Sfârșitul de săptămână a adus cu sine mult așteptatul Congres al baptiștilor din România. Rezultatele se cunosc, însă modul cum s-a ajuns la ele și atmosfera congresului mai puțin sau chiar deloc, motiv pentru care consider că articolul lui Dionis Bodiu intitulat Meandrele congresului este unul interesant, obiectiv și subiectiv în același timp după cum menționa,  însuși autorul lui. Însă, tocmai această subiectivitate este una pozitivă fiindcă suntem diferiți și percepem lucrurile diferit, avem o diversitate de viziuni și opinii asupra aceluiași subiect. De aceea, cred ca și Alin Cristea, că este interesant să percepem realitatea prin ochii altora. În cadrul acestei postări am să prezint câteva paragrafe din articolul lui Dionis Bodiu urmând ca cei interesați de meandrele congresului să acceseze link-ul care se găsește la sfârșitul acestei postări. În final aș dori să menționez faptul că în scrierea istoriei, cu atât mai mult a celei recente sau foarte recente ca în cazul de față, fie ca este vorba de o istorie laică sau una eclesială, nu putem vorbi de o obiectivitate absolută. Am menționat acest aspect nu ca să apăr pe cineva sau ceva, ci, ca să se înțeleagă faptul că articolul și selecția paragrafelor s-au realizat prin prisma modului în care noi percepem istoria și  o transmitem mai departe.

Reflecțiile următoare- scrie Dionis Bodiu-, reprezintă felul în care am perceput eu acest eveniment, prin ochii unui baptist de rând, nițel profan într-ale politicilor eclesiale, (prea) optimist în ce priveşte bunătatea şi moralitatea oamenilor care se pretind a fi ai Domnului. (…)

Deşi tema congresului a avut de-a face cu unitatea, din alocuţiuni am înţeles că subiectul care plutea cu adevărat în aer avea de-a face cu identitatea baptistă. Nu-i vorbă, cele două aspecte sunt strâns legate unul de celălalt. (…)

Două din moţiunile adoptate către final (…) denotă aceeaşi preocupare pentru identitate: aprofundarea Mărturisirii de Credinţă şi aducerea ei în atenţia baptiştilor de rând (printr-o colaborare între cadre de la ITB Bucureşti şi Emanuel!), pentru a-şi cunoaşte crezul, şi prospectarea posibilităţii înfiinţării unul post de televiziune baptist, motivată de faptul că posturile TV existente acum pe piaţă prezintă emisiuni care intră în contradicţie cu credinţa şi practica baptistă. (…)

Există două (…) abordări ale gestiunii problemelor Uniunii şi ale cultului (…). Prima se focalizează pe revenirea la rânduială, la una presupusă ca fiind existentă cândva în trecut şi pierdută între timp pe drum. Viorel Iuga foloseşte de mai multe ori, în programul său vizionar tipărit, cuvântul restabilire. (…) Această primă direcţie este, prin excelenţă, una închisă. Ea se focalizează în primul rând pe baptişti, priviţi ca un cult monolitic, omogen, uniformizat, cu membri care urmează docili, fără dileme, instrucţiunile venite de sus.

Cealaltă tendinţă este una mai relaxată; ea vizează o diversitate. (…)

Vorbind oamenilor, Viorel Iuga nu şi-a prezentat deloc viziunea pe care o propune în ideea de a fi ales Preşedinte al Uniunii. Ne-a ameţit cu vorbe multe dintre care un singur lucru se referea la ce va face dacă va fi ales: nu îl vom găsi la birou. Te cred, va umbla prin toată ţara cu conferinţele sale binecunoscute pe teme de familie. (…)

Faptul că acesta, care alminteri poate fi un pastor respectabil şi un om de bine, a obținut atât de multe voturi (433) a fost pentru mine surpriza neplăcută a procesului electiv. Nu conta evidenta lipsă de viziune – măcar Oti a articulat câteva direcţii, chiar dacă foarte generale – ci simpla sa persoană şi ceea ce reprezenta ea (…)

Ajunşi la al 35-lea congres, baptiştii tot nu au învăţat cum se organizează o votare decentă. Întregul proces de vot a fost desăvârşit haos. S-au încurcat la distribuirea buletinelor de vot: au dat cu vreo 50 mai multe decât numărul de delegaţi cu drept de vot care, apropo, au fost fie 903, fie 896 … înţelegeţi voi ce vreţi. După ce s-au triat voturile valide pe baza ecusoanelor de participare, pentru a-i scoate din joc pe cei fără drept de vot (nişte nesimţiti în orice caz), au ieşit vreo 927 de voturi exprimate, lucru care este, evident, o anomalie. Ce mai contează? Vorba lui Daniel Brânzei: “Nu contează cine votează, contează cine numără” …

Dionis Bodi, Meandrele Congresului