Prin intermediul acestei cronologii doresc să realizez o incursiune în istoria baptiștilor din România.
Materialul este în curs de actualizare, astfel încât orice sugestii sunt binevenite.
1856 – prima biserică baptistă recunoscută de autorități este Biserica Baptistă germană din București (Popa Rusu)
1875 – la Salonta se înființează prima biserică baptistă din Transilvania
1877-1878 – Războiul ruso-turc cunoscut în România sub numele de Războiul de independență.
1878 – Prin Tratatul de la Berlin sunt prevăzute și libertăți religioase
1910 – Miron Cristea, la momentul respectiv Episcop de Caransebeș, face o plângere împotriva pastorului baptist Ignea Istvan din Lalasint pentru prozelitism și botezarea unor credincioși ortodocși și catolici fără respectarea legislației în vigoare”
1912 – Formarea primei biserici baptiste românești în București pe strada Apele Minerale Nr. 14-16 (Cf. Aurel Mateescu, „Prima biserică baptistă română în București: origine și dezvoltare)
1914 – Se declanșează Primul Război Mondial (1914-1918)
1916 – România intră în Primul Război Mondial de partea Antantei (Rusia, Franța, Marea Britanie, Italia, Japonia)
1918 – la sfârșitul Primului Război Mondial se formează România mare, fapt care îi aduce împreună pe credincioșii baptiști din Vechiul Regat (Țara Românească și Moldova), Bucovina, Basarabia, Transilvania)
1919 – se înființează Uniunea Comunităților Creștine Baptiste Române ca organ reprezentativ pentru baptiștii din toate teritoriile românești. Hotărârea înființării a fost luată în cadrul unei adunări ad-hoc care s-a ținut la Buteni, județul Arad între 8-10 iunie 1919. (Marius Silveșan, Bisericile creștine Baptiste din România 1948-1965, pp. 94-95 http://revistacrestinulazi.ro/2016/11/20-noiembrie-160-de-ani-de-marturie-baptista-in-romania/)
1919 decembrie – Apare Farul Mântuirii, revista Uniunii Comunităților Baptiste din România. Își încetează apariția în martie 1932 (https://romaniaevanghelica.wordpress.com/cronica-evanghelica/)
1920 – primul congres al Uniunii Comunităților Baptiste Române a avut loc în localitatea Buteni, județul Arad. În cadrul acestui Congres s-a adoptat Statutul Organic al Uniunii Comunităților Române din România Mare, care avea 14 capitole și 63 de articole. (Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România, vol. II). În statutul de organizare al Uniunii apare prevederea, care se păstrează și astăzi conform căreia copii membrii ai bisericilor baptiste erau numiți aparținători.
1920 – În cadrul lucrărilor Congresului Uniunii Comunităților Baptiste Române, Constantin Adorian a fost reconfirmat în funcția de președinte al Uniunii Baptiste (1919-1925)
1920 – Congresul Alianței Mondiale Baptiste s-a ținut la Londra (delegat din partea Uniunii Baptiste din România a fost pastorul Constantin Adorian)
1921 – Se înființează Seminarul Teologic Baptist cu rolul de a pregăti pe cei care erau/ urmau să se implice în activitatea de vestire a Evangheliei. Acesta își va începe cursurile la Buteni, județul Arad, în toamna acelui an pentru ca după câteva luni să se mute la Arad, iar la scurt timp, în decembrie 1921 la București.
1921 – Ioan Socaciu este primul director al Seminarului Teologic Baptist, iar după mutarea la București funcția va fi preluată de Constantin Adorian (1882-1954), unul din pionierii credinței baptiste din România.
1923 – Congresul Alianței Mondiale Baptiste s-a ținut la Stockholm (delegat din partea Uniunii Baptiste din România a fost pastorul Constantin Adorian)
1925 – În localitatea Buteni, județul Arad se ține primul congres al tineretului baptist din România. Se înființează Uniunea Tineretului Creștin Baptist din România
1925 – Pastorul Popa Ioan devine președinte al Uniunii Baptiste (1925-1931).
1927 – va fi formulată prima Mărturisire de Credință a baptiștilor din țara noastră.
1927 februarie – J.H. Rushbrooke a avut întâlniri la București, pentru susținerea drepturilor confesionale, cu Mitilineu, ministrul de externe, Octavian Goga, ministrul de interne, Vasile Goldiș, ministrul Cultelor, generalul Alexandru Averescu, președintele Consiliului de Miniștri. (https://romaniaevanghelica.wordpress.com/cronica-evanghelica/)
1928 februarie – J.H. Rushbrooke s-a întâlnit la București cu Nicolae Titulescu, ministru de externe, care l-a asigurat că va folosi toată influența sa în Consiliul de Miniștri pentru ca drepturile confesionale recunoscute baptiștilor în Transilvania să fie înscrise în Legea Cultelor. (https://romaniaevanghelica.wordpress.com/cronica-evanghelica/)
1934 – Congresul Alianței Mondiale Baptiste s-a ținut la Berlin (delegat din partea Uniunii Baptiste din România a fost pastorul Constantin Adorian).
1940 – Constantin Adorian, directorul Seminarului Teologic Baptist de la București (1940-1942).
1944 octombrie – decret regal semnat de Regele Mihai I privind recunoașterea statutului de cult religios pentru baptiștii din România.
1946 – Seminarul Teologic Baptist se redeschide la Buteni, iar apoi se mută la București.
1946 noiembrie – alegeri fraudate de Partidul comunist
1947 30 decembrie – abdicarea forțată a Regelui Mihai I
1947 30 decembrie – România devine republică populară după modelul democrațiilor populare din Europa de Est. România devine Republica Populară Română (30 decembrie 1947 – 1965)
1948 – o nouă Constituție. Se recunoșteau formal drepturi și libertăți religioase
1948 – Legea pentru regimul general al cultelor religioase (Decretul Nr. 177/4 august 1948)
1948 – Este desființată Biserica Greco Catolică
1951 – este publicat volumul Legea și statutele cultelor din Republica Populară Română în cadrul căruia erau publicate și statutele cultelor adventist, baptist, creștin după Evanghelie și adventist de ziua a – 7-a alături de cel al Federației Reprezentative a Cultelor Evanghelice din România. Statutele celor patru culte evanghelice sau neoprotestante cum mai sunt cunoscute alături de cel al Federației nu au mai fost publicate și în Monitorul Oficial ca în cazul celorlalte culte religioase.
1951 – Congresul Cultului Creștin Baptist din R.P.R.
1953 – Reglementări privitoare la formațiile artistice (fanfare)
1954 – Reglementarea serviciilor religioase. Erau permise doar două servicii religioase pe săptămână. Unul, duminica dimineața până în ora 14, iar cel de-al doilea sâmbătă seara după ora 18. Se mai puteau ține servicii religioase extraordinare și servicii religioase cu prilejul sărbătorilor religioase importante. (Pentru mai multe detalii vezi Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, pp. 151-152)
1955 – Congresul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R. O nouă conducere: Vicaș Teodor – președinte, Constantin Bălgrădean – secretar general
1955/1956 Statistică privind situația numerică a elevilor și profesorilor la Seminarul Teologic Baptist din București în acest an școlar : 12 profesori, 96 elevi, 26 absolvenți
1957 – Ministerul Cultelor se transformă în Departamentul Cultelor, instituție care va fi reorganizată pe parcursul anilor.
1957 – Alexa Popovici devine directorul Seminarului Teologic Baptist din București până în luna martie 1965. Vezi mai multe detalii la anul 1965.
1958 – Sunt interzise „deplasările de credincioși din alte localități”
1958 – Este scos din Regulamentul Seminarului Teologic Baptist stagiul de practică pentru elevii acestei instituții pe care aveau obligativitatea să-l efectueze între anii III și IV de studii. În funcție de acest stagiu de practică elevii Seminarului erau admiși în anul IV
1958 – Ieșirea lui Iosif Țon din orice activitate desfășurată în cadrul Cultului Baptist
1959 Demiteri și retrogradări profesionale pe criterii religioase în regiunile Oradea și Timișoara
1959 Exmatricularea unor studenți de la Cluj pe motive religioase. Plenara Uniunii Asociațiilor Studenților din România (UASR) la Institutul Politehnic cu Victor Babeș (?)
1959 – Activități în folos obștesc efectuate de seminariștii (elevii) de la Seminarul Teologic Baptist din București
1959 – Biserica Ortodoxă Română (B.O.R.) consideră că Cultul Creștin Baptist ca fiind o sectă
1960 – Este modificat Codul Penal prin Decretul Lege Nr. 212 publicat în Buletinul Oficial Nr. 8 din 17 iunie 1960. Art. 1, pct. 44 prevedea faptul că urmau a fi pedepsiți penal cei care oficiau acte de cult fără aprobări legale.
1960 – Congresul III al Partidului Muncitoresc Român (P.M.R.)
1961 – Ministerul Cultelor impune arondarea bisericilor prin adresa 813. Conform acestei prevederi bisericile mai mici urmau să se închidă, sau să fie arondate unor biserici mai mari. Această reglementare a afectat în principal bisericile baptiste din mediul rural și pe păstorii acestora. Afectați au fost și credincioșii care nu mai aveau dreptul la a avea o biserică în localitatea lor trebuiau să meargă mai mulți kilometrii (în unele cazuri zeci) până la cea mai apropiată biserică baptistă) (https://romaniaevanghelica.wordpress.com/cronica-evanghelica/)
1963 – Congresul Alianței Mondiale Baptiste de la Beirut
1963 – Vizita reprezentanților Uniunii Baptiste din U.R.S.S. în România
1964 – Situația cultelor neoprotestante este analizată de B.O.R. care le consideră pe acestea secte.
1965 – Se manifestă curentul „de trezire” în cadrul Cultului Creștin Baptist
1965 – Statistică oficială a Uniunii Comunităților Creștine Baptiste
1965 – Alexa Popovici este demis din funcția de profesor și director al Seminarului Teologic Baptist din București pe motiv că ar fi trimis o scrisoare de Crăciun fără aprobarea Departamentului Cultelor și a conducerii cultului.
1965 – Alexa Popovici este demis și din funcția de păstor oferindu-i-se ulterior postul de arhivar la Uniune.
1965 martie – Moare Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901-1965) liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa și Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 – 18 martie 1965. Conducerea Partidului este preluată de Nicolae Ceaușescu.
1965 iulie – Congresul IV P.M.R. devine Congresul IX al P.C.R.
1965 – o nouă Constituție care prelua prevederile din cele anterioare (1948, 1952)
Art. 17. Cetățenii Republicii Socialiste Romania, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie, sunt egali în drepturi în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale.
Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi si nici o deosebire in exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sunt îngăduite.
Orice manifestare având ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propaganda naționalist-șovină, ațâțarea urii de rasa sau naționale, sunt pedepsite prin lege.
Art. 30. Libertatea conștiinței este garantată tuturor cetățenilor Republicii Socialiste Romania.
Oricine este liber sa împărtășească sau nu o credință religioasă. Libertatea exercitării cultului religios este garantata. Cultele religioase se organizează și funcționează liber. Modul de organizare si funcționare a cultelor religioase este reglementat prin lege.
Școala este despărțită de biserică. Nici o confesiune, congregație sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreține alte instituții de învățământ decât școli speciale pentru pregătirea personalului de cult.
În cadrul acestei constituții este menționat pentru prima dată în cadrul unui act legislativ constituțional faptul că școala este despărțită de biserică.
1965 – Congres al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România, Cultul Creștin Baptist
1965 – R.P.R. devine R.S.R.
1965 – Richard Wurmbrand, pastor luteran, după paisprezece ani de detenție (executați între 1948-1956 și, respectiv,1959-1964) este eliberat, iar în 1965 părăsește țara împreună cu familia, fiind răscumpărat de o organizație creștină norvegiană, cu 10.000$.. În 1966, se stabilește în Statele Unite, unde înființează misiunea creștină Vocea martirilor, organizație care luptă împotriva persecuțiilor îndreptate asupra creștinilor de pe toate continentele.
Ajunge în atenția Comisiei pentru Securitate Interioară a Senatului american, unde face cunoscute atrocitățile la care sunt supuși creștinii din țările comuniste. Privit cu îndoială de senatori, Wurmbrand se vede obligat să apeleze la argumentul cel mai puternic și anume: cicatricile de pe trupul său. În consecință, pastorul Wurmbrand își îndepărtează cămașa lăsând să se vadă optsprezece răni produse de tortură. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Richard_Wurmbrand)
Anii 60 – Iosif Țon face studii la Regent’s Prak College, Oxford. În urma întâlnirii cu Wurmbrand acesta revalorizează credința creștină. Are loc o transformare în viața lui ce îl determină să se întoarcă în România și să se implice în acţiuni de rezistență. Cât timp era la Oxford a existat un schimb epistolar cu pastorul Ioan Bunaciu.
1969 – Absolvă Seminarul Teologic Baptist din București promoția Vasile Talpoș, Vasile Taloș care vor deveni figuri proeminente ale baptiștilor din România în anii următori.
1969 – Seminarul Teologic Baptist se închide timp de un an datorită neaprobării înscrierii de noi studenți.
1970 – Ioan Bunaciu devine director al Seminarului Teologic Baptist din București
1970 – Ioan Bunaciu are mai multe intervenții la Departamentul Cultelor și la Avram Bunaciu, Președintele Comisiei Constituționale a R.S.R. în vederea redeschiderii Seminarului.
1970 – este reorganizat Departamentul Cultelor
1970 – DECRET Nr. 153 din 24 martie 1970
pentru stabilirea si sanctionarea unor contraventii privind regulile de convietuire sociala, ordinea si linistea publica. ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 33 din 13 aprilie 1970.
Art. 1 litera d) iniţierea sau constituirea unor grupuri de persoane care, prin comportarea lor, exprimă o concepţie de viaţă parazitară sau anarhică, contrară regulilor elementare de bună-cuviinţă, străină principiilor de convieţuire socialistă, precum şi sprijinirea sub orice formă a unor astfel de grupuri sau aderarea la acestea. (http://lege5.ro/Gratuit/gu4tgojx/decretul-nr-153-1970-pentru-stabilirea-si-sanctionarea-unor-contraventii-privind-regulile-de-convietuire-sociala-ordinea-si-linistea-publica – dec 2016)
Prevederile decretului au fost folosite împotriva credincioșilor și pastorilor evanghelici; el pedepsea vagabondarea, parazitismul, etc…Multi frați au fost sancționați: deplasări de coruri, colinzi, etc.
Pastori nerecunoscuți….
1972 – Congresul XXVII al Cultului Creștin Baptist din România. Pastorul Cornel Mara este ales președinte al Cultului, iar avocatul Paul (Pavel) Bărbătei secretar general.
1973 – Memoriul celor 50 – inițiat de pastorul Vasile Taloș și semnat de 50 de pastori baptiști. Memoriul formula trei revendicări majore pentru bisericile baptiste. (https://romaniaevanghelica.wordpress.com/cronica-evanghelica/)
1974 (?) Ioan Bunaciu obține doctoratul în teologie la Institutul Teologic Protestant din Cluj.
1975 – Helsinki. Conferința CSCE privind drepturile omului. Tratatul final este semnat și de România
1977 – Memoriul „Cultele neoprotestante și drepturile omului în România” – a fost semnat de 6 evanghelici: pastorii Iosif Țon și Pavel Nicolescu, învățătorul Radu Dumitrescu, inginerul Aurelian Popescu, de la baptiști, predicatorul penticostal Constantin Caraman și dr. Silviu Cioată de la creștini după Evanghelie. (https://romaniaevanghelica.wordpress.com/cronica-evanghelica/)
1978 – Se înființează ALRC (Comitetul Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință). Pastorul baptist Pavel Nicolescu devine purtătorul de cuvânt al acestei organizații.
1984 – Congresul XXVIII al Cultului Creștin Baptist din România. Pastorul Mihai Hușanu este ales în funcția de președinte, iar pastorul Vasile Talpoș în cea de secretar general pentru un mandat de patru ani (1984-1988)
1984 – Pastorul Vasile Talpoș este ales vicepreședinte al Federației Baptiste Europene (1984-1986)
1985 – Vizita evanghelistului american Billy Graham în România
1986 – Pastorul Vasile Talpoș este ales în funcția de Președinte al Federației Baptiste Europene.
1987 – Prin acțiunile pastorilor Vasile Talpoș și Mihai Hușanu baptiștii reușesc să primească acordul pentru a tipări la București Biblia, traducere Dumitru Cornilescu. Tipărirea se va realiza la Tipografia Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. (https://istorieevanghelica.ro/2012/08/03/fotografii-cu-biblia-baptista-de-la-bucuresti-1987/)
1988 – Congresul XXIX al Cultului Creștin Baptist din România. Pastorul Traian Grec este ales în funcția de președinte al Cultului, iar pastorul Ioan Rîncu în cea de secretar general.
1988 – Vasile Talpoș devine director al Seminarului Teologic Baptist din București (1988-2011)
1988 – Încetează mandatul de președinte al Federației Baptiste Europene al pastorului Vasile Talpoș și devine Past President (1988-1990) funcție care se va desființa odată cu terminarea mandatului acestuia în anul 1990 conform mărturiei pastorului Talpoș.
1989 decembrie – memoriu de protest al delegaților la Congresul Cultului Creștin Baptist adresat președintelui R.S.R., domnul Nicolae Ceaușescu. Memoriul a fost inițiat de pastorul Vasile Taloș.
1989 – Revoluția din Decembrie 1989
1990 – Seminarul Teologic Baptist din București se transformă în institut teologic de grad universitar.
1990 – se înființează Alianța Evanghelică din România, iar pastorul Paul Negruț devine președintele acesteia. Conducerea este rotativă pentru un mandat de patru ani între cultele evanghelice (Baptist, Penticostal, Creștin după Evanghelie)
1991 – Congresul XXX al Cultului Creștin Baptist din România. Pastorul Vasile Taloș devine președinte al cultului baptist (1991-1995, 1995-1999), Nicolae Gheorghiță secretar general iar Iosif Ștefănuți secretar general adjunct.
1991 – Se înființează Facultatea de Teologie Baptistă (dublă specializare) în cadrul Universității din București
1991 – Se înființează la Oradea Institutul Biblic Emanuel transformat ulterior în Universitatea Emanuel
1995 – Congresul XXXI al Cultului Creștin Baptist. Pastorul Vasile Taloș obține cel de-al doilea mandat de președinte al Cultului Creștin Baptist din România.
1999 – Congresul XXXII al Cultului Creștin Baptist. Pastorul Paul Negruț devine președinte al cultului baptist (1999-2003, 2003-2007)
2003 – Congresul XXXIII al Cultului Creștin Baptist din România
2007 – Congresul XXXIV al Cultului Creștin Baptist din România. Pastorul Otniel Ioan Bunaciu devine președinte al cultului baptist (2007-2011, 2011-2015)
2011 – Congresul XXXV al Cultului Creștin Baptist din România. Pastorul Otniel Bunaciu obține al doilea mandat de președinte al Cultului Creștin Baptist din România.
2011 – Daniel Mariș devine rector al Institutului Teologic Baptist din București (2011-2015, 2015-2019)
2015 – Congresul XXXVI al Cultului Creștin Baptist din România. Pastorul Viorel Iuga devine președinte al cultului baptist (2015-2019) și președintele Alianței Evanghelice din România (2015-2019) (http://revistacrestinulazi.ro/2015/05/congresul-cultului-crestin-baptist-din-romania-28-mai/)
Istorie Evanghelica 
A republicat asta pe RoEvanghelica.
ApreciazăApreciază
Salut dou mentionar: cea a miscarii trezitilor si cea a infiintarii ALRC; nu cred s-o mai fi vazut vreodata pomentita de istorici baptisti. Mi se pare o gresala scaparea din evidenta a trezirii de la Oradea…. care a avut un impact marcar in Transilvania. Daca tot e pomenita caderea lui Ton, ar trebui pomentita si revenirea sa la crdinta si lucrare. Impactul sau a fost masiv…. la fel acceptarea sa ca predicator vizitator antrena persecutii…marind (in mod nedorit) impactul sau. Poate ar fi meritat pomenit (pe linga arondare) darimarea bisericii din Bistrita si de la Onesti (cred).
ApreciazăApreciază
Se vor completa informațiile. Despre alegerile de la Oradea din 1975 am publicat un articol în cadrul unui volum la Polirom în 2010. Despre biserica din Bistrița știu ceva, despre Onești nu.
Dacă ai informații eu le integrez.
ApreciazăApreciază
Memoria mea are lipsuri.
Biserici inchise au fost multe. Biserici darimate in intregime au fost mai putine. Mi s-a parut dramatica darimarea bisericii din Bistrita (nu stiu in ce faza) pt ca fratii au continuat sa se adune intr-un cort amplasat pe darimaturi.
– Biserica din Onesti –cred, In orice caz pe linga Bacau- a fost darimata prin ’88 inainte de Paste… si citiva frati arestati. Ce m-a marcat pe mine a fost ca pe-acolo sunt putine biserici baptiste. Cladiri adiacente ca si fatade de biserici au fost mai multe darimate de comunisti dar biserici intregi nu-mi aduc aminte sa fi fost multe.
– In plan politic mi se pare importanta a) conferinta partidului din ’68. Ea parea sa relaxeze situatia. Impactul asupra noastra? Securtatea a fost pusa sub controlul partidului; se interziceau perchezitiile noaptea; membri de partid nu puteau fi recrutati decit cu aprobarea secretarului, etc., perchezitiile trebuiau facute cu martori, etc. Cu toata odiozitatea ei, Secu dupa ’68 n-a mai avut mina libera ca inainte…. Nu, nu sunt un nostalgic. Dupa ’68 pe Ceausescu l-a apucat deschiderea spre Vest. REzultatul a fsost si multi straini/misionari prin tara. Impact avut si conferitna de la Helisinki (1975) dar… mai mult declarativ.
– B) Decretul 153 – litera (b?)… l-au folosit impotriva noastra; el pedepsea vagabondarea, parazitismul, etc…Multi frati au fost sanctionati: deplasari de coruri, colinzi, etc. Pastori nerecunoscuti….
– Poate nu e istoric dar a avut un impact dramatic, moartea a doi seminaristi la cutremurul din ’77 (si a unui prof). La numarul redus de semianristi… era un procent ridicat.
– Personal, cred ca si corul de copii din Iasi a avut un impact incredibil (’76-’77?). Dupa el, s-au inventat coruri de copii pest tot.
– Cred c asi vizita lui Billy Graham merita mentionata
Sunt desigur pareri personale
ApreciazăApreciază
Am menționat vizita lui Billy Graham. Multumesc pentru celelalte date. Am omis 68 si 75, dar le voi integra. Helsinki 75 a avut un rol important, mai ales că se va face trimitere la acel act al CSCE. Despre întoarcerea lui Țon vb în anii 60 când se afla la Oxford ? Nu am menționat încă memoriile lui, dar și altele. Scrisorile la Radio Europa Liberă, BBC, Voce Americii. În plan politic mai avem și scrisoarea celor 6 din anii 80.
ApreciazăApreciază
Mi se parea semnificativ daca tot ati pomenit caderea sa (cu impact asupra generatiei sale) … tot asa ar fi de mentionat revenirea sa. Desigur, sunt 2 momente dar poate al doilea ar fi de mentionat. Fiind singurul la acea data cu studii teologice in afara (abia apoi au fost Talpos si cei din Elvetia- Dupu Costel, etc.)… iar Socaciu era mort de mult…
Puteti pomeni si doctoratul lui Bunaciu –daca nu l-ati si pomenit… fiind primul dupa Socaciu (Jan Staneschi cred ca-l avea in economie)…
La evenimentele politice eu ma gindeam doar la cele ce ne-au afectat direct. Ar fi insa prea multe… Cred ca conferitna din ’68 era semnifcativa. Cu decretul153 de-au dat in cap. Dupa conferinta FDSN din ’75, cred, s-au apucat sa dea afara din UTC pe copii pocaitilor (drept e ca nu prea aveam ce acauta acolo dar asta a vut un impact asupra lor- nemaifiind admisi la drept, istorie, filozofie, etc>).
ApreciazăApreciază
Am să integrez și aceste informații, în special cele religioase.
ApreciazăApreciază
Probabil n-ati terminat lista sau nu v-am convins despre importnta trezirii de la Oradea prin Liviu Olah. Botezul ratat de la Cris a atras mii de oameni. S-au botezat vreo 100 de oameni depasind orice botez anterior. Biserica a crescut foarte mult. Olah a inceput evanghelizari prin Ardeal si Banat cu corul barbatesc. A fost fortat sa plece dinOradea. I-a urmat, Tzon care a reusit sa construiaca un locas nou de cult. Importanta lui Olah de la sf anilor ’70 nu poate fi zic eu ignorata. Si poate cea mai buna dovada este panica autoritatior reflectata in intensa sa urmarire documentata de atitea documente. Impactul a fost mare in tara. In Bihor oamenii si-au scos si viile ca sa nu mai faca vin. Dar accentul pus de Olah pe rugaciune a fost un element semnifiactiv al acestei treziri. Nu cred ca-s singurul care crede in semnificatia acestei treziri pe linga alegerile din Oradea. Desigur dvs scrieti ce credeti semnificativ. ..
Datorita restrictiilor de la ordinsri si numarului redus de seminaristi, a inceput ordinarea laicilor. La Oradea au fost ordinati Negrut si Gheorghita. Apoi, in jud Arad, Doru Popa si altii. Unii din acestia erau pregatiti in secret de BEE sau London Bible College si poate alte sisteme necunoscute mie. In anii ’70 si ’80 au aparut miscari de uceniczare pe filiera Navigatori si Campus Crusade for Christ. Desigur, astea sunt activitati subterane, dar istoria noastra nu s-a ptut desfasura doar oficial. Un rol mare au jucat posturile de radio Monte Carlo, apoi Europa Libera unde predica: Hodoroaba, fratii Popovici, apoi Ton si Popescu. Mai putin cunoscuti/ascultati erau Petru Truta sau Dutu Moscovici.
Bibliile,pe linga cele oficial notificate de dvs, au penetrat ilegal cantitati mari. Alaturi de Biblii, a penetrat o imensa literatura de colportaj. Filmul Viata lui Iisus (dupa Luca) a fost prezentat in secret prin case via CCC. Au fost si alte filme cu caracter apologetic realizate de Doru Motz (activ traducator de literatura crestina) si Dugulescu. Chiar si cartile de cintari pt cor tiparite de Hodoroba si apoi de Alexa si Valentin Popovici au dus la o inviorare a activitatii corurilor care pina atunci se bazau pe cartile de la inceputul sec.XX. Desigur au fost si compozitori originali: Muresan, Staneanu (?), Miclea, Chismore. Moldoveanu a penetrat mai mult prin cintari comune; mai tirziu a fost armonizat de Caciora, etc.
Desigur, toate astea-s gasite semnificative de mine; nu m-astept sa le-mpartasiti. Din cauza persecutiilor, viata bisericeasca si spirituala nu s-a putut desfasura doar oficial. O intensa lucrare cu copiii s-a dezvoltat in anexele bisericii -de prin ’80.
Cutremurul a marcat puternic populatia romana. Nu stiu de biserici darimate (desi s-ar putea) ci doar de moartea celor 2 seminaritsi si a unui prof. Poate ati vazut din docs ca Ceausescua chemat liderii religiosi cerindu-le sa linisteasca poporul.
Ajutoraile acordate de bisericile baptiste au fost inregistrate in presa locala din Arad cu ocazia marilor inundatii din 1970 – lucru rar.
ApreciazăApreciază
Doru,
Nu am reusit sa mai actializez lista. Apreciez informatiile transmise si le voi integra. Consider, de asemenea, faptul ca Olah a avut un rol important in revigorarea vietii religioase in anii 70, fapt pe care il voi mentiona.
ApreciazăApreciază
Va cred. Doar pt record: compozitorul clujean se numea Staucean. Culegerea de cintari corale tiparite in America, „Imnurile Credintei”.
Cutremurul a fost in 4 martie 77 si a afectat pe crediciosi ca si pe toti romanii; cred c-au fost biserici avariate – dar n-am date.
Cele 2 mari inundatii ,70 si ’75 au deschis deceniul 8 cu cele trei mari calamitati. Baptistii au contribuit la indiguirile de protejare, refacere si la ajutorarea sinistratilor. Nu-s aspecte politice si nici religioase dar au marcat viata bisericilor in deceniul 8.
Intr-un anume fel, constructia bisericii Speranta din Arad a fost un pionjerat in arhitectonica baptista si a depasit complet ca si eleganta bisericile anterioare … tinind cont de restrictiile inumane impuse de dictatura comunista.
ApreciazăApreciază
Multumesc ! Vor fi integrate toate aceste aspects.
ApreciazăApreciază
Aș fi foarte interesat să aflu ce fel de studii avea Jean Staneschi, unde și când le-a efectuat. Mi se pare o chestie nebuloasă, tare. Născut în 1900, în 1920 sau 1921 a fost adus de Adam Sezonov la Brăila, nu ca pastor, cum stipulează Bunaciu și/sau Popovici, ci ca tutore particular al băieților fam. Sezonov. În paralel, se ocupa cu tinerii în biserică, a înființat corul etc. A rămas la Brăila până prin 1923 când a fost luat în armată, la eliberare fiind ordinat și pus pastor scurtă vreme la Constanța. Simultan începe cariera de profesor la Seminar, prin 1925 – profesor de ce? Când Seminarul a fost închis când cu divizarea Uniunii etc, Staneschi a revenit vreo 2-3 ani la Brăila, ca funcționar la fabrica lui Adam Sezonov, cu care a păstrat mereu o relație foarte bună. Dacă mă puteți lumina puțin aș fi tare bucuros. Nu contest, Staneschi a fost un tip policalificat, talentat, poliglot, bun muzician… dar ce studii teologice a avut și când, unde și-a dat doctoratul și în ce? Seminarul oare nu are dosare ale foștilor angajați?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mihai,
Institutul ca succesor al Seminarului nu are în arhiva să, destul de mică din ce am înțeles, dosare de personal cu excepția angajaților curenți și poate și a altora care au lucrat în ultimii ani în cadrul instituției. În Arhiva Uniunii Baptiste nu am văzut dosare de personal. Am să văd dacă găsesc informațiile care te interesează prin dosarele consultate. Posibil ca cei de la Casa de pensii a cultului să mai aibă ceva informații. Ar trebui să se regăsească informații și la CNSAS în dosarul/dosarele de urmărire informativă sau de rețea. Nu am cerut dosare despre el așa că nu cunosc situația. Dacă găsesc informații noi te voi anunța.
ApreciazăApreciază
din povestle batrinilor se zicea ca e dr in economie. Va fi fost adevarat?
ApreciazăApreciază
scuze. L-am intilnit de citeva ori. Nu putea fi nascut in 1920. Tata si Bunaciu (cred) erau din 1925. Staneschi parea mult mai batrin… poate nu chiar 1900…. dar nici departe.
ApreciazăApreciază
Ioan (Jean) Staneschi s-a născut în Com București, Județul Ilfov în septembrie 1900. La studii menționează Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București. A făcut serviciul militar la Marele Stat Major și a ieșit cu gradul de caporal. A fost botezat în București în 1916 de Schleif (?) și ordinat 10 ani mai târziu în anul 1926. Din comisia de ordinare au făcut parte Socaciu, Adorian și încă un pastor. Nu știu unde A avut loc ordinarea A fost păstor în București, Constanța, Brăila.
ApreciazăApreciază
@Doru Radu: Așa cum a precizat Marius, Staneschi s-a născut în 1900. Așa am spus și eu, 1920/1921 find anul în care a fost adus la Brăila.
@Marius: Ca fapt divers, în ciuda a ceea ce scrie acolo, Staneschi nu a fost pastor la Brăila. Probabil a fost trecut așa, să dea bine la CV… 🙂 dar istoricul bisericii brăilene, pe care îl știu bine de mic, fiind crescut aici, nu îl înregistrează ca pastor… ci doar ca inițiator al corului și lider al tinerilor. Asta e ușor de demonstrat, fiindcă biserica avea pastori în cele două perioade cât a locuit el în Brăila, iar la prima ședere nici nu ere încă ordinat, ordinarea lui fiind din 1926, având loc la București, chiar înainte de preluarea bisericii din Constanța.
Constat că istoria baptismului românesc are suficiente informații care trebuie corectate.
ApreciazăApreciază
Se poate să mă înșele memoria, nu am verificat, dar cred că bazele bisericii din Salonta au fost puse în 1875.
La fel, tot din memorie… cred că în 1990 Paul Negruț a fost ales președinte al Alianței Evanghelice, în timp ce în 1991, Vasile Taloș a fost ales președinte al Uniunii Baptiste, iar Nicolae Gheorghiță Secretar General, Iosif Ștefănuți Secretar General Adjunct etc. Am fost la ambele congrese 🙂 dar se prea poate ca memoria să îmi joace feste, deși au fost evenimente memorabile, care greu se uită.
ApreciazăApreciază
Am realizat corecturile menționate. După ce am scris materialul nu am mai verificat toate datele. În ceea ce-l privește pe Nicolae Gheorghiță am văzu niște documente despre Congresul Cultului Baptist din 1988 în care acestea avea cele mai multe intenții de vot dintre cei trei candidați (Hușanu, Grec, Gheorghiță) și cea mai bună caracterizare realizată de inspectorul de culte pe baza informațiilor furnizate de păstorii cu drept de vot.
ApreciazăApreciază
Dac-am pornit, inca 3-4 evenimente si ma opresc, cu scuze pt multele comentarii.
– Cred ca legendarul Cure a fost singurul pastor in functie condamnat, 1958-1964, ca dusman al socialismului; evenimentul merita retinut. Arestati probabil au fost mai multi; suspendati si mai multi. V. Vadan a fost condamnat dar sub acuzatia de delapidare; am scris de multe ori, cred ca era o inscenare a Militiei- da-i poveste lunga si-ncurcata.
– Au fost (probabil) citiva martiri: Gavrila Bortea, 27 ani, 1957 –decedat la citeva luni dupa bataia administrata de militienii din Bontesti, Arad.
– Radu Cruceru, pastor in Iasi (aproape sigur omorit in bataie)
– Probabil, V. Gherman -???
– A mai fost un pastor de prin Ineu care, cred, a murit in arestul Militiei- n-am mai retinut numele lui
Grupul din jurul lui Moisecu a fost arestat in ’58 dar ei nu mai erau membri la baptisti. Cred ca Bunaciu are dreptate ca aceasta arestare a speriat pe credinciosii din Arad sa se mai adune prin case.
In plan politic:
-Pe linga conferinta nationala PCR din ’68 (cind Ceausescu –cred* a condamnat asasinarea lui Patrascanu) mai este semnificativ condamnarea de catre Ceausescu a invadarii Poloniei , 1968, de catre pactul de la Varsovia. Cele doua chestii au aburit pe multi, si din Vest, cum ca Ceausescu ar fi un reformist. Impactul asupra noastra nu a fost altul decit ca au marit contacul cu vestul al conducatorilor baptisti si au deschis mai mult portile misionarilor straini.
-Greva de la Brasov –Oct ori Nov 1987- a provocat Securitatea sa intervina urgent Simbata si Dumnicia seara pt ca toti vizitatorii straini din biserici sa fie expulzati. Au fost retinuti/expulzati cunoscutul pastor Mercaldo (SUA) –la Oradea- si instructorii BEE la Arad unde cei ce-am fost prinsi cu ei am fost convocati la Militie (iar Doru Popa a fost retinut citeva ore la Securitare).
– Cred ca sistemul de ajutorare a credinciosilor evanghelici prin misinunea lui Davd Troyer (via iesencele Genovieva Sfatcu, Silvia Tarniceu, Elena…) a fost extrem de important in criza alimentara din anii ’80. Nici chiar renuntarea al Clauza de catre Ceausescu n-a dus la sistarea acestora. Ambasada romana a semnat protocolul de colaborare cu aceasta misiune… dupa parerea mea una din minunile lui Dumnezeu din comunismul -tirziu- ceausist.
ApreciazăApreciază
Nu ai menționat nimic, și nici eu încă, despre cazul Sfatcu de la Iași din anii 80 când a fost prins cu Biblii, arestat (?) și i s-a înscenat o încercare de omorâre a unui milițian.
ApreciazăApreciază
You got me. Asa este. Acuzatia a fost extrem de grava. Asa cum v-am scris alta data, la cererea familiei s-a deplasat avocatul Dragoi, singurul avocat activ al vremii. Judecatoarea s-a speriat: „dvs stiti in ce va bagati?”. La a doua infatisare seful baroului de avocati Arad a refuzat sa-l mai delege…. Dar cei ce-au risca transportul de Biblii sunt mari eroi.
ApreciazăApreciază
[…] O istorie cronologică a baptiștilor din România (1856-2015) […]
ApreciazăApreciază
[…] O istorie cronologică a baptiștilor din România (1856-2015) […]
ApreciazăApreciază
[…] O istorie cronologică a baptiștilor din România (1856-2015) […]
ApreciazăApreciază
[…] O istorie cronologică a baptiștilor din România (1856-2015)În „Baptişti” […]
ApreciazăApreciază
[…] O istorie cronologică a baptiștilor din România (1856-2015) […]
ApreciazăApreciază