Category Archives: Istoria Bisericii

POZE: Dezbatere – Cazul Bodnariu: DE LA EI LA NOI


Poze realizate de Alin Cristea la dezbaterea privind educația copiilor într-o societate seculară.

01

*

08

*

09

*

04

*

10

Romania Evanghelica

View original post

Un punct de vedere privind dezbaterea „Cazul Bodnariu – de la ei la noi”


Afis-BODNARIU-1

Duminică, 31 ianuarie 2016, Biserica Baptistă Adonai din București a organizat o dezbatere privind educația și drepturile copilului în România contemporană.
Au participat la această dezbatere: Dr. Octavian Baban – teolog, Denis – Roxana Gavrilă – jurist, Dr. Alexandru Vlașin – specialist în asistență socială, Dr. Marius Silveșan – istoric. Moderator a fost Dr. Costel Ghioancă – pastorul Bisericii Adonai. În sală au fost în jur de 60-70 de persoane interesate de acest subiect printre aceștia și jurnalistul evanghelic Alin Cristea din Oradea.
Dezbaterea a fost una multifațetată și interesantă prin opiniile exprimate de specialiști în teologie, drept, asistență socială și istorie. Referirile la cazul Bodnariu au fost doar tangențiale.
Octavian Baban, pastor și profesor universitar, a prezentat punctul de vedere al unui teolog. A prezentat punctul de vedere al Bibliei privind educația copiilor. Au fost exprimate cu această ocazie gânduri frumoase și profunde. Concluzia a fost aceea că este nevoie o disciplinare a copiilor (a nu se confunda cu bătaie) realizată cu dragoste și înțelepciune.
În calitate de jurist, Roxana Gavrilă a avut intervenții documentate prin prezentarea legislației românești privitoare la drepturile copiilor, la drepturile și obligațiile părinților. Au fost  avute în vedere și sancțiunile pe care le prevede legea în cazul protecției copiilor. Participanții, dar și cei care au urmărit transmisia live realizată de Prodocens Media au putut observa faptul că există similitudini între legislația românească și cea norvegiană privitoare la drepturile copiilor. Evident că există și diferențe, dar dezbaterea nu s-a concentrat pe aceste aspecte. Cert este că și legislația românească are prevederi referitoare la drepturile copiilor, dar nu avem încă pârghiile, instrumentele de aplicare a acestora. Abuzuri au loc și în România fiind nevoie de o mărire a capacității instituționale pentru un răspuns promt și adecvat la astfel de probleme. Legislația există aceasta trebuind respectată și aplicată. Roxana Gavrilă în calitate de jurist a evidențiat faptul că și legislația românească prevede interzicerea pedepsirii copiilor.
Dovezile au venit din diferitele legi, din Constituție sau Codul Penal.

De la cadrul juridic trecem la cel al asistenței sociale, a modului în care efectiv instituțiile cu atribuții în domeniu  intervin în cazurile sociale. Dr. Alexandru Vlașin, profesor universitar și specialist în asistență socială, a evidențiat cazuri în care instituțiile abilitate intervin. Acesta a făcut referire și la cazurile în care a lucrat cu copiii străzii, iar unii dintre aceștia i-au spus că nu le arată dragoste. Contrariat a aflat că pentru acei copii proveniți de la case de copii dragostea era percepută prin aplicarea bătăii. Nu ne iubiți pentru că nu ne bateți a fost reproșul pe care aceștia l-au adus. A fost nevoie să le explice că dragostea nu înseamnă bătaie. Un asistent social, cu atât mai mult cu cât are o  reală cu Dumnezeu se va dedica muncii sale și va transmite dragostea primită de la Creator și către copii.
Cea de-a patra poziție a fost exprimată de mine în calitate de istoric. Am adus în discuție aspecte legate de educația religioasă în perioada comunistă și modul în care aceasta a fost reglementată de către stat. Am făcut trimitere și la cartea lui Eric Vogelin, Religiile politice pentru că sistemul comunist are caracteristicile unei religii politice. Prin urmare, bătălia nu se mai să doar sub aspect legislativ, sub aspect formal, ci la nivel de mental. O bătălie pentru controlarea minții oamenilor. Am vorbit de un control al educației religioase nu numai la nivelul general al societății, ci și în mod particular în biserici (referire în special la cele evanghelice). Printre întrebările care mi-au fost puse au fost și două care au suscitat un interes mai mare. Prima dintre ele s-a referit la democratie, concret dacă ne putem referi la acest sistem politic în termeni de religie politică. Am răspuns că nu m-am gândit la această asociere, dar într-o anumită măsură putem vorbi, chiar dacă caracteristicile față de comunism sunt diferite.
Cea de-a doua întrebare s-a referit la ciclicitatea istoriei. Ne mai putem confrunta în România cu aspecte din perioada comunistă ? Este posibil, dar acum avem exercițiul democratic, putem protesta, veghea ca astfel de lucruri să nu se mai repete.
Ca un gând final pot spune că dezbaterea a fost interesantă, dar și utilă. Fiecare dintre participanți a căutat să argumenteze cu puncte de vedere din domeniul de autoritate fără a se lansa în acuzații la adresa vreunei persoane sau instituții.

Marius Silveșan

Dorin Dobrincu, „Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978) în Archiva Moldaviae, nr. VII/2015


Cosmin Budeancă semnalează apariția unui nou număr al Revistei Archiva Moldavie, unde Dorin Dobrincu are un articol despre actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință cunoscut sub acronimul ALRC

Dorin DOBRINCU,

„Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978)

Sursa: http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2016/02/aparitie-editoriala-archiva-moldaviae.html 

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com) - nov 2011

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com)

Despre Pavel Nicolescu, inițiatorul ALRC, am scris în 2011 următoarele:

Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.

 

Un dialog despre libertate și fericire


În aceste zile se discută despre libertate, alegere, Creator context în care vă invit să vizionați un dialog în care alături de invitatul meu, Cătălin Dupu, abordăm  aspecte legate de libertate și fericire. Avem în vedere libertatea politică și religioasă. Mult mai importantă decât acestea este libertatea interioară, libertatea pe care o oferă Dumnezeu. Atunci când vorbim despre libertate și fericire avem în vedere un cadru mai larg în care sunt cuprinse literatura, comunismul, istoria religioasă, dar și cultura.

 

Marius Silveșan, „Identitatea baptistă și comunismul în România” în volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, Polirom, Iași, 2015


La Editura Polirom din Iași a apărut de curând volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism avându-i ca și coordonatori pe Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu. Îmi exprim și pe această cale gratitudinea pentru munca depusă și interesul arătat în direcția pregătirii simpozionului și a editării acestui volum către toți cei implicați.

Volumul „Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, care reunește lucrările prezentate la ediția a IX-a a simpozionului internațional de la Făgăraș – Sâmbăta de Sus, derulat între 9-12 iulie 2014 a apărut la Editura Polirom sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și a Memorialului Rezistentei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”.
În cadrul acestui volum, al cărui cuprins poate fi consultat integral AICI, se găsește și un studiu realizat de subsemnatul, studiu ce poartă titlul
„Identitatea baptistă și comunismul în România” (pp. 386-402)

Prin intermediul acestui studiu ne propunem să abordăm interacțiunea dintre baptiști și comunismul din România. Avem în vedere modul în care baptiști își definesc identitatea, dar și modul în care aceasta a fost percepută de către comunism ca sistem ideologic, dar și de către reprezentanții comunismului românesc.
Pentru abordarea acestor subiecte prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere rădăcinile și crezurile acestora. Pornind de aici avem în vedere aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România este tratată prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerăm, de asemenea, relevant să prezentăm modul în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.

Identități sociale, politice și religioase în comunism (coperta 1)

Statul roman și biserica


F. M.Dostoievski, Fratii Karamazov (copertă carte)

Devenind creștin, statul roman s-a mulțumit să înglobeze în componența sa biserica, rămânând mai departe un stat păgân în foarte multe din manifestările sale.

F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. 1, p. 107

Integrarea bisericii în structurile statului nu-l face creștin. Reflecția lui Dostoievski este valabilă atât pentru Roma sau Bizanț, cât și pentru oricare alt stat, inclusiv România.

Christianity Today – Biblical Archaeology’s Top Ten Discoveries of 2015


Biblical Archaeology’s Top Ten Discoveries of 2015

A section of the digitally unwrapped Ein Gedi scroll, bearing text from Leviticus.

10. Beit Shemesh idol head

9. Horvat Kur Byzantine menorah mosaic

8. The site of Herod’s palace

7. Iron Age gate at Gath

6. Rare 3,000-Year-Old seal from Jerusalem found in Temple Mount sifted dirt

5. Eshba’al name found at Khirbet Qeiyafa

4. Canaanite ostracon from Lachish

3. Hezekiah seal impression

2. The venerated home of Jesus from Nazareth

1. Carbonized scroll of Leviticus from Ein Gedi synagogue deciphered

http://www.christianitytoday.com

Cătălin Dupu – 22 decembrie 1989


Revoluționari într-un camion al Armatei - decembrie 1989 (ro.wikipedia.org)

Un material despre momentul 22 decembrie 1989 și despre însemnătatea acestuia.

În prima parte a acestui material Cătălin Dupu vorbește despre perioada comunistă, despre libertatea care nu era, dar și despre Radio Europa Liberă și Iosif Țon, precum și despre persecuția religioasă fiind amintit aici Richard Wurmbrand.

După această introducere autorul vorbește despre momentul Revoluției române din decembrie 1989 și implicarea unor pastori evanghelici precum Petru Dugulescu.

Partea a treia a acestui material realizează o radiografie a societății românești post decembriste. Acesta este contextul în care Cătălin Dupu adresează o întrebare : Ce facem cu libertatea câștigată?

https://catalindupu.wordpress.com/2015/12/22/22-decembrie-1989/

 

Interviu cu Prof Dr Iosif Țon despre baptiștii din România


Un mini interviu realizat cu fratele Iosif Țon despre cum a cunoscut familia sa credința baptistă. Tatăl fratelui Iosif s-a botezat în comuna Mihalț.

Iosif Țon împreună cu familia (1974)

Interviul a fost realizat în București, în luna noiembrie 2015, de către doi istorici, Marius Silveșan și Bogdan Emanuel Răduț

Comuna Mihalț este comuna natală a tatălui meu. Unchiul meu, Ioan Silveșan, fratele tatălui meu, a stat în gazdă la familia Țon la Aiud când a plecat din comuna natală la liceu. Cred că acest lucru s-a întâmplat pe la începutul anilor ’50. Unchiul meu are acum 81 de ani.

NB : Acest interviu nu abordează probleme teologice și nici nu discută despre decizii instituționale.

Cristi Țepeș despre Constantin Caraman și Costache Ioanid


 

Cu ocazia Centenarului Caraman&Ioanid desfășurat la Biserica Penticostală Filadelfia în luna decembrie 2012, Cristi Țepeș a evocat personalitățile a doi oameni ai credinței : Constantin Caraman și Costache Ioanid.

Despre libertate și adevăr – un dialog incitatnt


LA EST DE LIBERTATE_catalin_dupu

Libertatea și Adevărul sunt două „elemente” importante pe care le-am abordat în dialogul cu Cătălin Dupu plecând de la romanul La Est de Libertate

 

Persecuția creștinilor sub comunism – comemorare Richard Wurmbrand


După 14 ani petrecuți în temnițele comuniste, acum 50 de ani, la 6 decembrie 1965, pastorul luteran Richard Wurmbrand și familia sa au părăsit România comunistă, fiind răscumpărați cu suma de 10.000 de dolari de creștini din Occident.

Evenimentul comemorativ „Persecuția creștinilor sub comunism”, desfășurat sub egida Fundației Richard Wurmbrand (SUA) în colaborare cu Forumul Civic Creștin,  se va desfășura atât în București, cât și în Arad.

București, Ateneul Român, 6 decembrie 2015, orele 18:00 – 21:00

Arad, Sala Polivalentă, 12 decembrie 2015, orele 18:00 – 21:00

PRODOCENS Media va transmite LIVE evenimentul

50exil_BUCURESTI

*

50exil_modif

http://harul-tm.ro/eveniment-persecutia-crestinilor-sub-comunism-comemorare-richard-wurmbrand/

Horia-Roman Patapievici – Nașterea sufletului creștin: de la mintea lui Marcus Aurelius la sufletul lui Aurelius Augustinus


Horia-Roman Patapievici într-o nouă conferință Edictum Dei unde vorbește despre Nașterea sufletului creștin: de la mintea lui Marcus Aurelius la sufletul lui Aurelius Augustinus. 

Pentru Patapievici civilizația europeană este una creștină, civilizația modernă este una creștină.

 

Reforma Protestantă în Transilvania : cauze, evoluție și efecte (24.11.2015)


Reforma Protestantă în Transilvania

https://www.facebook.com/emanuel.contac

Biserica Crestină Baptistă „Providența” București – 90 de ani de har


Biserica Crestina Baptistă Providența București - 90 de ani

https://www.facebook.com/sorin.badragan

Persecuția baptiștilor în perioada interbelică. Studiu de caz – sentință de condamnare Gligor Cristea (1924)


Articolul a fost publicat în Revista România Evanghelică, Nr. 4, Septembrie 2015

Anul 1918 a fost unul de mari speranțe atât pentru români în general, cât și pentru creștinii evanghelici (baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie). Aceștia au sperat că odată realizată România Mare autoritățile române le vor prezerva și drepturile pe care aceștia le-au avut înainte. Perioada care a urmat a arătat faptul că autoritățile nu și-au ținut promisiunea dată, cel puțin nu în cazul credincioșilor baptiști cărora li se promisese recunoașterea statutului de cult religios la nivelul întregii țări. Acest lucru nu s-a realizat, recunoașterea statutului a fost numai pentru Transilvania și localitățile limitrofe. O recunoaștere  la nivelul întregii Români Mari s-a realizat în februarie 1940, dar aceasta recunoașterea a durat până în decembrie 1942 când baptiștii alături de creștini după Evanghelie și adventiști aceștia au fost interziși, iar locașurile de cult confiscate. Aceiași soartă au avut-o și penticostalii, dar în 1942 ei erau deja interziși.

În ceea ce privește statutul credincioșilor și al personalului de cult, Biserica Ortodoxă și autoritățile locale sau centrale foloseau termenul de sectanți pentru a-i caracteriza. Din această încadrare putem înțelege mai bine și persecuțiile la adresa baptiștilor în anii 20, 30 ai secolului XX. Documentul de față este doar un exemplu din multitudinea de cazuri care se referă la acest aspect.
Gligor Cristea (07.02.1897-22.09.1988) a fost unul dintre pionierii credinței baptiste în România, fiind pastor la Alba Iulia, în anii ’20, în Dobrogea în anii ’30-’40 şi în Petrila (Valea Jiului), în anii ’50-’80. Conform informațiilor oferite de către Alexa Popovici, în anul  1935, după reîntoarcerea lui Victor Teodosiu în Transilvania, Gligor Cristea a rămas ca păstor al Bisericii baptiste din Grădina, județul Constanța. (Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România 1856-1989, Editura Făclia, Oradea, 2007, p. 457). Gligor Cristea a avut șase copii, iar Daniel Cristea (26.10.1925-27.03.1991) a fost cel mai mare dintre cei șase copii ai lui Gligor Cristea și tatăl a 3 băieți: Emil, Eugen și Alin Cristea. Prin urmare, Gligor Cristea este bunicul lui Alin Cristea, fiind vorba în acest caz de trei generații de baptiști.

gligor-cristea2 (1897-1988) (sursa Alin Cristea)

Gligor Cristea (1897-1988) (sursa Alin Cristea)

Documentul de față este o sentință Sentință din anul 1924 și îl condamna pe numitul Gligor Cristea, baptist din localitatea Almașu Mare la plata unei amenzi de 2oo lei ca pedeapsă, suma totală pe care inculpatul trebuia să o plătească era de 400 lei, deci dublul sumei inițiale.

În motivația acestei sentințe se menționează că aceasta a fost dată în urma denunțului jandarmeriei din Almașul Mare, județul Hunedoara. Cauza, așa cum este menționată în document, face referire la ținerea unor adunări de rugăciune în casa personală, adunări la care au participat persoane de confesiune baptistă, dar și de alte confesiuni fără ca persoana respectivă să fi avut autorizație pentru astfel de întruniri.

Sentință Gligor Cristea (1)

*

Sentință Gligor Cristea (2) Motivare

Un dialog despre libertate și fericire


În aceste zile se discută foarte mult despre libertate, alegere, Creator context în care vă invit să vizionați un dialog în care alături de invitatul meu, Cătălin Dupu, abordăm  aspecte legate de libertate și fericire. Avem în vedere libertatea politică și religioasă. Mult mai importantă decât acestea este libertatea interioară, libertatea pe care o oferă Dumnezeu. Atunci când vorbim despre libertate și fericire avem în vedere un cadru mai larg în care sunt cuprinse literatura, comunismul, istoria religioasă, dar și cultura.

 

REVISTA România Evanghelică Nr. 5 – Octombrie 2015


 

Ioan Bunaciu (cu logo)

Ioan Bunaciu (1925-2015) – Alin Cristea
Ioan Bunaciu (1925-2015) – o cronologie – Marius Silveșan
O pagină dintr-o carte: Pelerin spre patria cerească
Nu cred că e ușor să fii pastor – Teofil Stanciu
Biserica Baptistă din Dretea, jud. Cluj – 120 de ani
Alianţa Evanghelică din România – scurtă retrospectivă a celor 25 de ani de existenţă – Bogdan Emanuel Răduţ
Evanghelicul și cinematografia (1): Stare de fapt – Dionis Bodiu
Lumina și Lucia – Rodica Andrievici
Cununa rodirii – Speranța-Doina Cătană
Almanah evanghelic (5)

În cadrul numărului 5 al Revistei electronice „România Evanghelică” am scris o cronologie despre viața și activitatea pastorului și profesorului universitar Ioan Bunaciu

Pastorul Ioan Bunaciu a plecat la Domnul (1925-2015)


Ioan Bunaciu (cu logo)

Ioan Bunaciu s-a născut la 7 ianuarie 1925 în Comuna Gurba, Județul Arad și a trecut în veșnicie la data de 31 octombrie 2015 la București.

În anul 1950 absolvă Seminarul Teologic Baptist din București, iar după aceea devine pastor la Biserica  Baptistă Harul din Lugoj. De la Lugoj se mută la Biserica Baptistă Nr. 1 din Cluj pentru a putea urma în același timp Institutul Teologic Protestant din Cluj. În 1955 vine la București ca secretar la Seminarul Teologic Baptist din București și la scurt timp și profesor. În acest context se va muta de la Cluj la București și devine pastor al Bisericii Baptiste Providența. În perioada 1970-1988 a fost director al Seminarului Teologic Baptist din București, iar după Revoluția din decembrie 1989 în paralel cu activitatea didactică la Institutul Teologic Baptist din București a fost profesor universitar în cadrul Facultății de Teologie Baptistă a Universității din București și la Institutul Biblic Emanuel de la Oradea.

„A fost autor și co-autor a numeroase volume de istorie a baptiștilor din România precum și a câtorva comentarii biblice. A continuat să publice material cu caracter istoric și după 1989 în revista Creștinul azi, iar contribuția sa la istoria baptistă din România este de necontestat.

Ioan Bunaciu va fi înmormântat în București în Cimitirul Belu Evanghelic la o dată ce va fi comunicată ulterior.”

http://revistacrestinulazi.ro/2015/10/dr-ioan-bunaciu-a-plecat-la-domnul/

Mai jos reiau articolul scris cu ocazia zilei sale de naștere. Informațiile se bazează pe interviul pe care profesorul Ioan Bunaciu mi l-a acordat.

Ca unul care l-am cunoscut personal pot să spun că a fost un om al credinței, o persoană cu o memorie extraordinară, una care știa să se relaționeze cu oamenii și căruia nu-i plăcea să rămână dator nimănui.

Dumnezeu să-I mângâie pe cei rămași în urmă!

DSC_8191Ioan Bunaciu, pastor și profesor universitar, născut la 7 ianuarie 1925 în comuna Gurba județul Arad, serbează astăzi 90 de ani. Acesta este una dintre personalitățile baptiștilor din România, cu o contribuție deosebita în formarea personalului de cult, cu precădere a pastorilor, într-o perioadă în care educația teologică era restricționată și controlată de Stat prin Departamentul Cultelor. A absolvit Institutului de Științe Economice și Planificare (ISEP) în anul 1949. Între 1947-1950 frecventează Seminarul Teologic Baptist din București pe care îl va absolvi în anul 1950.

În 1956 a obținut licența în teologie la Institutul Teologic Reformat din Cluj (1951-1956), iar în 1974 doctoratul la același institut.

În ceea ce privește slujirea creștină, Ioan Bunaciu și-a început activitatea pe câmpul Evangheliei în anul 1950 ca pastor DSC_8189la Biserica Baptistă din Lugoj[1] (1950-1951)[2]. În iunie 1951 se căsătorește cu Otilia Turcu din Almaş, iar din toamna aceluiași an devine pastor al Bisericii Baptiste Mănăştur-Cluj (1951-1956), precum şi student al Institutului Teologic Protestant din Cluj. În anul 1953 devine secretar al Comunității baptiste din Cluj. Din anul 1955 este profesor la Seminarul Teologic Baptist din București, iar din 1957 pastor al Bisericii Baptiste Providența din București. A fost director al Seminarului Teologic Baptist din București (1970-1988), continuându-și slujirea în mediul academic[3] și după revoluție ca profesor universitar în cadrul Institutului Teologic Baptist din București, precum și în cadrul Facultății de Teologie Baptistă din Universitatea București până în anul 2010.

Despre activitatea academică și pastorală cei interesați pot găsi detalii și în ultima carte realizată de profesorul Ioan Bunaciu împreună cu mine, Pelerin spre patria cerească. Lucrarea se dorește a fi una biografică, dar fără să se limiteze la acest aspect. În introducerea cărții stau scrise următoarele:

Notă asupra ediției

Prin intermediul acestei cărți dorim să prezentăm activitatea academică și slujirea cultică a pastorului și profesorului Ioan Bunaciu. Documentele identificate în cadrul Arhivei Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (ACNSAS) vin să completeze informațiile despre activitatea profesională a acestuia și să prezinte care au fost legăturile sale cu fosta Securitate.
În cadrul acestei lucrări se regăsește o autobiografie a profesorului Bunaciu intitulată Predicarea Evangheliei și tracasările Securității, în care acesta prezintă succint aspecte din activitatea sa pe parcursul perioadei comuniste și post comuniste, dar și un material despre Martiri noștri în perioada anilor ’40, care are referiri și la perioada comunistă.
O altă parte a acestei cărți se intitulează Propaganda ateistă în România anilor ’50 și tratează aspecte din activitatea Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii, cunoscută și sub numele de SRSC răspunzând astfel solicitării celor interesați de acest subiect.
Materialul Ioan Bunaciu, un călător spre patria cerească împreună cu Interviu cu pastorul și profesorul Ioan Bunaciu, în care acesta vorbește despre viața și slujirea sa, despre personalitățile baptiștilor cu care a intrat în contact, le considerăm a fi instrumente utile celor care vor să înțeleagă viața bisericilor baptiste sub comunism.
În partea de final a acestei cărți se regăsește secțiunea Anexe, în care cititorii vor regăsi documente care să susțină afirmațiile referitoare la poziția pastorului și profesorului Ioan Bunaciu în raport cu autoritățile, precum și caracterizările unora dintre cei care l-au avut sub observație.
Acest demers istoric „conține analize și interpretări echilibrate alături de comparații cu fapte, situații si personaje din aceleași vremuri.”[4]

Ne dorim ca această carte să fie de  folos celor care vor să cunoască adevărul.


[1] În anul 1950 acesta păstorea 153 de suflete. AUBCBR, 1949, dosar 92, vol. I, f. 37.

[2] Informația este confirmată și de Țunea Ioachim în cadrul articolului Țunea Ioachim, „Obținerea titlului de «Doctor în Teologie» de către pastorul Ioan Bunaciu”, în  Îndrumătorul Creștin Baptist, anul XXX, nr. 3-4,  p. 3.

[3] Pastorul și profesorul universitar Ioan Bunaciu a publicat mai multe cărți care acoperă domeniul teologiei, arheologiei biblice precum și al istoriei baptiștilor.

[4] Liviu Țăranu, „Studiu introductiv” în Avram Bunaciu: Biografie. Reflecții. Corespondență/ cuv. înainte: acad. Florin Constantiniu; postf.: prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu; îngrijitor ed., studiu introductiv, note și indice: Liviu Țăranu. – București: Editura Enciclopedică, 2011, p. 13.

Revista Farul Creștin – Ce sunt baptiștii? Protestanți sau neoprotestanți?


În numărul din octombrie 2015 al Revistei Farul Creștin am un articol care se referă la identitatea baptistă.

Chestiunea am prezentat-o și în numărul din august al Revistei România Evanghelică

Ce sunt baptiștii - Farul Creștin Octombrie 2015

Apariții editoriale (38) – Laurențiu Rădăvan (coord.), Petronel Zahariuc, Ionuț Nistor, Lucian Leuștean, Cătălin Botoșineanu, Dorin Dobrincu, Dan Dumitru Iacob, „Iași – oraș al diversității”


Iasi-oras al diversitatii_Ars Longa_2015_coperta 1

Categoriile etnice și minoritățile, inclusiv cele religioase fac obiectul  de cercetare a unei noi lucrări la care au contribuit șase istorici ieșeni (Laurențiu Rădvan, Petronel Zahariuc, Ionuț Nistor, Lucian Leuștean, Cătălin Botoșineanu și Dorin Dobrincu) și unul sibian (Dan Dumitru Iacob, cu studii universitare la Iași).  Lucrarea se intitulează Iaşi – oraş al diversităţii. Categorii etnice și minorități în secolele XV-XX: aspecte sociale, economice și culturale, volum coordonat de Laurențiu Rădvan, Iași, Editura Ars Longa, 2015, 375 p., volum în care autorii menționați au abordat istoria orașului din perspectiva minorităților etnice și religioase și/sau a culturii și educației. 

După cum menționează Dorin Dobrincu, înainte de apariția acestui volum, mai precis în lunile aprilie-iunie a.c., la Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cercetătorii amintiți au susținut conferințe pe subiectele asumate.

Dorin Dobrincu a scris partea dedicată intervalului 1944-1989 cu referire la minoritățile etnice și religioase. În acest context el a abordat și situația comunităților religioase, inclusiv a evanghelicilor, context în care și baptiștii ieșeni au o microsinteză.

Voi reveni cu informații despre contribuția domnului Dorin Dobrincu, un istoric printre ale cărui preocupări se află și comunitățile evanghelice din România.

Pentru cei interesați inserez și cuprinsul acestei lucrări.

Iasi-oras al diversitatii_Ars Longa_2015_Cuprins_p5 Iasi-oras al diversitatii_Ars Longa_2015_Cuprins_p6

Marius Silveșan în dialog (12) cu pastorul Corneliu Ardelean despre implicarea baptiștilor români în acțiuni de protest social împotriva regimului comunist


În vara acestui an (2015) am avut privilegiul de a avea un dialog cu un om deosebit, domnul Corneliu Ardelean, actualmente pastorul Bethel Romanian Church din Vancouver, Canada. Am ajuns să discut cu pastorul Corneliu Ardelean plecând de la articolul despre Implicarea baptiștilor români în acțiuni de protest social împotriva regimul comunist publicat în Revista Creștinul Azi, Nr. 4/2013, pp. 9-10.

Discuția a pornit cu o prezentare generală, iar apoi ne-am axat pe contextul și acțiunile efective de implicare a domnului Corneliu Ardelean în acțiuni de protest social, în anii 80 ai secolului XX, împotriva regimului comunist.

În partea a doua a acestui material (de la minutul 20) continuăm discuția de la momentul în care pastorul Corneliu Ardelean a fost invitat la Miliție la întâlnirea cu maiorul Burlan.
Avem aici și portretul tatălui, precum și aspecte din perioada copilăriei, a școlii și persecuțiile și batjocura suferite datorită credinței.
Impactul colaborării cu organizații precum Navigatorii și Biblical Education by Extension (BEE).
Nelu Brisc, Levi Marian, Miheț Titus de la Zalău, frați alături de care timp de șase ani a studiat Scriptura. În acest context a ajuns pastor fără Seminar.
care era implicarea pastorului Levi Marian în sistemul celor de la BEE. Levi Marian fusese exmatriculat de la Facultatea de petrol sau Mine din Petroșani. Corneliu Ardelean face aici și portretul lui Levi Marian.
Relația cu pastorul Iosif Țon.
Este amintit impactul acțiunilor lui Liviu Olah
În partea a treia (de la minutul 40) continuăm discuția despre pastorul Iosif Țon. Învățătura lui Iosif Țon a avut o influență deosebită asupra modului cum s-a raportat regimului și autorităților.
De asemenea, l-am rugat pe interlocutorul meu să menționeze mai multe lucruri despre Liviu Olah.
Vorbește despre perioada studiilor intensive la Seminarul Teologic Baptist din București (1987-1989), de colegii pe care i-a avut atunci.
L-am rugat pe pastorul Corneliu Ardelean să vorbească și despre oamenii care i-au influențat viața. Pe lângă cei pe care deja i-a amintit sunt aduse în atenție nume precum Vasile Talpoș, profesor de homiletică, cel care l-a învățat cum să analizeze Biblia sistematic.
Vasile Taloș, un om de o demnitate deosebită.
Vorbește și despre vizita lui Billy Graham în România în 1985.
Revoluția din decembrie 1989
Perioada de libertate de după decembrie 1989.
Cum a ajuns în Canada la Vancouver și ce a făcut acolo se regăsește în partea de final a interviului, dialogului, pe care l-am avut cu dânsul în luna iulie 2015.
În final l-am rugat să transmită un gând pentru cei care ne urmăresc.

Despre fericire, Creator și literatură. Marius Silveșan în dialog cu Cătălin Dupu


În cadrul acestui dialog discutăm despre literatură, comunism, istorie religioasă, cultură. Avem în vedere trei cărți:
1. Cine știe ce aduc zorile?
2. Istoria se scrie acum
3. Farul de la capătul inimii


Va invit să vizionați și celelalte dialoguri din acest ciclu.

Marius Silveșan în dialog (1) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog (2) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

Marius Silveșan în dialog (3) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală

Marius Silveșan în dialog (4) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 4 Literatura religioasă în perioada comunistă

Marius Silveșan în dialog (5) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 5 Omul Ioan Alexandru Lăpugean

Marius Silveșan în dialog (6) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean p. 6 Semnificația ciocanului cu nicovală și a firului cu plumb

Marius Silveșan în dialog (7) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 7 Construcția noii biserici (BCB Betel Făget)

Marius Silveșan în dialog (8) cu Cătălin Dupu (1): Ambasadorul și transportul ilegal de Biblii

Marius Silveșan în dialog (9) cu pastorul Costel Ghioancă

Marius Silveșan în Dialog (10) cu Cătălin Dupu (2) La est de Libertate, la est de Adevăr

 

14 Festivalul Tărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” – Marius Silveșan


În cadrul festivalului țărmul de Aur, Ediția 2014 organizat de Centrul Artă pentru Viață, București am prezentat și două din cărțile la care am contribuit. Moderatoarea acestei ediții a fost realizată de către Prof. Daniela Varvara.

Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977)

Cultele neoprotestante si drepturile omului - coperta 1

 

Intervenția mea o puteți urmări în cadrul acestei înregistrări.

Festivalul Țărmul de Aur 2104, Masa Rotundă „Sacrul în Literatură”

Festivalul Țărmul de Aur 2104, Masa Rotundă „Sacrul în Literatură” – Mesaj de salut din partea pastorului Nelu Roșu

Festivalul Țărmul de Aur 2014 – Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prezentare invitați și program

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prof Nelu Stanciu despre sacrul în literatură

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” – Prelegere Angelo Mitchievici

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prof Vasile Spiridon

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” Prof. Anastasia Dumitru

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură”, Prof Laura Văceanu despre drama Iona de M Sorescu

Festivalul Țărmul de Aur 2014, Masa rotundă „Sacrul în literatură” – Ionel Bota, În subteranele textului

Apariții editoriale (37) – Bogdan Emanuel Răduț, Reperele unui centenar. 100 de ani de istorie şi mărturie a creştinilor după Evanghelie în comuna Goicea, judeţul Dolj


coperta mica

Istoria se face pe bază de documente, iar această lucrare a lui Bogdan Emanuel Răduț vine să confirme acest lucru. Este o lucrare despre Biserica Creștină după Evanghelie din localitatea Goicea, județul Gorj care a împlinit anul acesta 100 de ani de la fondarea ei.

Datele de identificare bibliografică sunt următoarele: Bogdan Emanuel Răduţ, Reperele unui centenar. 100 de ani de istorie şi mărturie a creştinilor după Evanghelie în comuna Goicea, judeţul Dolj, Editura Sitech, Craiova, 2015, 54 p.

Pentru mai multe detalii și cuvântul înainte scris de Virgil Achihai accesați
https://emyradut.wordpress.com/2015/10/02/carti-autor-14-reperele-unui-centenar/

Apariții editoriale (36) – Bogdan Emanuel Răduţ, Alianţa Evanghelică din România. Istoric şi documente


coperta mica

Sunt bucuros să anunț o nouă lucrare deosebită la rubrica apariții editoriale. Prietenul și colegul meu de suferință pe tărâmul istoriei, Bogdan Emanuel Răduț, istoric la Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România, a realizat lucrarea Alianța Evanghelică din România. Istoric și documenteprin intermediul căreia își propune să decripteze începuturile și evoluția acestui organism al evanghelicilor români.

Cuvântul înainte al acestei lucrări a fost scris de către Virgil Achihai, președintele Alianței Evanghelice din România în perioada 2011-2015.

De ce Alianță? Răspunsul este simplu: pentru unitate și mărturisire publică a activității creștinilor baptiști, creștini după Evanghelie și penticostali (în ordine alfabetică, să nu se supere nimeni) – nu pentru unificare, nu pentru pierderea identității, ci pentru unitate.

Prin AER a fost materializat un vis al unora dintre înaintașii noștri. Nu toți au primit cu inima deschisă acest proiect și nu toți cei care au fost parte din el l-au susținut cu toată inima. Poate era mai bine să-l critice pe față decât să îl susțină prin vorbe, dar nu prin fapte.

De multe ori un vis frumos al unei generații nu găsește loc în inimile generației ce vine. Desigur, se va spune că fiecare generație are propria viziune, dar unitatea în Cristos nu este oare pentru toate generațiile?

Virgil Achihai

Această lucrare prezintă pentru prima dată un istoric argumentat și documentat al Alianței Evanghelice din România, dar și documente care să susțină argumentațiile lucrării, dar totodată acestea se constituie în resurse necesare pentru cei care vor să aprofundeze acest subiect și să ducă istoria mai departe.

Centenar Biserica Creștină Baptistă ”Sion” Lăpușnicu Mare – 100 ani de credință și mărturie baptistă (1915-2015)


https://comunitateacaras.wordpress.com/2015/09/17/centenar-1915-2015-biserica-baptista-lapusnicu-mare/

Teodor-Ioan Colda : Absenteismul duminica la biserică și aplatizarea vieții creștine din timpul săptămânii se datorează pierderii conștientizării unei apartenențe vitale la trupul comunității


mersul cu familia la biserica (harul-tm.ro)

Sursa foto: harul-tm.ro

„Absenteismul duminica la biserică și aplatizarea vieții creștine din timpul săptămânii, ambele rezultând în mai multe scaune goale în snactuar cu fiecare an ce trece, […] se datorează pierderii conștientizării unei apartenențe vitale la trupul comunității. În urmă cu 20 de ani bisericile baptiste erau pline. Este drept că nu începuse exodul românilor către Occident, dar și așa, azi parcă sunt prea goale – ca să hiperbolizăm situația. Atunci, sentimentul că fac parte dintr-un front comun împotriva ateismului comunist, care se făcea vinovat de abuzarea religiei și a credinței timp de jumătate de veac, îi unea pe credincioși într-o luptă pentru libertate care se manifesta printr-o prezență bună duminica la închinare. Prezența la biserică îmbrăca forma unei opoziții și era modul în care toți credincioșii făceau apel la nevoia lor de libertate religioasă. Soluția pentru o revenire la efervescența trăirii creștine a vremurilor trecute ar putea fi regăsirea acelei stări de opoziție. Față de cine? Față de o cultură anticreștină”.

Teodor-Ioan Colda, Nevoia de libertate religioasă a baptiștilor din România în trecut și în prezent, în „Jurnalul libertății de conștiință 2013”, Editor : Nelu Burcea,  Editura Universitară, București, 2013, p. 373

Romanian Baptist Community – methods and research instruments


wpid-wp-1441814583142.jpeg

Romanian Baptist Community – methods and research instruments is the title of my communication that I will present at Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Sfinți, Eroi și Martiri, 9-13 September 2015, Făgăraș, Sâmbăta de Sus.

Romanian Baptist Community – methods and research instruments

Knowing history and assimilating it are necessary endeavors, if we aim at understanding what happened in the past and wish to avoid some of its mistakes. In order to achieve these objectives and understand past events we may use different types of methods and instruments, including the research based on archive documents, if they are available. Consequently, in this study we bring to light some possible methods of identification and usage of archive documents, so that we may be able to reconstruct the history of Romanian Baptists during the Communist regime.

            As we develop our study we find it useful to emphasize, first of all, a brief presentation of the beginning of the Baptist Church and, then, we focus on the impact and the consequences that the Communist regime brought over the Romanian Baptist communities. We develop our findings based on archive documents, mentioning their types, some specific considerations and the Archives in which they are being preserved.

            This research is useful in order to capitalize the past and also to know what methods and instruments we can use as we study Church history.

 

Comunitatea baptistă din România – metode și instrumente de cercetare


wpid-wp-1441814583142.jpeg

În perioada 9-13 septembrie 2015 la Sâmbăta de Sus, județul Brașov se desfășoară prima ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Sfinți, Eroi și Martiri unde prezint comunicarea

Comunitatea Baptistă din România – metode și instrumente de cercetare

Cunoașterea istoriei și asumarea acesteia este un demers necesar dacă dorim să înțelegem ce s-a întâmplat în trecut și să evităm repetarea acelorași greșeli. Atingerea obiectivelor enunțate, a înțelegerii evenimentelor din trecut se poate realiza în mai multe moduri, folosind metode și instrumente diverse, incluzând aici și cercetarea documentelor de arhivă, cu atât mai mult dacă acestea sunt disponibile. Pornind de la aspectele menționate prezint posibile modalități de identificare și cercetare a documentelor de arhivă prin intermediul cărora să putem reconstitui istoria baptiștilor români sub comunism. Subiectul este dezvoltat prin prisma documentelor de arhivă, studiul urmărind prezentarea tipurilor de documente și arhivele în care acestea se găsesc cu scurte considerații despre fiecare arhivă în parte.În cadrul prezentării vor fi referi și la eroii noștri, la acei credincioși baptiști care care au suferit în perioadă dintre cele două războaie mondiale, pe parcursul celui de-al doilea război mondial, dar și în perioada comunistă.

Demersul este necesar pentru înțelegerea și valorificarea trecutului, precum și pentru a ști ce metode și instrumente avem la dispoziție în tratarea istoriei bisericii.

 

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 1,062 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: