Arhive lunare: mai 2011

17 Piramide descoperite in Egipt de un staletit NASA

De Marius Silvesan pe 26/05/2011 | 2 comentarii

Sarah Parcak si descoperirea a 17 piramide prin satelitul NASA - arheologie 2011 O adevărată comoară arheologică, de aproximativ 17 piramide şi mii de morminte şi case din Egiptul antic au fost descoperite de arheologul american Sarah Parcak, prin folosirea revoluţionarelor imagini prin satelit, puse la dispozitie de NASA, informeaza LONews – un serviciu al Agentiei de Stiri Lacasuri Ortodoxe.

Săpăturile au confirmat deja prezenţa unora dintre aceste relicve, inclusiv existenţa a două piramide, conform dezvăluirilor legate de aceste lucrări, făcute ieri, 25 mai 2011, de BBC, care a finanţat excavările.

Arheologul american Sarah Parcak şi echipa sa din Universitatea Alabamei, pioniera în arheologia aşa-zis spaţială, este cunoscuta pentru săpăturile efectuate pe durata unui întreg an, prin utilizarea imaginilor din satelit pe sit-urile necropolei din Saqqara şi Tanis, în nord-estul Egiptului.

Satelitul NASA orbitează la o altitudine de 700 de km şi a produs o multitudine de imagini de înaltă definiţie, şi în infraroşu.

Puterea camerelor sale a permis distingerea unor obiecte cu mai puţin de un metru diametru, pe teren. Imaginile în infraroşu produse astfel arată forma caselor, a mormintelor şi templelor.

Această descoperire, care schimbă graniţele arheologiei tradiţionale, a fost „o validare reală a tehnologiei”, a declarat Sarah Parcak, informeaza LONews.

http://www.stiri.lacasuriortodoxe.ro

Publicat în: Educație, Știri, Istorie | Etichetat: BBC, http://www.stiri.lacasuriortodoxe.ro, NASA, Saqqara, Sarah Parcak

Înscrieri la Institutul Ecumenic de Muzică Sacră din Bucureşti

De Marius Silvesan pe 26/05/2011 | 2 comentarii

Aleluia! Lăudaţi-l pe Domnul în lăcaşul său sfânt!
Ps. 150,1

Vă informăm că au început înscrierile pentru anul academic 2011-2012 la Institutului Ecumenic de Muzică Sacră la Bucureşti, cu sediul la Institutul Teologic Romano-Catolic, str. G-ral Berthelot, 19. Institutul funcţionează ca asociaţie cu aprobarea şi recunoaşterea din partea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, şi are ca scop promovarea formării religioase, liturgice şi muzicale a dirijorilor de cor, organiştilor, cantorilor, coriştilor aparţinând formaţiilor de muzică religioasă şi de cult, promovarea cunoaşterii şi răspândirii patrimoniului tradiţional al muzicii sacre prin diferite iniţiative ca organizarea de festivaluri de muzică sacră, concerte, conferinţe, seminarii, cursuri intensive etc.

Este conceput cu o structură de tip ecumenică, având în proiect posibilitatea de a deschide secţii de formare liturgico-muzicale şi pentru alte confesiuni şi culte, cu particularitatea interdisciplinarităţii între diferitele domenii de formare.

În anul academic 2011-2012 se vor activa următoarele secţii:
– Secţia de Cânt gregorian (3 ani) anul I şi anul II– în cadrul acestei secţii, cursanţii vor avea ocazia de a intra în lumea fascinantă a cântului gregorian, cântul prin excelenţă al Bisericii de rit roman, printr-un studiu variat la repertoriului gregorian pe baza manuscriselor neumatice, printr-o apropiere de natură lingvistică, liturgico-spirituală, istorică, muzicologică, practică. Cursul este deschis tuturor, indiferent de apartenenţă confesională sau religioasă.
– Secţia de Orgă şi Dirijat de cor (3 ani) anul I şi anul II – se ocupă cu formarea muzicienilor de Biserică, organişti, cantori, dirijori de cor liturgic ce vor efectua slujirea lor în biserici, parohii sau comunităţi religioase.
– Secţia de Cânt bizantin (nou) anul I – se adresează tuturor celor ce doresc să cunoască, să aprofundeze, să se specializeze în muzica ritului oriental, indiferent de apartenenţă confesională sau religioasă, oferind cursuri variate şi interesante atât de natură teoretică, istorică, muzicologică dar şi de natură practică.
– Secţia de muzică sacră pentru copii, anul I şi anul II – se adresează copiilor cu vârsta între 6 şi 14 ani şi oferă o formare muzicală de bază prin studiul pianului şi al teoriei muzicale şi în acelaşi timp orientează formarea copiilor către muzica liturgică şi arta muzicală prin corul de copii Pueri Cantores.

Dorim să subliniem faptul că Institutul oferă atât cursuri la zi pentru cei ce vor deveni specialişti în domeniul liturgico-muzical, dar şi posibilitatea de a frecventa anumite cursuri ca auditori pentru o cultură generală şi formare permanentă a credincioşilor şi a tuturor persoanelor interesate, în vederea unei participări mai active, mai intense şi mai conştiente la celebrările de cult. Cursurile sunt cu taxă şi vor avea loc joia, vinerea şi sâmbata.

Perioade de înscriere: 16 mai -11 iunie 2011; 1-15 septembrie 2011
Pentru informaţii suplimentare şi detalii se poate accesa situl Institutului: www.iems.ro
sr. Carmen Petcu CJ

catholica.ro

Publicat în: Anunţuri, Educație, Religie | Etichetat: Catholica.ro, Institutul Ecumenic de Muzică Sacră din Bucureşti

…religia a murit, filosofia a murit, noroc ca Hawking se simte mai bine!

De Marius Silvesan pe 26/05/2011 | Lasă un comentariu

by Alin Fumurescu

Motto: “Fumurescule, bunica-mea zicea ca acolo unde-i minte multa e si prostie cat caru’!” (Profesorul meu de fizica din liceu)

…la inceput nu i-am acordat atentie. Stephen Hawking e un fizician cunoscut si recunoscut cu usurinta pana si de muritorul de rand, mai putin interesat de fizica teoretica. Dar un fizician. Parerile sale despre religie, Dumnezeu si viata de apoi ma intereseaza in mod normal cel mult la nivel anecdotic. (Cum m-ar interesa ca Einstein a spus ca « Dumnezeu nu joaca zaruri », bunaoara.) Atat si nimic mai mult. La subiectele astea toata lumea e indreptatita la o parere : buna sau proasta, mai mult sau mai putin informata. Daca, dupa un traseu suficient de tortuos pe aceasta tema (a se vedea declaratiile si lecturile sale din ultimii vreo douazeci de ani), Hawking a ajuns la concluzia ca nu exista viata de apoi si ca moartea e un soi de dezactivare a vreunui computer, sa-i fie de bine.

Am lasat la o parte si o usoara contradictie logica din cartea sa « The Grand Design » (« Marele Plan ») in care sustine ca nu e nevoie de Dumnezeu pentru a explica Universul. Asa o fi. Nu ma pricep la fizica teoretica. Poate ca legea gravitatiei va fi fiind suficienta. Dar stiu, dupa cum observa si John C. Lennox, profesor de matematica la Oxford University (God and Stephen Hawking: Whose Design is it Anyway?), ca atata vreme cat exista un plan exista si un proiectant. Daca exista vreun computer, dezactivat sau nu, trebuie ca mai intai de toate, cineva sa-l fi gandit. In cuvintele lui Lennox,

“Suppose … we replace the universe by a jet engine and then are asked to explain it. Shall we account for it by mentioning the personal agency of its inventor, Sir Frank Whittle? Or shall we follow Hawking: dismiss personal agency, and explain the jet engine by saying that it arose naturally from physical law?

It is clearly nonsensical to ask people to choose between Frank Whittle and science as an explanation for the jet engine. For it is not a question of either/or. It is self-evident that we need both levels of explanation in order to give a complete description.”

(Imaginati-va … ca avem in locul universului un motor cu reactie si-apoi suntem rugati sa-l explicam. Trebuie sa dam socoteala de el mentionand actiunea personala a inventatorului sau, Sir Frank Whittle ? Sau trebuie sa-l urmam pe Hawking : dam la o parte interventia personala si sustinem ca motorul cu reactie a aparut in mod natural, ca o consecinta a legilor fizicii ?

E lipsit de noima sa le ceri oamenilor sa aleaga intre Frank Whittle si stiinta ca explicatie pentru motorul cu reactie. Pentru ca nu e o chestiune de ori-ori. E de la sine evident ca avem nevoie de ambele niveluri explanatorii pentru a oferi o descriere completa.)

Trecem si pe asta. Dar Hawking recidiveaza. In cadrul recentei conferinte Google Zeitgeist, el afirma nici mai mult, nici mai putin decat ca ‘filosofia e moarta’. Nu ca e ineficienta, nu ca e insuficenta, ci ca e moarta de-a binelea, ca nu mai poate tine pasul cu stiinta, in particular cu fizica, si ca de-acum inainte oamenilor de stiinta le revine sarcina de « a purta mai departe torta cunoasterii ».

Mai sa fie ! Devine limpede ca aici avem de-a face cu un pattern de gandire. Atat religia cat si filosofia functioneaza, prin insasi natura lor, in domeniul speculatiei. Obiectul lor poate fi absolutul sau transcendentul, dar domeniul lor e unul in permanenta supus indoielii si ambele si-l asuma ca atare. Un finit, rational vorbind, nu poate avea acces deplin la infinit. Un limitat, la nelimitat. Religia nu face demonstratii despre existenta lui Doamne-Doamne (in fine, n-ar trebui sa faca, desi incercari in directia asta au mai existat, unele dintre ele chiar faimoase). Face doar apropieri piezise. De aceea necesita credinta (ceea ce nu neaga catusi de putin investigatia rationala, ba dimpotriva, o presupune). Si de aceea nici un sfant nu va spune despre sine insusi ca e sfant.

La fel si filosofia – filo-sofia – e dragoste de intelepciune, nu intelepciune. E cautare, nu statia terminus. Nici un filosof demn de acest nume nu a pretins vreodata ca a atins intelepciunea suprema, nici macar Hegel, desi a cochetat putintel cu ideea (Ideea ?). Hobbes, doar, a sustinut ca va prezenta un sistem filosofic la fel de incontestabil precum teoremele geometrice si ca, de fapt, ‘adevarata’ filosofie’ se-ncepe cu el. Estimp s-a mai descoperit si geometria ne-euclidiana, cat despre indisputabilitatea lui teoriei Hobbesiene nici nu mai are rost sa povestim.

Si cu asta ajungem la patternul lui Hawking : refuzul indoielii, setea de certitudini. La scara omeneasca, omul e de inteles – si asta din motive evidente. Asta nu scuza, insa, siluirea logica. Da. Poate ca nu e nevoie de Dumnezeu pentru a explica originile Universului. Da, poate ca nu exista viata de apoi. Cred, Doamne, ajuta necredintei mele. Da, poate ca nici nu exista intelepciune si poate ca totul este desertaciune si vanare de vant. Poate. Dar poate ca nu.

In momentul in care Hawking declara ca « nu e nevoie de Dumnezeu pentru a explica Universul » si o face in absenta unei teorii indisputabile, verificata stiintific (singur recunoaste ca M-theory e decomadata doar atat – o teorie promitatoare si nimic mai mult), se plaseaza automat in afara stiintei pe care pretinde ca o slujeste. Cand afirma raspicat ca nu exista viata de apoi – si o face punand in joc toata reputatia omului de stiinta – isi tradeaza vocatia, pentru simplul motiv ca nu poate avea certitudini stiintifice pe aceasta tema. Iar cand afirma ca filosofia, i.e., iubirea de intelepciune a murit, orice consideratii pe marginea purtatorilor vreunei flacari a cunoasterii isi pierd noima si aluneca, usurel, in penibil.

Repet, omeneste vorbind, dupa o asemenea viata aparent lispita de noima, ii pot intelege setea de certitudini demonstrabile matematice. I-o pot chiar admira. Dar asta nu ma-mpiedica sa-mi amintesc « schimbul de grafitti » de pe zidurile Sorbonei, pe vremea revoltelor studentesti din ’68 :

« Dumnezeu a murit ! – Nietzsche » a scris, cu litere de-o schioapa, un student inflacarat.

Dedesubt, o alta mana a adaugat sec :

“Nietzsche a murit! – Dumnezeu”

Pana la proba contrara, a doua afirmatie ramane singura demosntrabila stiintific.

…religia a murit, filosofia a murit, noroc ca Hawking se simte mai bine! by Alin Fumurescu

Publicat în: Educație, Puncte de vedere, Religie | Etichetat: Alin Fumurescu, contributors.ro

Maxima zilei – 26 mai 2011

De Marius Silvesan pe 26/05/2011 | Lasă un comentariu

Domnul nu are nevoie de dragostea noastră și totuși nu încetează a ne iubi; noi avem nevoie de dragostea Lui și totuși nici așa nu primim dragostea Lui.

Ioan Gură de Aur

Publicat în: Maxima zilei, Maxime și cugetări, Maxime şi cugetări creştine | Etichetat: Sf. Ioan Gură de Aur

Oprah Winfrey lasă o moștenire spirituală controversată

De Marius Silvesan pe 26/05/2011 | Lasă un comentariu

Oprah Winfrey și-a luat rămas bun de la fanii show-ului ce-i poartă numele. Considerată „unul dintre cei mai influenți lideri spirituali” ai Americii, vedeta lasă o moștenire spirituală controversată și departe de creștinismul tradițional.

oprah_400 După 25 de ani de spectacol de televiziune, realizatoarea Oprah Winfrey și-a luat rămas bun de la milioanele de fani. Ea anunțase încă din noiembrie 2009 faptul că în primăvara lui 2011 va renunța la show-ul care a făcut-o celebră. Pe 24 mai a înregistrat ultima emisiune, iar ultimele cuvinte ale lui Oprah au fost „A lui Dumnezeu să fie slava”. Dincolo de imaginea unui om de televiziune de mare succes, Oprah a atras atenția ca lider spiritual care a îmbrățișat spiritualitatea new-age. Născută și crescută într-o familie de baptiști, Oprah încă se declară creștină dar mărturisește că înțelegerea ei spirituală a evoluat.

Oprah a debutat în televiziune la Chicago, în 1984, cu un show matinal cu titlul „A.M. Chicago”. După numai o lună showul ei era numărul 1 pe piață. Un an mai târziu, emisiunea a fost redenumită „The Oprah Winfrey Show”. Până în 1998 producția a fost una generalistă, abordând problemele de zi cu zi din societatea americană. După anul 1998, când emisiunile ei au adus-o în fața justiției pentru acuze la adresa industriei cărnii de vită, Oprah a recunoscut că ar trebui să urmărească alte probleme ale oamenilor. Ca atare show-ul a fost rebranduit în „Change Your Life TV”. A început să aducă invitați în special din categoria autorilor de cărți de auto-educare. La început, reacțiile publicului au fost negative, acuzând-o că este „prea evanghelică”. Oprah s-a adaptat cererii publicului, s-a delimitat de creștinismul instituționalizat și a criticat instituțiile religioase. În schimb i-a încurajat pe oameni să caute mai departe experiențele spirituale.

În 1994, publicația Vanity Fair scria că „Oprah Winfrey, cu siguranță, are o mai mare influență asupra culturii, decât a oricărui rector de universitate, politician sau lider religios, probabil cu excepția Papei.” În anul 2002, cunoscuta publicație creștină Christianity Today remarca faptul că Oprah, „cu o audiență de 22 de milioane de telespectatori, a devenit unul dintre cei mai influenți lideri spirituali” ai Americii. ” În 2008, Oprah a făcut echipă cu influentul lider spiritual Eckhart Tolle, recomandând cartea acestuia cu titlul „A New Earth” (vezi video). Cartea a avut vânzări record și jumătate de milion de oameni din 100 de țări s-au înscris la seminarul online, realizat pe baza cărții, în care Oprah a făcut apel la „trezirea sinelui”. Pentru Oprah, Tolle „este un profet al vremurilor noastre”.

Știu foarte clar care este rolul și scopul meu în viață”, a mărturisit Oprah lui Piers Morgan la CNN, într-un interviu oferit în luna ianuarie. „Nu e vorba despre mine. Eu sunt mesagerul care aduce mesajul salvării, speranței, iertării, mulțumirii, al evoluării oamenilor la maximul capacității lor. Și eu sunt într-o călătorie personală. Iar drumul meu este acela de a-mi împlini exprimarea ultimă a persoanei mele ca ființă aici pe pământ.”

Washington Post observa că Oprah a folosit un limbaj elegant, non-religios, pentru a vorbi despre spiritualitate. Publicația afirmă că Oprah a ajuns o legendă vie a mișcării „spiritual dar nu religios”, care a adus în sufrageriile orășenilor diverși guru new-age și le-a îndemnat pe fanele ei să îmbrățișeze adevăratele scopuri ale vieții. Washington Post mai nota că Oprah a demonstrat fanilor ei că poți renunța la religie și merge mai departe în călătoria spirituală. Și publicația Huffington Post trece în revistă influența spirituală a lui Oprah Winfrey de-a lungul unui sfert de secol, menționând că Oprah a separat „spiritualitatea” de „religie”.

Kathryn Loften, profesor de studii religioase la Yale și autoarea cărții „Oprah: The Gospel of an Icon”, explică cheia succesului ei. „Ea este – prin rasă, sex și origini – o persoană cu totul în afara stabilimentului tradițional al puterii. Iar asta îi atrage pe oamenii care asociază religia cu o putere care controlează, cu dogme rigide sau o aderare la nivel social. Aceasta este o religie pentru cei care nu vor să fie religioși, dar vor să simtă revelația.” Loften vorbește despre modul în care „imperiul lui Oprah aduce a religie în societatea modernă”, întrucât nu vorbim de o sectă sau un grup de adepți, ci de milioane de telespectatori din 145 de țări unde show-ul a fost difuzat.

Jeremia Wright, fostul ei pastor din anii 80, când Oprah încă mergea la biserica Trinity United Church of Christ din Chicago, acuză faptul că celebritatea și banii au îndepărtat-o de biserica tradițională. „E ușor să dai a zecea parte din bani la biserică dacă ai salariul de câteva sute de dolari. Dar când faci 35 de milioane pe an atunci îi ceri lui Dumnezeu o renegociere a contractului.” Dincolo de aspectele ce țin de viața ca star, pastorul observă și alte dimensiuni: „Multora nu ne mai place cuvântul credință. Preferăm altul mai șic, spiritualitate. Suntem prinși de mentalitatea generată de Oprah.” În cele din urmă pastorul dă nota finală a activității fostei lui enoriașe: „A ajuns să creadă că Dumnezeu e peste tot, că Dumnezeu e în mine, că nu trebuie să mai merg la biserică, că nu trebuie să fac parte din adunarea credincioșilor, că pot să meditez, că pot să gândesc spiritual. Este o Evanghelie străină. Și nu are nimic de-a face cu biserica pe care a întemeiat-o Iisus Christos.”

Sursa: http://www.semneletimpului.ro