Arhive lunare: aprilie 2011

Vasile Ernu, ”Comunismul a fost un mecanism de secularizare forţată”


În România, comunismul a fost un mecanism de secularizare forţată, fapt care explică şi revenirea masivă după 1989 la religie.

Vasile Ernu

Biserica strămoșească și asociațiile religioase baptiste, adventiste și CDE în Basarabia – 1941


Un exemplu de (ne)respectare a libertății religioase.

Autoritățile române, după eliberarea Basarabiei de sub stăpânirea sovietică în vara anului 1941, prin Ministerul Instrucţiei, Educaţiei, Cultelor şi Artelor, Subsecretariatul de Stat al Cultelor şi Artelor, Direcţiunea Cultelor, se adresau preefecţilor din judeţe pentru ca aceştia să susţină biserica strămoşească în condiţiile în care erau primite ,,reclamaţiuni din întreaga ţară că membri asociaţiilor religioase baptiste, adventiste de ziua a 7-a şi creştini după Evanghelie desvoltă o intensă propagandă printre creştinii ortodoxi. Ministerul socoteşte că nu mai poate îngădui o operă de prozelitism, în aceste vremuri când fiii Neamului îşi varsă sângele pentru apărarea credinţei strămoşeşti”, mai ales că după retragerea bolşevicilor din Basarabia zeci de biserici fuseseră pângărite.

Sursa: Prof. Ştefan Plugaru, Huşi, ,,Fondul Mitropoliei Basarabiei de la Arhiva Naţională a Republicii Moldova – posibilitatea reconstituirii trecutului unei eparhii romanești”, în Revista AGERO Stuttgart

Maxima zilei – 22 aprilie 2011


Crucea este semnul negrăitei binefaceri a lui Dumnezeu.

Ioan Gură de Aur

Tâlharul de pe cruce … versiunea 1947


Rudolf Hoess

Rudolph Hoess (25.11.1900 – 16.04.1947) a fost comandantul lagărului de exterminare de la Auschwitz din 4 mai 1940 până în noiembrie 1943. În această perioadă, precum și în mai-iunie 1944 a condus operațiunile de exterminare a aproximativ 3.5 milioane de oameni, marea majoritate evrei. Faptele lui sunt condamnabile și nu merită nici popularizate, nici promovate. Ceea ce este însă mai puțin cunoscut despre acest personaj este modul în care a plecat dintre noi. A fost condamnat la moarte prin spânzurătoare și a fost executat în curtea lagărului, lângă un crematoriu și în fața biroului personal. La actul execuției au participat si supraviețuitori ai lagărului sau rude ale victimelor acestui om. Surprinzător a fost însă modul în care și-a primit pedeapsa: calm, liniștit, împăcat cu sine și cu Dumnezeu. Un „tâlhar de pe cruce”, în versiunea modernă.

Cum a ajuns Rudolph Hoess să fie versiunea 1947 a „tâlharului de pe cruce”? De mic a fost crescut într-o familie catolică și a primit o educație aleasă. Și-a manifestat chiar dorința de a deveni un preot catolic. La maturitate a părăsit biserica și a devenit un membru în partidul nazist îmbrățișând idealurile lui. La Auschwitz și le-a putut pune în practică din plin. După terminarea războiului, în timpul detenției sale a avut loc un proces lung și anevoios în care până la urmă se întoarce la Dumnezeu, se pocăiește de ceea ce a făcut, și asemenea tâlharului de pe cruce și-a primit pedeapsa pentru ceea ce a făcut. Au fost însă câțiva factori care au determinat schimbarea radicală de la finalul vieții lui. (restul aici)

Iulian G. Necea
www.iulian.necea.info

Articolul original este postat pe http://iulian.necea.info/index.php/2011/04/21/talharul-de-pe-cruce-versiunea-1947/.

Adrian Ilea, E cineva și Îi mulțumesc


Cele 6 ipostaze ale creștinului din România


Publicații fără apartenență religioasă au oferit zilele acestea suplimente explicit religioase . De la publicații sportive și tabloide la ziare quality, acestea au oferit cititorilor cărți pentru copii, filme religioase sau chiar Biblia.

credinciosiromani_400Și revista Historia oferă un conținut editorial de sezon, o analiză a contextului religios românesc care să vină ca un răspuns la întrebarea: „De ce suntem ortodocși?”. Se știe că discursul acesta a fost „mai mult propagandistic, ideologic și încorsetat în clișee, cărora nici măcar nu le cunoaștem originea”, scrie Adevărul. Între cei ce semnează articolele sunt Neagu Djuvara, Răzvan Theodorescu, Radu Preda, Daniel Barbu, Dan Dungaciu.

Deși cifrele arată o majoritate ortodoxă, „datele sunt însă extrem de înşelătoare în privinţa cunoaşterii de fond a sentimentului religios pe care laicul român îl trăieşte şi îl practică”, spune Adevărul. Ca atare, prezintă șase ipostaze sociologice ale religiozității românilor.

1. Prima este aceea a omului religios, credinciosul clasic, care frecventează biserica regulat și are cunoștințele catehetice de bază.

2. A doua categorie e dată de „pelerin”, descris ca „spectatorul fervent şi frecvent al oricăror procesiuni: înfăţişări de icoane, moaşte sau alte «instrumente» eficace religios”.

3. A treia categorie este cea a „credinţei fără apartenenţă”, în care omul crede, dar nu se mai aliniază crezului tradițional al bisericii.

4. „Aparținătorul fără credință” este cel care se consideră parte a bisericii, dar nu prin legături de credință ci prin conexiuni istorice, culturale.

5. În cea de-a cincea postură este „creștinul nepracticant”. El se consideră religios, dar nu manifestă un spirit patriotic față de biserică și nu o frecventează.

6. Ultima categorie este cea a „indiferentului”, care nu se declară ateu, pentru că nici nu îl mai interesează problema. El se declară creștin din inerție, dar este „anesteziat religios”.

Sursa: semneletimpului.ro

Articole similare

De ce suntem ortodocşi?

Razvan Theodorescu: E o enormitate a afirma ca ne-am nascut ortodocşi

De ce religia catolică a cumanilor nu i-a influenţat pe români. Interviu cu Neagu Djuvara

The Other Romania. Cold War Broadcasting


The Other Romania. Cold War Broadcasting

Miercuri, 27 aprilie 2011, ora 11.00, va avea loc, la sediul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, o dubla lansare de carte (Cold War Broadcasting: Impact on the Soviet Union and Eastern Europe: A Collection of Studies and Documents, CEU Press, 2010; Radio Free Europe and Radio Liberty: The CIA Years and Beyond, Stanford University Press, 2010), cu participarea editorului/ autorului, dl. A. Ross Johnson, fostul director al postului de radio Europa Libera, research fellow & adviser to the RFE/RL Archive Project at the Hoover Institution, Stanford University.
Lansarea de carte va fi urmata de o masa rotunda, moderata de Damiana Otoiu, director al Departamentului exil si minoritati, IICCMER, la care vor participa: dl. A. Ross Johnson, Hoover Institution; dl. Mihnea Berindei, cercetator CNRS si membru al Consiliului stiintific al IICCMER; dl. Dorin Dobrincu, director al Arhivelor Nationale ale Romaniei si dl. Stephen Ruken, secretar

Radio Free Europe

adjunct al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Sursa: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Două botezuri…


Isus Hristos intră în Ierusalim în mod triumfător. Intră ca Rege. Oamenii îl înconjoară din toate părțile: unii mergeau înainte, alții veneau după El și cu toții strigau: „Osana! Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului!” (Marcu 10:9). Pe lângă aceștia, alți oameni presărau pe drum ramuri pe care le tăiaseră de pe câmp, în timp ce unii își așterneau hainele pe locurile pe unde avea să treacă Isus… Ce să zicem? Isus Hristos experimentează un fel de „baie de mulțime”, așa cum li se întâmplă marilor staruri din zilele noastre. Sau, să spunem că experimentează un „botez de mulțime”?… Când intră în Ierusalim, Isus e „Starul”, iar mulțimea cuprinsă de un entuziasm contagios are grijă să arate acest lucru.

„Botezul în mulțime” nu este la fel de entuziasmant și pentru Hristos. Îl acceptă, dar într-o anumită măsură, îl și scandalizează. Intră smerit, călare pe un măgăruș și nu pe un cal, arătând, într-un fel, că este preocpat mai mult de un alt botez. El știe că aceiași oameni care îl aclamă aveau să-l pună pe cruce în mai puțin de o săptămână. Isus se bucură și plânge în același timp…Se bucură că se împlinesc Scripturile, că se face voia Tatălui că păcătoșii vor putea fi salvați… Plânge pentru Ierusalim, plânge pentru cei împietriți…plânge pentru că mulțimea este inconsecventă. Așa sunt oamenii: te ridică și coboară! Azi esti star, mâine gunoi. Dimineața te ridică până în văzduhul senin, seara îți dau drumul până în abisul oceanelor. „Botezul în mulțime” este alunecos, inconsecvent, trecător, paradoxal.

Mai există însă un alt botez: „botezul în Hristos”.  De acest botez nu se bucură starurile ci orice ființă care încheie un legământ cu Domnul. Ei se afundă în Hristos, mărturisind că sunt persoane noi, că trăiesc în și prin Hristos. (Galateni 2:20). Botezul în Hristos este atât de important pentru că Mântuitorul nu se schimbă. El este consecvent, ne iubește, ne cântărește cu dreptate, ne păstrează în harul Său și își ține toate promisiunile pe care ni le face. El nu ne lasă să ne afundăm în Sine pentru că ar avea interese meschine, sau  dintr-o filosofie utilitaristă și zvâcniri de moment, ci datorită unei dragoste neîngrădite, pentru că vrea să petreacă cu noi veșnicia, după un plan alcătuit în detaliu încă din eternitate.

Te încurajez să alegi „botezul în Hristos” și nu „botezul în mulțime”. Alege ce este veșnic, nu ce este pieritor. Chiar dacă nu vei fi o persoană populară, chiar dacă îți vei pierde din prieteni, „botezul în Hristos” este alegerea înțeleaptă.

Felicitări pentru cei care au făcut deja pasul acesta!

 „Noi, deci, prin botezul în moartea Lui am fost îngropați împreună cu El, pentru ca, după cu Hristos a înviat din morți prin slava Tatălui, tot așa și noi să trăim o viață nouă.” (Romani 5:4)

 

Pastor, Costel GHIOANCĂ

O cina pascala in imagini. Biserica Baptista Nadejdea – 21 aprilie 2011


Tritean Vasile, Elisei Pechenu, Talpoș Vasile, Adrian Ilea, Bora Octavian, Lungu Dumitru

Tritean Vasile, Elisei Pechenu, Talpoș Vasile, Adrian Ilea, Bora Octavian, Lungu Dumitru

Tinerii Bisericii Nădejdea

Tritean Vasile, Elisei Pechenu, Talpoș Vasile

Tritean Vasile, Elisei Pechenu, Talpoș Vasile

O zi de duminică în imagini (6). Biserica Baptistă Nădejdea – 17 aprilie 2011 (5)


Sărbătorirea unei zile de naștere

Sărbătorirea unor zile de naștere

Marta Ursaciuc

Lidia Talpoș

Sora Lidia

Tinerii BCB Nădejdea

Daniel Ilea

Daniel Ursaciuc

Daniel Ilea

Elisei Pecheanu

Elisei Pecheanu