Maxima zilei – 20 iunie 2011
Cu cât te rogi mai adânc, cu atât ajungi mai sus. Dumnezeu răspunde rugăciunilor, nu sfaturilor.
Simion Cure
Daniel Brânzei, Amintiri cu sfinți, vol. II
Axiomele credintei baptiste
Credințele distincte ale baptiștilor referitoare la Biblie, educație, relația cu statul ș.a, întemeiate pe Scriptură, au fost stabilite în formă de axiome de doctorul în teologie și președintele Alianței mondiale a Baptiștilor, Dr. E. Y. Mullins din America, așa cum urmează aici:
- Axioma teologică. – Dumnezeu cel sfânt și plin de iubire are dreptul să fie Suveran.
- Axioma religioasă. – Toți oamenii au același drept de a sta în legătură directă cu Dumnezeu.
- Axioma eclesiastică. – Toți credincioșii au dreptul la aceleași privilegii în Biserică.
- Axioma morală. – Ca să fie responsabil, sufletul trebuie să fie liber.
- Axioma religioasă – civică. – O Biserică liberă într-un stat liber.
- Axioma socială. – Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți.
Evident că aceste adevăruri axiomatice ale Scripturilor Noului Testament, care au fost apărate cu tărie și statornicie de către Baptiști, veacuri de-a rândul vor devenii principiile de seamă ale civilizației lumii în viitor.”
Aceste axiome au fost publicate și pe site-ul http://ambasadorul.wordpress.com/, însă, fiindcă le-am regăsit recent în cadrul unui dosar de la CNSAS m-am gândit că ar fi util să le pun și pe istorie evanghelică.
Azerbaidjanul detine 10 biserici si sase sinagogi
Conform unui Raport întocmit pentru o conferința internaționala a comisarilor drepturilor omului, privind „drepturile minoritaților etnice și culturale ale migranţilor: aspecte juridice și punere în aplicare, creștinismul a fost una din religiile “de top” în Azerbaidjan: “11 biserici, dintre care 3 ortodoxe şi 1 catolică funcţionează chiar în Baku, una ortodoxă şi alte biserici în Ganja şi Khacmaz”. În plus, raportul mai arata că numărul moscheilor construite după independenţa Azerbaidjanului a ajuns la 595.
„594 de organizații religioase au fost înregistrate de către Comitetul de Stat pentru Lucrul cu Organizaţiile Religioase până în aprilie 2009. Având în vedere amendamentele şi anexele la legislaţia in vigoare, din acelaşi an, înregistrarea organizaţiilor religioase a cunoscut apoi un nou început. Alte 512 comunităţi religioase au fost înregistrate imediat după modificările şi anexele la legislație”.
Potrivit statisticilor oficiale, 96% din populația din Azerbaidjan este musulmană azeră şi 4% creştină, evreiască sau de alte religii.
http://www.stiri.lacasuriortodoxe.ro
Coordonate geografice
Republica Azerbaidjan este un stat situat în Transcaucazia pe malul vestic al Mării Caspice, la limita dintre continentul european şi asiatic. Are o suprafaţă de 86.600 km pătraţi. În sud se învecinează cu Iranul, la vest cu Armenia, în nord – vest cu Georgia, iar la nord cu Republica Daghestan, care face parte din Federaţia Rusă. Capitala Azerbaidjanului este oraşul Baku. Din punct de vedere administrativ, ţara este împărţită în Districtul capitalei, Republica Nahicevan (despărţită de restul ţării printr-o parte a teritoriului Armeniei), Regiunea Nagorno – Karabah (cu o populaţie majoritar armeană) şi 74 de raioane.
Date demografice
Populaţia azeră numără 7.137.000 de locuitori, natalitatea este de 25,6 la mie, iar mortalitatea de 6,2 la mie, principalele oraşe fiind:
• Baku – capitala cu 1.757.000 locuitori,
• Gangea (fost Kirovabad) – 278.000 locuitori,
• Sumgait – 231.000 locuitori.
Populaţia este formată din azeri (83 %), armeni (6 %), ruși (6 %), tătari, ucrainieni, lezghini etc.
Maxima zilei – 19 iunie 2011
Oile se rătăcesc nu pentru că tufișurile ar fi prea mari, ci pentru că se îndepărtează prea mult de Păstor.
Simion Cure
Daniel Brânzei, Amintiri cu sfinți, vol. II
Persecutiile pun în pericol securitatea globala
Securitatea la nivel global este ameninţată de persecutarea minorităţilor religioase în diverse ţări ale lumii. Statele Unite au slăbit eforturile în favoarea libertăţii religioase la nivel internaţional de dragul protejării securităţii interne, a declarat Thomas Farr, de la International Religious Freedom.

Dezbaterea la care Farr a vorbit despre criza libertăţii religioase la nivel global s-a desfăşurat la Washington, fiind organizată de Federalist Society’s Religious Liberties Practice Group şi de First Freedom Center, notează christianpost.com.
Participanţii la dezbatere, experţi în drepturile omului, au discutat despre concluziile raportului „Minority Religious Communities at Risk”, în special despre faptul că autorităţile politice din ţările în care minorităţile religioase sunt discriminate, persecutate şi supuse unor forme de violenţă eşuează în a-i aduce în faţa justiţiei pe cei vinovaţi.
Fost ambasador al SUA, Farr a subliniat că, dacă în timpul administraţiilor anterioare de la Casa Albă, americanii au avut o atitudine şovăielnică în susţinerea drepturilor omului şi a libertăţii de conştiinţă şi religie, în timpul administraţiei Obama lucrurile s-au înrăutăţit. America „a eşuat” în această privinţă, a declarat Farr.
Farr a criticat faptul că administraţia Obama a aşteptat 2 ani, adică jumătate din mandatul actualului preşedinte, pentru a numi un ambasador care să răspundă de problema libertăţii religioase la nivel internaţional. Este vorba despre Suzan Johnson Cook, numită în acest post la începutul lunii iunie.
Pakistanul, India şi Nigeria au fost menţionate în lista ţărilor unde minorităţile religioase sunt persecutate.
(Foto: asianews.it)
Maxima zilei – 18 iunie 2011
Oamenii tăcuți nu sunt singurii oameni care nu spun mare lucru …
Simion Cure
Daniel Brânzei, Amintiri cu sfinți, vol. II
Top Posts 17 iunie 2011
„Va trebui sa naționalizăm Seminarul Baptist din București”
Mesaje ale pastorului Iosif Ton in care scrie despre ceea ce crede si gandeste (1) Mesajele 1-25
Tur virtual 3D în muzeele lumii cu aplicația Google Art Project Vizitați: Palatul Versailles
Evanghelizarea lui Billy Graham în România comunistă(1985) – arhivă foto
Top Posts&Pages 17 iunie 2011, 23.45.
„Va trebui sa nationalizam Seminarul Baptist din Bucuresti”
Cine a crezut că naționalizarea este o invenție comunistă va fi uimit să constate că astfel de acțiuni erau preconizate și în perioada de aur a democrației românești. Cu toate acestea, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în perioada de democrație socialistă, naționalizarea la care face referire documentul viza trecerea Seminarului Teologic Baptist din administrarea Foreign Mission Board of the Southern Baptist Convention în administrarea baptiștilor români (Comunitatea Baptistă București, respectiv Uniunea Comunităților Baptiste din România).
Astfel, în cadrul unui Referat din anul 1927 privind regimul asociațiilor baptiste se analizează pe parcursul a 7 pagini situația confesiunii baptiste care solicita să fie recunoscută cu statutul de cult religios și se plângea autorităților prin intermediul Alianței Mondiale Baptiste de persecuțiile la care credincioșii baptiști erau supuși. Contextul politic era cel al dezbaterilor din societatea românească despre legea cultelor care avea să fie promulgată în anul 1928 și avea ca și cadru legislativ pentru discuțiile despre libertatea religioasă prevederile Constituției Române din anul 1923.
Partea cea mai interesantă a referatului este cuprinsă la secțiunea „Concluzie” unde se punea printre altele și problema interzicerii exercițiului public al cultului baptist. Cum vorbim de un stat de drept „a opri cu desăvârșire exercițiul cultului baptist este cu neputință. Constituția garantează deplina libertate cultelor al căror exercițiu nu aduce atingere ordinii publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului” iar doctrina baptiștilor, continuă documentul „nu cuprinde nimic primejdios din acest punct de vedere.” Cu toate acestea, există și un aspect care deranja, practica religioasă a cultului. Pentru rezolvarea acesteia, practica religioasă „trebuie reglementată precis și supravegheată de aproape.”
De asemenea, „o deosebită atenție va trebui să se dea pregătirii predicatorilor și Statul va trebui să intervină impunând organizațiilor baptiste aplicarea în slujba de predicator numai a persoanelor care au anumită pregătire, al cărui minim trebuie fixat de noi.”
„În scopul acesta va trebui să naționalizăm Seminarul Baptist din București, impunând trecerea lui în mâinile organizației române baptiste sau închiderea lui. Trebuie fixate de noi condițiile de admitere în seminar, studiile de seminar, condițiile de admitere a profesorilor și trebuie să facem ca predicatorii să se aleagă numai dintre absolvenții lui.”
Care era temerea autorităților?
Iată și răspunsul: „Străinii pot să se ocupe de concetățenii lor așezați temporar la noi, dar nu putem lăsa educația sufletească a cetățenilor noștri în grija străinilor.”
Google lanseaza un serviciu de management al reputatiei online
Noul serviciu este disponibil tuturor celor care folosesc un cont Google la adresa www.google.com/dashboard și permite stabilirea mai multor termeni care sunt căutați periodic, iar când unul dintre ei este găsit, utilizatorul este avertizat printr-un email. Implicit, motorul de căutare oferă avertizări atunci când numele sau adresa de mail a utilizatorului sunt menționate pe o pagină de internet.
Conform unuia dintre blogurile oficiale ale Google, serviciul a fost lansat pentru că “reputația unui utilizator nu este afectată doar de lucrurile pe care acesta le pune pe internet, ci și de lucrurile postate de alții, fie că este vorba de o mențiune pe un blog, o etichetă adăugată unei fotografii sau un răspuns la un mesaj de status public”. Me on the Web oferă utilizatorilor și sfaturi privind înlăturarea conținutului nedorit de pe alte pagini. Noul serviciu vine la scurt timp după ce Google a criticat rețeaua de socializare Facebook pentru invadarea intimității utilizatorilor și oferirea de măsuri insuficiente de protecție a datelor personale.












