. Nu îţi propune să te rogi până rămâi uscat şi fără idei. Stabileşte-ţi să te rogi toată jumătatea aceea de oră. Rugăciunea este o muncă. Nu este întotdeauna „al rugăciunii dulce ceas…”. Domnul Isus a făcut multe lucrări în pace şi linişte, dar se ruga „cu strigăte puternice şi cu lacrimi” (Evrei 5:7).
2.      Gândeşte-te la schimbările pe care doreşti să le vezi în inima ta, în viaţa ta, în familia, în cartierul tău, în biserică şi în lume. Fă o listădacă este necesar. Apoi roagă-te cu ajutorul ei.
3.      Stai cu Biblia deschisă înaintea ta. Citeşte un verset, o propoziţie şi apoi transform-o în rugăciune. Parafrazeaz-o, dezvolt-o, aplic-o. Asta merge foarte bine cu părţi etice din Scriptură de genul: Matei 5-7; Romani 12; 1 Corinteni 13; Galateni 5,6; Efeseni 4-6; Coloseni 3,4; 1 Tesaloniceni 5; 1 Ioan, etc. Odată ce te-ai deprins cu metoda asta, te poţi ruga toată ziua. Şi sunt sigur că vei fi surprins câte gânduri şi idei îţi vor veni în timp ce iei Biblia în serios şi o aplici rugându-te cu ajutorul ei. Dacă ajungi la probleme teologice şi de interpretare, spune-i Domnului că te vei întoarce mai târziu la ele (chiar aşa să faci) şi treci mai departe. Dacă căutăm serios să împlinim ceea ce înţelegem, mult mai multă lumină va veni asupra părţilor mai dificile.
Mă rog ca voi să vă rugaţi. Ce profunzime şi ce putere am avea ca şi biserică dacă am învăţa să ne rugăm folosind Cuvântul lui Dumnezeu!
Faur Iosua

Vindecat de cancer după rugăciunile colegilor


Colegii lui C.J. Williams sunt convinși că au asistat la un miracol, după ce fundașul echipei de fotbal american din North Augusta, diagnosticat cu cancer, a fost declarat sănătos de medici.

Foto: photos.indystar.comC.J. a fost anunțat că are cancer după ce s-a prezentat la un control fiindcă avea o umflătură pe gât. „Am fost foarte rănit,” a spus C.J despre aflarea veștii. „Credeam că asta va pune capăt carierei mele de fotbalist (…) M-am ținut tare, a trebuit să fiu tare, pentru ceilalți,” a mărturisit tânărul.

BeliefNet.com relatează că, la aflarea diagnosticului inițial, întreaga comunitate din Fox Creek (North Augusta) s-a rugat pentru ca tânărul licean să se facă bine. Le-a venit greu să creadă atunci când tânărul le-a spus că la analizele ulterioare medicii nu au mai putut identifica celulele tumorale în corpul lui.

După o săptămână de analize amănunțite, tânărul care se pregătise deja să înceapă tratamentul chimioterapic a aflat cu stupoare că nu mai este nevoie. „Unii spun că i s-a pus un diagnostic greșit,” a declarat antrenorul lui C.J. „Eu vă spun, n-a fost diagnosticat greșit. A fost vindecat.”

http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Vindecat-de-cancer-dupa-rugaciunile-colegilor-4135.html

Dogmele unitarianismului, o religie născută la Cluj


Recunoscut oficial prin edictul Dietei de la Turda, Cultul Unitarian a fost înfiinţat în capitala Ardealului, în urmă cu aproximativ cinci secole.

Înfiinţat ca o variantă radicală a protestantismului, de David Francisc, Unitarianismul a fost recunocut oficial ca religie în anul 1568. Fiind o ramură a protestantismului, acesta se ghidează pe principiile „toleranţă şi liberă gândire“.

Credincioşii unitarieni nu cred în păcatul originar conform căruia Adam şi Eva nu au respectat porunca lui Dumnezeu de a nu mânca fructele Pomului Cunoaşterii, îl consideră pe Iisus Hristos drept „omul perfect“ şi fiu al lui Dumnezeu în egală măsură ca oricare alt muritor. Mai mult, credincioşii unitarieni consideră că Iisus nu a înviat trupeşte ci doar spiritual, şi reprezintă un model de urmat pentru toţi oamenii.

http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Unitarianismul-religie_nascuta_la_Cluj_0_287971423.html

Meditatia zilei – 4 Septembrie 2011


„Când vor suna lung din cornul de berbec, şi când veţi auzi sunetul trâmbiţei, tot poporul să scoată mari strigăte. Atunci zidul cetăţii se va prăbuşi, şi poporul să se suie,
fiecare drept înainte.(Iosua 6:5)

Strigătele mari ale credinţei neclintite sunt exact opusul cârtelilor credinţei şovăitoare şi a plângerilor inimilor descurajate. Dintre toate „tainele Domnului” (Psalmul 25:14, KJV), nu cred că există vreuna mai preţioasă decât taina acestor strigăte mari ale credinţei. „Domnul a zis lui Iosua: «Iată, am dat în mâinile tale Ierihonul şi pe împăratul lui, pe vitejii lui ostaşi»” (Iosua 6:2, KJV). El n-a zis: „Voi da”, ci „am dat”. Victoria aparţinea deja copiilor lui Israel, şi acum ei erau chemaţi să intre în posesia ei. Dar marea întrebare care rămânea era cum. Părea imposibil, dar Domnul avea un plan.

Nimeni n-ar fi crezut în mod normal că un strigăt ar putea face să cadă zidurile unei cetăţi. Însă secretul victoriei lor stătea tocmai în acel strigăt, pentru că era strigătul credinţei. Şi era o credinţă care îndrăznea să revendice o victorie promisă numai pe baza autorităţii Cuvântului lui Dumnezeu, chiar dacă nu era nici un semn fizic de împlinire. Dumnezeu a împlinit promisiunea Lui ca răspuns la credinţa lor, pentru că atunci când au strigat, El a făcut să cadă zidurile.

Dumnezeu declarase: „Am dat în mâinile tale Ierihonul”, şi credinţa a crezut că lucrul acesta este adevărat. Şi multe secole mai târziu Duhul Sfânt a înregistrat acest triumf al credinţei în epistola către evrei în felul următor: „Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost ocolite şapte zile” (Evrei 11:30).

Hannah Whitall Smith

Credinţa nu poate ajunge niciodată la împlinirea ei,

Până nu înălţăm cântarea de mulţumire a victoriei:

În glorioasa cetate a mântuirii,

Dumnezeu ne-a spus că toate porţile sunt laudă.

http://www.misiune.ro

Concursul de poezie „Poeme pentru Viață”


http://evenimentcrestin.blogspot.com via http://romaniaevanghelica.wordpress.com

Poeziile, avînd ca temă „Iubirea din Dumnezeu”, se trimit în perioada 1 septembrie – 2 octombrie 2011 la adresa: birouapv@yahoo.com

Maxima zilei – 4 septembrie 2011


A şti să taci este o virtute mai mare decât a şti să vorbeşti.

http://www.maximesicugetari.ro/

Stânca mântuirii noastre


Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine ! ” Psalmul 61:2/b

Aceste cuvinte fac parte din rugăciunea şi strigătul împăratului David către Dumnezeul lui. Cu siguranţă aceste cuvinte ne sunt familiare şi nouă celor ce căutăm cu tot dinadinsul să înfăptuim în fiecare clipă voia Domnului. De asemenea ele ar trebui să facă parte din orice rugăciune înălţată către Dumnezeu de către toţi cei ce-L caută pe Dumnezeu şi-L vor în viaţa lor.

  1. Există o Stâncă neclintită pe care se poate sprijini orice suflet încercat de vânturile şi valurile năpraznice ale păcatului. Numele ei este Dumnezeu Isus Hristos. Este numită în scriptură în diferite feluri : stânca de adăpost (Psalm 71:3), stâncă duhovnicească (1 Cor.10:4), Stânca izbăvitoare (Psalm 28:8), stânca mântuirii (Psalm 89:26), stâncă ocrotitoare (Psalm 31:2), stânca puterii (Psalm 62:7). Oricine care se simte în nesiguranţă poate căuta acest loc de adăpost. Este la îndemâna oricui. Aproape de oricine. Tu eşti pe această Stâncă ?
  2. Există o Călăuză sigură pentru oricine caută adăpost şi sprijin pe această Stâncă. Numele Lui este Dumnezeu Duhul Sfânt. David recunoaşte faptul că singur niciodată nu va putea ajunge pe această Stâncă. De aceea el se roagă astfel : „ Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine !” Păcătosul muritor are nevoie de acest Îndrumător sigur, care este Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Păcatul l-a coborât aşa de jos pe omul creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu încât diferenţa de „înălţime spirituală” între el, omul păcătos şi Dumnezeu este prea mare. „…prea înaltă pentru mine” zice psalmistul David. Numai Duhul Sfânt al lui Dumnezeu poate ridica un păcătos din starea de păcat la înălţimea sfinţeniei lui Dumnezeu. Tu în ce stare te afli ? Ai auzit până acum vreodată şoapta Duhului Sfânt chemându-te din adâncul păcatului la înălţimea cerului ? Fă linişte în sufletul tău şi ascultă. El te cheamă şi pe tine pentru că te iubeşte. Stânca Isus Hristos a murit pe Golgota şi pentru tine.
  3. Există o condiţie sigură şi clară stabilită de Dumnezeu în vederea ridicării tale. Aceasta se numeşte Acceptare. Dumnezeu nu obligă pe nimeni. Numai dacă păcătosul doreşte din toată inima aceasta şi o cere sincer.  „ Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge…” zice psalmistul David. El acceptă şi vrea ridicarea sa la înălţimea Stâncii. Este nevoie de o lăsare în mâna Duhului Sfânt. Este nevoie de o renunţare completă la orice alt sprijin de oriunde ar putea veni el. Singurul care poate este numai Dumnezeu, dar cu această condiţie : acceptarea din partea celui căzut în păcat. Tu vrei să fii ridicat la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos ?
  4. Există un timp propice pentru salvarea sufletului. Acest timp se numeşte Astăzi. Mâine s-ar putea să fie prea târziu. Vreme Harului salvării şi a iertării divine este limitată. Nu ştie nimeni dacă şi cât va mai dura. De aceea dacă tu, cititorule eşti căzut în păcat şi n-ai parte încă de iertarea lui Dumnezeu, spune acum ca psalmistul David : „ Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine ! ”. Acceptând condiţiile iertării stabilite de Dumnezeu, adică pocăinţa şi credinţa personală (Marcu 1:15), poţi beneficia chiar astăzi de ridicarea ta pe Stânca mântuirii. Azi poţi deveni copilul lui Dumnezeu. Depinde numai de tine.

Pastor, Elisei Pecheanu