Arhive lunare: aprilie 2011

Vorbe care conteaza – Este o iluzie sa credem ca trecutul poate fi pur și simplu negat


Este o iluzie și o eroare sa credem ca trecutul poate fi pur și simplu negat.  O societate fără memorie este una decerebrată, redusă la condiția vegetativă.

Vladimir Tismăneanu, Felicitari, Alexandru Gussi! Despre salvarea si restituirea memoriei (6 aprilie 2011)

Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc


Semnalez pentru cei interesaţi existenţa pe net în format pdf. a volumului Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc (coordonatori: Svetlana Suveică, Ion Eremia, Sergiu Matveev, Sorin Şipoş; cuvânt înainte de Alexandru-Florin Platon), Editura Cartdidact / Editura Universităţii din Oradea, Chişinău / Oradea, 2009.
Volumul are şi câteva studii privitoare la a doua jumătate a secolului XX şi poate fi descărcat de la adresa: http://www.sm4x.narod.ru/Istoriografie_politica_2009.pdf
iar cuprinsul în limbile română şi engleză poate fi consultat mai jos.
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE …………………………………………………7
I. ISTORIOGRAFIE ……………………………………………… 13
Ion Gumenâi • Istoriografia rusă din secolul XIX – începutul secolului XX cu privire la evreii din Rusia şi Basarabia. Unele consideraţii …………………………………………. 13
Sergiu Matveev • Etapele studiilor istorice sovietice postbelice privind problema „formării poporului moldovenesc” …..21
Svetlana Suveică • Politică şi istoriografie în RSS Moldovenească în anii ’60 -’70 ai secolului XX………………….. 26
Sorin Şipoş • Silviu Dragomir şi cercetarea romanităţii nordbalcanice în România perioadei comuniste …………………. 40
Barbu Ştefănescu • Istoria rurală românească şi politica ….64
Andrei Cuşco, Igor Şarov • Identitate, memorie şi discurs istoric în Moldova postsovietică: o abordare critică………….72
Anatol Petrencu • Găgăuzii: aspecte istoriografice ale istoriei şi culturii (Teze)……………………….. 88
II. ISTORIE POLITICĂ ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE ……..93
Florin Sfrengeu • Consideraţii istorico-arheologice privind perioada secolelor VIII-IX în nord-vestul României …. 93
Alexandru Simon • De la porturile Italiei la porturile Ungurului: drumurile valahe ale cruciadei la sfârşitul secolului XV ……….107
Ioan-Aurel Pop, Alexandru Simon • Despre „conspiraţia” pregătită de Maximilian I de Habsburg şi Ştefan al III-lea cel Mare contra regilor Ungariei şi Poloniei, la sfârşitul Secolului al XV-lea ….. 134
Ion Eremia • Mit şi Realitate în relaţiile moldo-ruse din anul 1654 ……………………………………………………………. 153
Mircea Brie • Identitatea etnică în Transilvania (a doua jumătate a secolului XIX – începutul secolului XX). Repere metodologice ….176
Antonio Faur • Referinţe în documente diplomatice franceze cu privire la statutul Transilvaniei de Nord (1945-1947) ……..187
Catalina Iliescu Gheorghiu • Translating for Propaganda Purposes. „Political Hypercorrectness” Under Totalitarism …. 199
Octavian Ţîcu • The Nation-Building and the Soviet Cultural Policies in the Moldovan SSR (1944 -1989) …………………… 215
POSTFAŢĂ …………………………………..227
NOTIŢE DESPRE AUTORI …………..229
CONTENTS
FOREWORD ……………………………………..7
I. HISTORIOGRAPHY ……………………….13
Ion Gumenai • RUSSIAN HISTORIOGRAPHY OF THE 19th – BEGINNING OF THE 20th CENTURY CONCERNING RUSSIAN AND BESSARABIAN JEWS. SEVERAL PERSPECTIVES………………… 13
Sergiu Matveev • STAGES OF SOVIET POST-WAR HISTORICAL STUDIES CONCERNING THE PROBEM OF „FORMATION OF MOLDOVAN PEOPLE”……………………………………………………… 21
Svetlana Suveica • POLITICS AND HISTORIOGRAPHY IN MOLDOVAN SSR DURING THE 1960s – 1970s ………………………26
Sorin Sipos • SILVIU DRAGOMIR AND THE RESEARCH OF NORTH BALKANIC ROMANITY IN ROMANIA DURING THE COMMUNIST ERA ………. 40
Barbu Stefanescu • ROMANIAN RURAL HISTORY AND POLITICS …………………… 64
Andrei Cusco, Igor Sarov • IDENTITY, MEMORY, AND HISTORICAL DISCOURSE IN POST-SOVIET MOLDOVA: A CRITICAL APPROACH ……………… 72
Anatol Petrencu • GAGAUZ: HISTORIOGRAPHIC ASPECTS OF THEIR HISTORY AND CULTURE (THESES) …….. 88
II. POLITICAL HISTORY AND INTERNATIONAL RELATIONS ……. 93
Florin Sfrengeu • HISTORICAL AND ARCHAEOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING THE 8th AND 9th CENTURY IN NORTHWESTERN ROMANIA…………………………..93
Alexandru Simon • FROM THE ITALIAN HARBORS TO THE HARBORS OF THE HUNGARIAN: THE WALACHIAN ROADS OF THE CRUSADE AT THE END OF THE 15th CENTURY …………………………. 107
Ioan-Aurel Pop, Alexandru Simon • ON MAXIMILIAN I OF HABSBURG’S AND STEPHEN III THE GREAT’S „CONSPIRACY” AGAINST THE KINGS OF HUNGARY AND POLAND AT THE END OF THE 15th CENTURY ……………. 134
Ion Eremia • MYTH AND REALITY IN MOLDOVAN-RUSSIAN RELATIONS OF 1654 ……………………. 153
Mircea Brie • ETHNIC IDENTITY IN TRANSYLVANIA (SECOND HALF OF THE 19th CENTURY-BEGINNING OF THE 20th CENTURY). METHODOLOGICAL BENCHMARKS ………….. 176
Antonio Faur • REFERENCES IN FRENCH DIPLOMATIC REPORTS REGARDING THE STATUS OF NORTHERN TRANSYLVANIA (1945-1947) ……… 187
Catalina Iliescu Gheorghiu • TRANSLATING FOR PROPAGANDA PURPOSES. „POLITICAL HYPERCORRECTNESS” UNDER TOTALITARISM …. 199
Octavian Ticu • THE NATION-BUILDING AND THE SOVIET CULTURAL POLICIES IN THE MOLDOVAN SSR (1944 -1989) ……. 215
AFTERWORD ………………………………….227

NOTES ON THE AUTHORS ………………..229

Sursa: Cosmin Budeancă

Maxima zilei – 7 aprilie 2011


Nu există artă mai frumoasă  și superioară artei educației. Pictorul și sculptorul fac numai o figură fără viață, iar un educator înțelept crează un chip viu, de care se bucură Dumnezeu și oamenii uitându-se la el.

Ioan Gură de Aur

Cum este finantata Biserica in alte state europene


O primă formă este finanţarea Bisericii prin intermediul direct al statului, cum este cazul Belgiei, Luxemburgului sau Greciei. O a doua formă este finanţarea Bisericii direct de către credincioşi, sub diverse forme: prin donaţii sau colecte, cum se întâmplă în Franţa, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Olanda; prin taxă (cotizaţie) pentru Biserică (Kirchenbeitrag), cum este cazul în Austria; prin impozitul pentru Biserică (Kirchensteuer), în Elveţia, Germania şi Ţările Scandinave; prin alte modalităţi de impozitare, în Italia şi Spania. Aceste modalităţi de finanţare funcţionează însă numai într-o formă combinată, nu în forma pură în care au fost prezentate mai sus. Subvenţiile din partea statului sunt direcţionate în majoritatea ţărilor Uniunii Europene spre activitatea social-caritativă a Bisericii (aziluri de bătrâni, spitale, case de copii), spre şcolile private bisericeşti (în special spre cele pentru pregătirea personalului clerical), spre asistenţa religioasă din închisori sau unităţile militare sau pentru întreţinerea bisericilor monumente istorice.

Articolul integral pe site-ul catholica.ro

Un punct de vedere diferit în cadrul sintezei  Dosar “Abdicări şi complicităţi între stat şi biserică”

Patriarhul BOR propune infiintarea unui Consiliu Consultativ al Cultelor din Romania


PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a declarat ieri, 4 aprilie, cu prilejul vizitei absolvenţilor promoției 2010-2011, ai Colegiului Naţional de Apărare, la Palatul Patriarhiei, în Sala Europa Christiana, că în viitorul apropiat, la propunerea Patriarhiei Române, se va înființa Consiliul Consultativ al Cultelor din România. În cadrul acestui consiliu reprezentanţii cultelor din România vor coopera în prevenirea conflictelor interreligioase şi interconfesionale.

În acest sens, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat: “În curând vom încerca să înființăm în această clădire Consiliul Consultativ al Cultelor din România pentru a avea o structură, o bază de consultare, de cooperare, de prevenire a conflictelor interreligioase şi interconfesionale, dar şi pentru a avea o consultare în ceea ce priveşte problemele comune ale societăţii şi în acelaşi timp să arătăm solidaritate şi cooperare între diferite culte din România”, informează Radio Trinitas, citat de Basilica.ro.

Sursa: Catholica.ro

Pseudo-valorile care au rescris istoria


Aparatele ideologice comuniste au functionat prin actiunile unor indivizi concreti, servitorii zelosi ai dogmelor marxist-leniniste. Acesti oameni au asigurat inregimentarea culturala, rusificarea ca strategie pedagogica anti-nationala, eliminarea si distrugerea elitelor intelectuale din scoli si facultati, lichidarea mostenirilor spirituale democratice si impunerea pseudo-valorilor drept repere inconturnabile ale „noii civilizatii”. Acesti oameni au fost arhitectii utopiei.

Vladimir Tismăneanu, Un posedat ideologic. Cine a fost Mihail Roller?

Freedom House: Libertatea in declin, la nivel global


14 ian 2011Politică

România este una dintre ţările lumii unde oamenii se bucură de libertate şi drepturi civile, conform raportului prezentat, ieri, de organizaţia Freedom House. Totuşi, anul 2010 a fost al cincilea an consecutiv în care libertatea a înregistrat un declin, la nivel global.

 

freedomhouse.org

Numărul ţărilor considerate „libere” în 2010, de autorii raportului, se ridică la 87. Altfel spus, 43% din populaţia lumii este considerată „liberă”. „Libertatea parţială” caracterizează 60 de state ale lumii, adică 22% din populaţia globală.

 

Calificativul „lipsite de libertate” a fost acordat pentru 47 dintre ţările lumii. Acestora le corespunde o populaţie de 2.434.250.000 de locuitori ai planetei. Este important de reţinut că aproximativ jumătate din acest număr sunt persoane care trăiesc într-o singură ţară: China.

 

Şapte dintre cele 47 de state în care cetăţenii sunt lipsiţi de drepturi politice şi libertăţi civile au primit cel mai mic punctaj: Coreea de Nord, Turkmenistan, Uzbekistan, Libia, Sudan, Burma şi Guineea Ecuatorială.

 

România este considerată o ţară liberă, în timp ce vecinii din Moldova sunt consideraţi parţial liberi. Pentru România, nivelul de respectare a drepturilor politice şi a libertăţilor civile a fost evaluat la 2, pe o scară cu 7 grade, unde nivelul 1 reprezintă cel mai înalt grad de libertate, iar 7 este gradul cel mai redus de respectare a drepturilor şi libertăţilor.

 

Raportul menţionează câteva trenduri actuale:

Violenţa şi crima organizată se afirmă ca inamici ai democraţiei. În Guatemala, la sfârşitul anului trecut a fost instituită stare de asediu într-o anumită regiune a ţării, din cauza creşterii infracţionalităţii. Un val de criminalitate greu de controlat confruntă şi autorităţile din Mexic.

Asigurarea libertăţii reprezintă o problemă majoră în ţările cu populaţie majoritar musulmană. Cele mai multe dintre aceste ţări nu au făcut progrese în direcţia asigurării libertăţilor civile. Se detaşează Indonezia, unde procesul democratic a fost accelerat.

Criza economică a adus provocări noi ţărilor din Europa Centrală. Fostele state comuniste, în ciuda influenţei UE, dau semne de regres în domeniul asigurării şi respectării libertăţii. Autorii raportului dau ca exemple Letonia şi Ungaria.

 

China continuă încălcarea drepturilor omului, sub diferite pretexte. Dacă în 2008, Jocurile Olimpice de la Beijing şi, în 2009, aniversarea a 60 de ani a Partidului Comunist au fost motivele invocate pentru acţiuni represive, în 2010, a fost invocată aşa-zisa ostilitate creată în jurul acordării Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo.

Persistă problemele imigranţilor. Franţa s-a detaşat, în 2010, prin scandalul expulzării rromilor proveniţi din sud-estul Europei, precum şi prin atitudini discriminatorii faţă de imigranţii din Africa şi Orientul Mijlociu. Totuşi, cu probleme similare au fost confruntaţi şi cei care au imigrat în Statele Unite, ţări vest-europene, state al Americii de Sud etc.

Raportul Freedom in the World 2011 menţionează o serie de aspecte pozitive. În primul rând, este menţionat faptul că instituţiile democratice nu au înregistrat, în lume, un regres major, în condiţiile în care lumea este confruntată cu o criză economică puternică. De asemenea, în ciuda crizei economice, rezistenţa democratică s-a menţinut în statele autoritare.

www.semneletimpului.ro

Maxima zilei – 6 aprilie 2011


Dacă ne vom gândi ce au făcut părinți noștri pentru noi, vom rămâne uimiți de nenumăratele datorii.

Ambrozie

Maxima zilei – 5 aprilie 2011


Fă-l pe copil creștin, făcându-l să se ocupe cu citirea Sfintelor Scripturi din cea mai fragedă vârstă.
Ioan Gură de Aur

Conferinta “Romania contemporana: de-secularizata sau post-seculara”


Mai multe detalii pe site-ul catholica.ro