Din cultele religioase, biserica care a fost cel mai oprimata a fost cultul penticostal. Ortodocsii sau catolicii faceau voia noastra. Ce le spuneam sa faca, aia faceau. Penticostalii aveau ceva deosebit: lucrarea Duhului Sfant. In vremea aceea, la cabinetul 2 s-a pus problema daca putem sa starpim pe acesti penticostali. Articolul 30 din Constitutie nu ne dadea dreptul acesta. Asa ca am inceput sa actionam asa cum ne invatau instructorii nostri: cum sa lovim sub centura, ca cei din afara sa nu afle de crimele si marsaviile pe care le savarseam. In trei ani de zile au reusit sa faca din mine un călăau, un om care ucide cu sange rece nu oameni vinovati ci oameni nevinovati, copii ai lui Dumnezeu.
Trebuie sa stiti ca in fruntea cultului era un om de-al nostru care intotdeauna supraveghea activitatea cultului si se supara foarte mult cand cei care erau pusi sa faca conform planurilor noastre nu ascultau…
Citește continuarea în cadrul articolului Fragmente din marturia unui securist pocait – 1.
.
Istorie Evanghelica 
Voi nu stiti sa faceti decat copy paste fara sa va documentati cat de putin…in toate arhivele apare adevarul, si anume ca ortodocsii erau cei mai oprimati, in toate inchisorile numarul ortodocsilor erau cu de mii si mii, iar protestantii erau doar cu zecile…de unde atata minciuna pe tine ?
ApreciazăApreciază
Gică,
În primul rând nu știu cui te adresezi atunci când spui că minte. Pentru început ar fi bine să clarifici acest aspect. În al doilea rând din cadrul articolului care face trimitere la mărturia unui fost securist, ceea ce în termeni istorici se numește sursă de istorie orală, se înțelege că opinia persecutării nu este inventată de mine sau de remembering7 ci este una exprimată de o persoană direct implicată în acțiunea de represiune religioasă inițiată de către regimul comunist.
Un alt aspect care reiese din cadrul mărturiei fostului securist este conformismul cultelor tradiționale și dorința regimului comunist de a-i desființa pe penticostali. Din acest pdv nu cred că există grad de comparație cu cultul ortodox care nu s-a aflat niciodată în această situație. A se observa faptul că, colaboraționismul era prezent și în cadrul cultului penticostal, adevăr revelat de către cercetările realizate în arhive și de către Vasilică Croitor care este penticostal (A se vedea site-ul și cartea Răscumpărarea memoriei). Așadar, acuzația ta că protestanții nu au cercetat/nu cercetează arhivele este nefondată. A se vedea în acest sens studiile, articolele și cărțile care îi au ca subiect și care sunt rodul cercetării unor protestanți, care au dorit să realizeze o istorie obiectivă (în sensul de corectă).
Cât privește numărul martirilor, consider că modul în care pui problema nu este relevant pentru discuția noastră deoarece acesta nu este raportat la numărul credincioșilor și al personalului de cult. Numărul relativ mic pe care aceștia îl aveau – protestanții- este în sine o mărturie a persecuției exercitate de către regimul ateist comunist. Din arhivele cercetate de mine rezultă că persecuția era mascată și sub forma legislației, fapt care a afectat indubitabil și Biserica Ortodoxă.
În final reiau comentariul lui Emanuel Conțac, cercetător, lingvist și cunoscător al spațiului istoriografic protestant în general și penticostal în particular:
„O istorie a martirilor penticostali sub comunism încă nu s-a scris. Dacă aş putea, m-aş clona fie şi numai ca să pot scrie tot ceea ce altminteri nimeni nu se deranjează să cerceteze şi să pună în scris. Ce n-a reuşit comunism, a reuşit post-comunismul: mancurtizarea.” (uitare provocată intenționat; supunere orbească, depersonalizare, îndobitocire. (< mancurt + -iza)
Deci dacă o istorie a martirilor penticostali nu s-a scris este irelevant a ne lansa în dezbateri pe marginea numărului lor. O analiză pertinentă trebuie să țină cont și de numărul lucrărilor și studiilor apărute despre Biserica Ortodoxă în perioada comunistă raportat la celelalte culte. Dat fiind faptul că nu avem informații despre dimensiunea statistică a fenomenului persecuției nu mă voi lansa în alte dezbateri pe această temă. Important în opinia mea este mărturia pe care eroii credinței au lăsat-o generațiilor viitoare.
ApreciazăApreciază
sunt atatea marturii din temnite, poti face un simplu search pe internet si vei afla adevarul, spre exemplu uite ce am gasit eu http://paulalexandru.blogspot.com/2010/02/detinuti-ai-inchisorilor-comuniste.html
ApreciazăApreciază
Am consultat cartea lui Pavel Caravia însă cel puțin pentru spațiul evanghelic aceasta este deficitară lipsind multe nume reprezentative. Trebuie luat în considerare și faptul că aceasta s-a bazat pe diverse dicționare, mărturii sau informații furnizate de către biserici. Oricum este de apreciat munca acestuia de coroborare a informațiilor oferite de sursele pe care le-a avut la îndemână.
ApreciazăApreciază
[…] Sursa: istorieevanghelica […]
ApreciazăApreciază