Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930


Baptiștii sunt de confesiune protestantă fiind prezenți în România de la mijlocul secolului al XIX -le, dacă ne referim la prima biserică baptistă (germană) din Vechiul Regat recunoscută de autorități ca și biserică în anul 1856.

cropped-tinerii-de-la-bucuresti-in-drum-spre-buteni-1947-cu-stampila.jpg

Tineri credincioși baptiști din la București în drum spre Buteni, județul Arad (1947)

Ei vor continua să fie parte a Regatului român, iar realizarea României Mari îi aduce împreună în cadrul aceluiași stat pe baptiștii din Vechiul Regat, Banat, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Acesta este cadrul în care baptiștii se vor organiza și dezvolta, deși au avut de îndurat persecuții.

Scopul acestui articol este acela de a aduce în atenția celor interesați informații despre evoluția statistică a comunității creștine baptiste din România în cadrul deceniului 1920-1930. Prezentarea evoluției din punct de vedere numeric se bazează cu precădere pe informațiile oferite de Alexa Popovici în cartea Istoria baptiștilor din România 1856-1989, informații care sunt completate cu cele oferite de Breviarul Statistic al României din anul 1939. Informații suplimentare pot fi găsite în cadrul unor documente din cartea domnului Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Informații statistice pentru perioada comunistă pot fi găsite și în cartea mea, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965). În cadrul acestui articol sunt prezentate informații despre populația României, dar și informații referitoare la Biserica Baptistă. La nivelul lunii decembrie 1921, în primul an al decadei 1920-1930, situația credincioșilor baptiști după naționalitatea căreia îi aparțineau se prezenta astfel: „români: 14.000, maghiari 6.223, germani 670, bulgari și ruși 300[1].

În totalitatea ei, comunitatea baptistă din România a avut următoarea evoluție numerică între anii 1920-1930:

 

Anul[2]

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930
Membri 18751 19901 21193 24458 26958 28143 29405 32423 34315 390003 43763

 

Din datele de mai sus rezultă faptul că, în ciuda persecuțiilor și problemelor întâmpinate, baptiștii au avut o creștere constantă pe parcursul decadei 1920-1930. În procente creșterea a depășit valoarea de 50%.

Informațiile pe care le-am prezentat sunt de ordin intern, oferite de către Alexa Popovici, membru marcant al comunității baptiste, și trebuie coroborate cu cele oferite de statistica oficială. De asemenea, se impune o raportare a numărului de credincioși baptiști la numărul total al populației României. Conform recensământului din 29 decembrie 1930 totalul populației României era de 18.057.028 cetățeni din care 365.103.9 în mediul urban și 14.405.989 în mediul rural[3]. În ceea cea ce privește numărul celor care s-au declarat de confesiune baptistă la recensământul din 1930, Breviarul statistic[4] menționează faptul că baptiștii erau în număr de 60.562[5]. Cea mai mare prezență baptistă se înregistra în județul Bihor cu 11.087 credincioși, urmat de județul Arad cu 9.017 și Hotin cu 7.321[6].

[1] Revista „Creștinul”, nr. 6, 15 martie 1922, pp. 13-14 (apud Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România: 1856-1989, ediția a 2-a revizuită, Editura Făclia Oradea, Editura Universității Emanuel Oradea, 2007, p. 304).

[2] Ibidem.

[3] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), Editura Institutului Central de Statistică, București, iulie 1939, p. 44. Alexa Popovici menționează că în anul 1930 erau 43.763 baptiști, date sensibil mai mici decât cele oficiale. În procente baptiștii reprezentau în anul 1930, 0,4% din populația țării. Pentru o situație statistică a se vedea și Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu …, Doc. 121, 131,  229.

[4] Din iulie 1939

[5] Breviarul Statistic al României, vol. 2 (1939), p. 65.

[6] Ibidem.

16 răspunsuri

  1. Am mai scris acest comentariu si n-a aparut; sper ca n-a fost ofensator pt cineva..
    Incerc din nou doua chestii de “istoie orala”:
    1- Unirea mare. Bunica mi-a povestit ca dupa marea unire, cind regele (cred –pt ca ea nu i-a spus numele-Ferdinand) a venit sa inspecteze noua granita de vest, oamenii l-au intimpinat cu mic cu mare in straie de sarbatoare. Baptistii au cintat cintece “de la adunare”…. Obiceiul lor de-a cinta formal si informal era cunoscut. Satenii din satul bunicilor imi povestea ca familia bunicilor (pocaiti inainte de primul razboi) mergeau la cimp cintind cintece “pocaiesti” in caruta si in pauzele de masa….
    2- N-am citit istoria lui A. Popovici. Atit el cit si [fratele sau] Pitt povestesc ceva legat de deschiderea bisericii din Fibis (Timis) cindva la sf. primului razboi mondial. Bunicul meu a donat o bucata de pamint pt adunarea baptista. Satenii n-au fost bucurosi de deschiderea bisericii si au batut-o crunt pe sotia bunicului, gravida in luna a-9-a. Fetita s-a nascut si apoi femeia a murit din cauza batailor. Pt ca Dumenzeu e stapin, fetita a trait peste 80 ani fiind cunoscuta in Timisoara ca femeie a rugaciunii. Interesanta teologia taranilor baptisti; ei n-au povesti nimic mamei mele (nascuta dupa a doua casatorie a bunicului). Mama a aflat de la A. Popovici cu vreo 30 ani mai tirziu. Alexa si fratele sau trebuie sa fi fost marcati emotional de aceasta drama mai ales ca fetita a fost adoptata si alaptata –o vreme- de mama lor impreuna cu Pitt care era cam de-aceiasi virsta…. Da, baptistii au fost persecutati (de multe ori betivi fara capatii erau platiti si incitati la astfel de fapte)…
    Referitor la numarul baptistilor din perioada interbelica, el a fost mare si datorita baptistilor din Basarabia si Bucovina. Dupa rapirea celor doua provincii romanesti, multi baptisti s-au refugiat in tara…

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Mulțumesc foarte mult pentru aceste informații. Persecuția baptiștilor, dar și a celorlalți evanghelici, a fost destul de severă în perioada interbelică, dar și pe parcursul celui de-al doilea război mondial. Din documentele publicate de Viorel Achim în cartea despre Politica regimului Antonescu (1940-1944) rezultă că persecuțiile evanghelicilor în Basarabia (1941-1944) au fost uneori mult mai dure decât cele îndurate de credincioșii de dincoace de Prut. După 1944 situația este mult diferită.

      Apreciază

      1. Fara indoiala ca rusii au fost mai cruzi. M-a mirat faptul ca multi basarabeni refugiati dupa rapirea Bucovinei de nord ajunsesera pina in Arad. Mi-au povestit ca Armata Rosie a intrat in Romania si ii duceau inapoi pe cei ce se orpisera doar prin zonele invecinate; bietii oameni fugeau cit mai departe. Printre cei mai cunsocuti baptisti refugiati din Bucovina, era [regretatul] Ieramia Hodoroaba. Povestea lui e interesanta ( e de fapt mina Domnului). Ieremia nu s-a refugiat cu parintii si fratii sai in Romania ci a rams colaborator al armatei germane. Dumenzeu i-o fi dat minte, incit la retragerea nemtilor el a plecat cu ei stind probabil ce-i va da Stalin. Ajuns fara familie in Franta, Ieremia s-a intors la Dumenzeul parintilor sai ajungin pastor si propovaduior la radio Monte Carlo inca din timpul razboiului rece (mijlocul anilor ’60) Asa a aflat mama lui -din Arad- ca el mai traieste…
        PS- Despre persectiile din Basarabia dupa 1940? O sora de la noi poveste ca bunica ei se pocaise spre disperarea familiei. Arestata si dusa impreuna cu pastorul ei si cu alti pocaiti au fost inchisi si batuti intr-o pivinita. Pastorul a murit cazind peste bunica (tinara pe-atunci). Fata a scapat simulind moartea. A reusit sa fuga acasa. Marcati de cruzimea rusilor, si ceilalti din familie s-au pocait… Vremuri grele…

        Apreciază

        1. Marius Silvesan

          Au fost persecuții din partea sovieticilor și în perioada 40-41, dar și după 1944 așa cum ați menționat. Aspectul trist, pe care l-am evocat, este acela că persecuțiile au fost destul de dure în Basarabia în perioada regimului Antonescu (iunie 1941-1944), chiar mai dure decât fuseseră sub sovietici (1940-1941). Persecuțiile de după 1944 în Basarabia și Bucovina de Nord au fost, de asemena, destul de dure.

          Nu știam povestea lui Ieremia Hodoroabă.

          Apreciază

        2. Nu cred ca intereseaza, dar pt a nu fi acuzat de fantezii precizez doar ca pastoral moldovean omorit de militienii rusi dupa ocuparea Basarabiei se numea Sava Jitaru.

          Apreciază

        3. Marius Silvesan

          Poate că vreodată va interesa pe cineva. Este o mărturie importantă.

          Apreciază

  2. Hmm. Abia acum m-am prins; nici romanii n-au fost usa de biserica. Exista o intimplare “baptista” pozitiva in timpul recuperarii pamintului pierdut. Paul Barbatei (viitor secretar general baptist) era (tinar avocat) si sublocotent in timpul razboiului anti-sovietic. Printre soldatii sai erau si basarebeni refugiati; acestia se oferira sa fie cercetasi pt ca ei cunosteau zona. Barbatei i-a refuzat temindu-se ca se vor deda la represalii. Tot Babatei a avut un ofiter rus prizonier, ranit. L-a tratat si pansat cu putinele resurse din dotare si l-a trimis pe targa la Crucea Rosie…. Povestea ne-a spus-o chiar fr. Paul.
    Anecdotica baptista continua: Rusul i-a cerut cartea de vizita… Peste ani si ani, avocatul Babrbatei avea sa fie convocat la comandamentul rus din Cluj. Speriat acesta va afla cu surpriza ca ofiterul salvat de el fusese avansat in grad si pastrase cartea de vizita; se spune ca acesta l-ar fi decorat pe avocatul baptist c-o medalie rusa.
    Desigur, mai tirziu fr. Barbatei va ajunge si informator… dar toate astea nu anuleaza faptele bune pe care le-a facut (la fel ca unii imparati a lui Iuda). Da, e trist daca si regimul romanesc a persecutat in Basarabia.

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Din nefericire nici românii nu au fost „ușă de biserică”, iar în timpul cât Basarabia s-a aflat sub administrație românească au fost mai răi ca sovieticii dinaintea lor, sovietici care mai lăsaseră unele biserici deschise. Așa cum menționat deja, situația după 1944 va fi diferită.
      Iată un studiu de caz pe privind Situaţia „sectelor religioase” în Provincia Bucovina. Un studiu al Inspectoratului Regional de Poliţie Cernăuţi din septembrie 1943 scris de către domnul Viorel Achim, studiu disponibil aici: http://iini-minorities.ro/resurse/Achim-Viorel_Situatia-sectelor-religioase-in-Provincia-Bucovina-2014.pdf.
      Istoria baptiștilor din România este una cu lumini și umbre, ca și a altor confesiuni religioase. Pavel Bărbătei l-a apărat într-un proces și pe Vasile Răscol de la penticostali. Vezi mai multe despre el aici: https://istorieevanghelica.ro/?s=b%C4%83rb%C4%83tei

      Apreciază

      1. Aveti dreptae, o istorie cu lumini si umbre. Barbatei I-a aparat si pe pastoral Vadan si casierul bisericii baptiste, Simeria si poate pe altii. Cred ca Daniel Branzei il caracterizeaza bine in comentariul la articolul din link.

        Apreciază

  3. […] Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930 Evoluția populației conform recensămintelor desfășurate între anii 1948-2011Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010 […]

    Apreciază

  4. […] 2015 – Marius Silveșan: Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930 […]

    Apreciază

  5. […] 2015 – Marius Silveșan: Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930 […]

    Apreciază

  6. […] 2015 – Marius Silveșan: Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930 […]

    Apreciază

  7. […] 2015 – Marius Silveșan: Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930 […]

    Apreciază

  8. […] 2015 – Marius Silveșan: Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930 […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: