Efeseni 5:18 „ Nu vă îmbătaţi de vin (alcool), aceasta este destrăbălare.

Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.”

1.      Plinătatea credinciosului cu Duhul Sfânt este un deziderat divin.

Dumnezeu are nevoie de oameni credincioşi care să fie conlucrători cu El pe ogorul Evangheliei ( 1 Corinteni 3:9) în vederea mântuirii păcătoşilor prin credinţa în vestea bună adusă de către Domnul Isus pe pământ. El nu se poate folosi de vase murdare, spiritual vorbind, de „credincioşi destrăbălaţi”. El, Dumnezeu, nu se poate folosi de vase murdare, sau pline cu altceva ( 2 Corinteni 6:14-18). Apostolul Pavel inspirat de Duhul Sfânt ne atrage atenţia asupra acestui mare pericol care ne paşte la fiecare pas pe fiecare dintre noi. Avem un duşman comun, diavolul. Acesta ne vrea să fim pocăiţi doar cu numele şi să purtăm în inimile noastre şi alte lucruri necurate. Dezideratul divin este clar : Fiţi plini de Duh !

2.      Plinătatea credinciosului cu Duhul Sfânt este un imperativ divin.

Biblia nu spune: „dacă vrea cineva…”; „dacă îi place cuiva…”; „ dacă îi convine cuiva…”; „ dacă nu deranjează pe cineva… „ ; „ dacă, dacă, dacă…! Nu. Categoric, NU ! Aici şi oriunde în Scriptură, plinătatea cu Duhul Sfânt pentru noi este şi rămâne un imperativ divin : Fiţi plini de Duh ! Dumnezeu a făcut totul pentru ca acest deziderat divin şi imperativ divin să fie posibil de îndeplinit. Hristos a murit pe Golgota pentru păcatele noastre, a înviat a treia zi, S-a înălţat la dreapta Tatălui, a trimis pe Duhul Sfânt pe pământ să locuiască în inimile celor credincioşi. Acum totul depinde de mine şi de tine. El a promis că va reveni să-Şi ia Biserica Sa de pe pământ. De aceea : Fiţi plini de Duh !

1. 3.      Plinătatea credinciosului cu Duhul Sfânt este un har divin.

Ce mare minune ! Ce mare binecuvântare ! Ce uimitoare posibilitate ! Să fim umpluţi cu prezenţa divină prin cea de-a treia Persoană din Dumnezeire, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Merităm noi acest har ? Merităm noi această cinste ? Merităm noi această onoare să devenim Temple divine ? răspunsul este : NU, nu merităm. Dar avem har de la Dumnezeu. Harul este ceva nemeritat, şi noi avem acest har divin. Prim pocăinţă sinceră (Marcu 1:15), prin credinţă veritabilă în Domnul Isus, dată sfinţilor odată pentru totdeauna (2 Petru 1:1), prin ascultare deplină de Dumnezeu (1 Petru 1:22; Iacov 1:22), printr-o devotare permanentă şi totală faţă de Dumnezeu ( Romani 6:11-14), rămânem în har.

Deci, Fiţi plini de Duh !

Pastor, Elisei Pecheanu