Iosif Țon este o personalitate a baptiștilor români și totodată o persoană controversată despre care încă se pot scrie multe pagini. Ceea ce l-a readus în atenția mediului evanghelic românesc este controversata sa asociere cu mișcarea străjerilor și retragerea ordinării de către Consiliul Uniunii Baptiste. Acestea sunt motivele pentru care subiectul Iosif Țon a explodat în blogosfera evanghelică, apărând cel puțin o referire la persoana sa pe majoritatea blogurilor importante de pe platforma wordpress. Pentru o informare curentă a  cititorilor blogului Istorie Evanghelică asupra acestui subiect am început să realizez un fel de  ”revistă a blogurilor evanghelice”  despre cazul Iosif Țon-Străjerii-Uniunea Baptistă. Deși termenul de revistă a blogurilor derivat din revista presei nu este poate cel mai potrivit, cititorii vor înțelege prin această asociere de cuvinte ceea ce am dorit să transmit. Pentru documentare am parcurs parțial sau integral articolele care au legătură cu cazul Iosif Țon și decizia Consiliului Uniunii Baptiste. În acest context am remarcat faptul că principalele dezbateri în blogosfera evanghelică s-au referit la decizia administrativă a Consiliului Uniunii Baptiste din România de ,,retragerea ordinarii pentru slujire a fratelui în bisericile baptiste din Uniunea Baptistă din România, până la o vreme de îndreptare și pocăință” și mai puțin la partea doctrinară a chestiunii în dezbatere, parte care observ că a început să fie valorizată în ultimul timp (17-18 decembrie 2010). Unii au considerat decizia Consiliului Uniunii Baptite ca fiind una corectă, justă, alții dimpotrivă s-au situat la polul opus, considerând că s-a făcut o nedreptate sau că nu putem vorbi în acest caz de abateri doctrinare. Personal am remarcat punctele de vedere exprimate de Emanuel Conțac aici și aici (traducerea pe blogul Persona) precum și de Alin Cristea aici și aici care au venit cu  analize și interpretări  interesante ale Comunicatului Uniunii Baptiste și problemei aflată în dezbatere. Interesant este și articolul lui Dionis Bodiu intitulat Beni Fărăgău şi Iosif Ţon, faţă în faţă cu duhurile necurate, în care prezintă comparativ două puncte de vedere asupra aceleiași probleme: duhurile necurate.
Andrei Croitoru prezintă în cadrul articolului său un punct de vedere legat de cesaționism, subiect abordat și de către Alin Cristea aici. Justețea și oportunitatea deciziei Consiliului Uniunii Baptiste în cazul Iosif Țon au constituit și subiectul  unui sondaj de opinie realizat de către Dănuț Mănăstireanu pe site-ul Persona. Alin Cristea ”recidivează” în acest caz și face notă contrastantă  cu dezbaterile care în unele cazuri nu au nici o substanță aducând  în prim plan întrebarea lui  Ciprian Simuț de pe blogul lui Petru Lascău legată de diferența doctrinară dintre penticostali, carismatici și străjeri. Am remarcat de asemenea și discuția referitoare la existența sau inexistența unei  ierarhiei bisericești în cadrul cultului baptist. Prin intermediul dezbaterii despre ierarhie Alin Cristea și Beniamin Cruceru exprimă două puncte de vedere referitoare la folosirea termenului ”ierarhie bisericească” atunci când ne referim la structura administrativă existentă în cadrul cultului baptist. Alin Cristea  tratează acest subiect această sub titlul Au baptiștii ierarhie?, iar Beniamin Cruceru răspunde că putem vorbi de ierarhie, o ierarhie înțeleasă ca o structură de conducere diferită de cea a bisericilor istorice (Ortodoxă și Catolică). ”Ierarhia bisericească” este în opinia personală o temă care merită dezbătută într-un context mai larg în care să fie incluse și celelalte culte evanghelice.