Arhive etichetă: Institutul Teologic Penticostal București

Eugen Matei „Faptul că cineva prezintă ceva la o conferință academică nu înseamnă că noi toți trebuie să îi acceptăm toate ideile.”


Faptul că cineva prezintă ceva la o conferință academică nu înseamnă că noi toți trebuie să îi acceptăm toate ideile. Printre altele, acesta este rostul acestor evenimente: confruntarea de idei. Dacă ITP sau cultul penticostal nu are oameni care să dezvolte în studenți abilități de discernere între ce este de primit și ce nu, inclusiv dintr-o conferință ca cea cu Volf, situația este deplorabilă, pentru că studenții lor tot vor veni în contact cu ideile lui Volf – poate chiar mai interesați acum, din cauza controversei, și dacă e să piardă ceva, tot vor pierde. Din fericire, cred că ITP are oameni cu cap pe umeri, că altfel nu-l invitau pe Volf.

http://chibzuieli.wordpress.com/2014/06/05/evanghelicii-romani-intre-ghetoizare-si-civilitate-volf-la-itp-crislamul-si-alte-asemenea/

Reclame

„Imaginație, rațiune, credință. Trei întâlniri cu C.S. Lewis”. 27 nov. 2013 la ITP din București


Prelegere despre C.S. Lewis la ITB București

http://vaisamar.wordpress.com

Lansarea cărții Istoria penticostalismului românesc la ITP București (14 nov 2012)


În data de 14 noiembrie 2012 la sediul Institutului Teologic Penticostal din București a avut loc lansarea cărții Istoria penticostalismului românesc  de dr. Valeriu Andreiescu. La eveniment au fost prezenți membri ai corpului academic al Institutului teologic penticostal, reprezentanți ai mass media, studenți și alte persoane interesate de subiect.

Prezentarea participanților și implicit deschiderea evenimentului a fost realizată de către Dr. Romulus Ganea, portretizat de către Emanuel Conțac ca fiind eminența cenușie a ITP.

Invitații au fost:

Lect. univ. dr. Valeriu Andreiescu,

Pastor Vasilică Croitor,

Vasile Gabrian, directorul Editurii Casa Cărții,

Asist drd. Ciprian Bălăban care a fost și moderatorul dezbaterii privind istoria penticostalismului românesc. Dat fiind faptul că auditorul a fost format în principal din studenți a avut loc și un mic „incident” atunci când a fost prezentat Ciprian. Incidentul a constat în faptul că Ciprian Bălăban a fost aplaudat timp de câteva zeci de secunde insistent de către studenți, mai mult decât l-au aplaudat pe Valeriu Andreiescu oaspetele principal al evenimentului. Semnalul pe care l-au transmis prin intermediul acestei acțiuni a fost unul de apreciere și simpatie pentru profesorul lor.

Ca reprezentanți ai mass media au fost prezenți Cristi Țepeș, realizator de programe TV la TVR și Cristi Pavel una din prezențele emblematice de la RVE București.

Dat fiind faptul că atunci când am fotografiat sala nu l-am surprins pe Cristi Pavel am preluat o fotografie de la Emanuel Conțac. Cristi Pavel se află pe rândul doi, partea dreaptă a sălii.

Așa cum am menționat anterior dezbaterile privind istoria penticostalismului românesc precum și cele referitoare la necesitatea consemnării în scris a evenimentelor care au modelat istoria confesiunii din care facem parte au fost moderate cu profesionalism de către Ciprian Bălăban.

Invitații au evidențiat rolul istoriei în viața unei comunități religioase.

Dr. Valeriu Andreiescu a accentuat pe parcursul intervențiilor sale rolul istoriei pentru comunitatea penticostală din România. Acesta a menționat și faptul că istoria pe care a scris-o este o istorie teologică și nu una laică, este una scrisă de un penticostal care dorește să evidențieze rolul și lucrarea Duhului Sfânt în apariția și dezvoltarea Bisericii Penticostale din România. Deși lucrarea se bazează foarte mult pe surse de natură orală, autorul a apelat și la surse editate tocmai din dorința de a da obiectivitate demersului său.

Pastorul Vasilică Croitor, autorul cărții Răscumpărarea memoriei: Cultul Penticostal în perioada comunistă  a scos în evidență rolul pe care istoria îl poate avea pentru o comunitate religioasă precum și necesitatea cunoașterii acesteia. În cadrul intervențiilor sale, acesta a menționat faptul că istoria trebuie prezentată cu lumini și umbre tocmai pentru că prin cunoașterea adevărului vom deveni liberi.

Directorul Editurii Cartea Creștină, Vasile Gabrian a menționat contextul în care a editat și publicat această carte. În fapt, domnul Garbian l-a numit proiect, un proiect căruia i-a luat 3 ani ca să se materializeze.

la finalul evenimentului, Romulus Ganea a prezentat studenților una dintre instrumentele de lucru pe care aceștia îl pot folosi în activitatea lor educațională. Este vorba despre Manualul Biblic apărut nu cu mult timp în urmă la Editura Casa Cărții din Oradea.

Auditorul numeros a fost format în principal din studenții Institutului Teologic Penticostal. În partea dreaptă pe primul rând veți remarrca prezența Lect. univ. dr. Emanuel Conțac întors recent de pe meleagurile lui Shakespeare și Conf. univ. dr. Cornelui Constantineanu, rectorul ITP.

La final am primit un autorgraf de la autor, moment imortalizat de către Emanuel Conțac și făcut cunoscut publicului larg prin intermediul articolului Lansarea „Istoriei penticostalismului românesc”, la ITP București. Emanuel surprinde prin intermediul imaginilor lumea bună a „seratelor culturale” care se desfășoară sub egida ITP București. Vă veți convinge de acest lucru citind articolul menționat precum și pe celelalte care popularizează evenimentele culturale și religioase organizarte în ultimul timp de către ITP București.

Simpozionul „90 de ani de penticostalism românesc”


Institutul Teologic Penticostal din București, împreună cu Editura Casa Cărții din Oradea, va organiza, pe 14 și 15 noiembrie, simpozionul cu tema „90 de ani de  penticostalism românesc”.
Prima parte a simpozionului (miercuri 14 nov.) se va desfășura la Institutul Teologic Penticostal din București, cu sediul în B-dul Uverturii, Nr. 210-220, sector 6, de la ora 18,00.
În cea de-a doua parte a sa (15 nov.), evenimentul va fi găzduit de Biserica „Vestea Bună”, din Strada Popa Nan, nr. 106, sector 3, București, începând cu ora 17,30. 

Cu acest prilej va fi lansată și cartea Lectorului univ. dr. Valeriu Andreiescu, Istoria penticostalismului românesc, publicată de Editura Casa Cărții.


La simpozion vor lua cuvântul următorii invitați:
Lector univ. dr. Valeriu Andreiescu
Pastor Vasilică Croitor
Pastor Cristian Vasile Roske
D-l Vasile Gabrian, Directorul Editurii Casa Cărții

Moderator:
Asist. drd. Ciprian Bălăban

Puterea făgăduintei Domnului Isus Hristos – Institutul Teologic Penticostal din București


În cadrul emisiunii Mapamond Creștin, Alfa Omega TV a prezentat un material despre obiectivele Institutului teologic Penticostal din București. Obiectivul major este acela de a sluji comunitatea penticostală din România prin formarea lucrătorilor de care acestea au nevoie.

Materialul despre ITP, deși are numai 10 minute (min. 6-16) reușește să surprindă o parte din activitățile desfășurate în cadrul instituției amintite precum și accentul pus de aceasta pe rugăciune și pe misiune (internă și externă). În partea de început îl veți vedea pe Emanuel Conțac la catedra și la tablă predând și explicând studenților. Alături de alți colegi profesori ai lui Emanuel în cadrul materialului veți avea ocazia să-l vedeți și să-l ascultați și pe Corneliu Constantineanu, rectorul ITP.

Topul universităţilor din România, după standardele UE


Doar 12 dintre universităţile româneşti au fost clasificate ca unităţi de cercetare avansată şi educaţie. Alte 15 universităţi au fost cotate ca unităţi de calitate medie, cele mai multe instituţii, inclusiv cele particulare, clasându-se în ultima categorie.
studenti (Foto: Romania Libera)Ierarhizarea universităţilor româneşti, făcută de Asociaţia Universităţilor Europene, va ajuta la finanţarea diferenţiată a unităţilor de învăţământ,după criterii de performanţă. Clasificarea a fost făcută pe baza informaţiilor furnizate de instituţiile de învăţământ, prin intermediul unui chestionar.
Conform noii legi a Educaţiei clasificarea universităţilor presupune trei grupe:
1. universităţi de cercetare avansată şi educaţie
2. universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
3. universităţi centrate pe educaţie

Potrivit ministrului Educaţiei, citat de Mediafax, aproximativ 80% din locurile la doctorat vor reveni universităţilor din categoria cercetare avansată şi educaţie.

De asemenea, Ministerul va ţine cont de această clasificare în repartizarea locurilor de care dispun rectoratele. Pentru anul universitar 2011 – 2012, cifra de şcolarizare pentru ciclul universitar de licenţă va fi de 62.850, pentru învăţământul universitar de master sunt 35.600 de locuri , iar pentru ciclul doctoral vor fi aproximativ 3.500 de locuri, potrivit Hotărârii de Guvern din aprilie 2011.
Ziarul Gândul precizează că singura opţiune prin care universităţile din ultima categorie vor mai putea avea programe de master şi doctorat este prin finanţare „punctuală” către programele de master foarte bune. „Finanţarea va merge strict acolo unde se află calitatea,” a subliniat ministrul educaţiei. „Aşadar, universităţile centrate pe educaţie vor primi locuri bugetate la licenţă şi, în cazul în care au programe de master de calitate, un anumit număr de locuri pentru master, dar direcţionate strict către programele de master de calitate, nu şi către cele slabe. Nu cred că vreun cetăţean român vrea să finanţeze din banii lui fabrici de masteranzi în universităţi care nu pot să ofere calitate,” a mai spus ministrul Funeriu.

Iată clasificarea obţinută de Asociaţia Universităţilor Europene:

Categoria I: Universităţile de cercetare avansată şi educaţie

Universitatea din Bucureşti
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Academia de Studii Economice
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca
Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol-Davila” din Bucureşti
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca
Universitatea „Politehnica” din Bucureşti
Universitatea Tehnică din Iaşi
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Universitatea Politehnică din Timişoara

Categoria II: Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică

Universitatea de Vest din Timişoara
Universitatea din Craiova
Universitatea „Transilvania” din Braşov
Universitatea „Ovidius” din Cosntanţa
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Universitatea din Oradea
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
USAMV din Iaşi
USAMV din Timişoara
USAMV din Bucureşti
UMF din Timişoara
UMF din Craiova
Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti
UMF din Târgu Mureş

Tot în categoria universităţilor de educaţie şi cercetare se înscriu şi instituţiile cu profil militar, universităţile de arte şi cele din domeniul sportiv:

Academia Tehnică Militară din Bucureşti
Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din Braşov
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti
Academia Navală „Mircea Cel Bătrân” din Constanţa
Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” din Bucureşti
Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu

Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi
Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
Universitatea de Arte din Târgu Mureş

Categoria III: Universităţi centrate pe educaţie

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

Universitatea „Ştefan Cel Mare” din Suceava
Universitatea „Valahia” din Târgovişte
Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
Universitatea Maritimă din Constanţa
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
Universitatea Romano-Americană din Bucureşti
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Universitatea din Piteşti
Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
Universitatea „Constantin Brancuşi” din Târgu Jiu
Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
Universitatea de Nord Baia Mare
Universitatea Ecologică din Bucureşti
Universitatea din Petroşani
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad
Universitatea Creştină Partium din Oradea
Universitatea Emanuel din Oradea
Universitatea „Apollonia” din Iaşi
Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
Universitatea Hyperion din Bucureşti
Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş
Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”
Universitatea „Tibiscus” din Timişoara
Universitatea Româno-Germană din Sibiu
Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
Institutul Teologic Baptist Bucureşti
Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
Universitatea „Danubius” din Galaţi
Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti
Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi
Universitatea „Avram Iancu” din Cluj-Napoca
Universitatea „Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti
Universitatea „George Bacovia” din Bacău
Universitatea „Athenaeum” din Bucureşti
Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
Universitatea „Mihai Eminescu” din Timişoara
Universitatea Financiar – Bancară Bucureşti
Universitatea George Bariţiu din Braşov
Universitatea Bioterra din Bucureşti

http://www.semneletimpului.ro/stiri/Topul-universitatilor-din-Romania–dupa-standardele-UE-4157.html

Prelegerile anuale ITP. Invitat – prof. univ. dr. Peter Kuzmič


http://vaisamar.wordpress.com

 

Intransigență, loialitate și iubire față de patrie la Sandru Trandafir


Istoria cultului penticostal, ca și a celorlalte culte evanghelice din perioada comunistă, este adeseori complicată iar uneori ambiguă. Iubirea de patrie era o expresie frecventă în discursurile oficialilor comuniști, fiind utilizată și de unii lideri evanghelici precum Sandru Trandafir, director al Seminarului Teologic Penticostal din București începând cu anul 1976 pentru a-și dovedi loialitatea față de autorități. Posibil să mă înșel, dar acestea sunt concluziile  notei prin care Sandru Trandafir, în calitate de director al Institutului Teologic Penticostal din București, înaintează Departamentului Cultelor o scrisoare primită de la Răscol Victor.  Scrisoarea deschisă difuzată în străinătate a fost redactată în opinia lui Sandru Trandafir cu scopul  ,,de a defăima atât țara noastră, cât și pe mine personal.”

%d blogeri au apreciat asta: