În anul 1957 a fost destituit de către Departamentul Cultelor din funcțiile de pastor al Bisericii Baptiste Golgota[18], de profesor și director al Seminarului Teologic Baptist din București, de membru în Comitetul Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din R.P.R.[19] și de vicepreședinte al Comunității Creștine Baptiste de București[20]. Va fi rechemat la Seminar în anul 1974[21] şi îşi încheie activitatea de profesor în anul 1977[22].
Pastorul Ioan Bunaciu consideră că decizia Departamentului Cultelor a fost determinată de acțiunile întreprinse de către Bokor Barnaba și Bălgrădeanu Constantin, care au comandat 40 de orgi muzicale pentru Bisericile Baptiste de la o firmă din Cehoslovacia cu ocazia unei expoziții internaționale ce a avut loc la București în anul 1957. După terminarea expoziției, firma din Cehoslovacia prin intermediul căreia s-a făcut comanda a lăsat în custodie la Biserica Golgota unde era pastor Jean Staneschi orga cu care au venit în România, motivând că „baptiștii sunt cumpărători serioși.”[23] La câteva luni după expoziție statul român a primit din partea firmei din Cehoslovacia o notă prin care acesta trebuia să plătească orga, fiind înștiințat totodată și de comanda de 40 de orgi muzicale pentru Uniunea Baptistă. Ministerul Cultelor a început investigații în acest caz deoarece nici o biserică nu putea face o comandă în străinătate fără aprobarea acestei instituții. Vinovat în această situație a fost găsit pastorul Jean Staneschi, care a fost destituit din toate funcțiile cultice, timp de 10 ani[24].
Pentru a înțelege complexitatea acestui caz vom completa informațiile pastorului Bunaciu cu cele oferite de către documentele de arhivă. Astfel, în cadrul unui memoriu către Departamentul Cultelor, pastorul Jean Staneschi menționează faptul că a fost destituit din funcțiile menționate la data de 30 iulie 1957 ca urmare a unui ordin verbal al Departamentului Cultelor, „care era reprezentat prin prezența Tov. Director Nenciu[25], Tov. Moisescu și Tov. Vasile Popa.”[26] Aspectul este confirmat de către copia procesului verbal al Comitetului Uniunii Baptiste în cadrul căreia se menționează că decizia comitetului de a declara vacante posturile deținute până la momentul respectiv de către Jean Staneschi și Ioan Bolea s-a datorat expunerii directorului[27] Gheorghe Nenciu[28].
Memoriul pastorului Jean Staneschi menționează următoarele motive invocate de către autorități în argumentarea deciziei de retragere a recunoașterii din funcțiile cultice și administrative:
1) Nu ar fi anunțat conducerea cultului despre sosirea în țară a lui Stanley Catană, român baptist din S.U.A. [29],
3) Învinuirea de a fi procurat orga pentru Biserica Baptistă din București, Șoseaua Nicolae Titulescu Nr. 56 A în mod ilegal[32],
4) Vinovat de excluderea lui Constantin Bălgrădeanu din calitatea de membru al Bisericii Baptiste Golgota[33].
În urma analizării memoriului și a altor documente înțelegem faptul că Departamentul Cultelor l-a considerat o persoană care a adoptat o poziție diferită față de cea dorită de instituția menționată. În opinia noastră motivele principale care au dus la retragerea recunoașterii țin de acceptarea în comitetul Bisericii Baptiste Golgota a unor persoane neagreate de către Departamentul Cultelor, relația personală pe care o avea cu secretarul cultului baptist, Constantin Bălgrădeanu, precum și problema cu orga care a fost instalată în biserica sa[34].
Ca și activitate științifică, Jean Staneschi a scris comentarii la epistolele: Filipeni, Coloseni, Galateni și Evrei. De
asemenea, acesta a scris și o carte despre viața predicatorului englez Charles Spurgeon, intitulată Principele predicatorilor: Din viața și lucrarea lui C. H. Spurgeon[35].
„Fiind profesor la Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti şi vorbind limba germană fluent, traducea cursuri din germană pentru studenţii seminarului. De asemenea, a tradus predici şi cursuri de teologie pe care le multiplica cu ajutorul maşinii de tipărit Gestetner sau Şapirograf. În decursul anilor în care a fost profesor şi pastor, Jean Staneschi a pregătit sute de cântări pe note pentru corurile creştine şi a lucrat la câteva oratorii, dintre care amintim „Spre Betleem”, „Psalmul 91” şi „Via Dolorosa”. O altă lucrare importantă în care a fost implicat fratele Jean a fost aceea de a culege cântări pentru copii şi de a le publica în cartea „Harfa Copiilor”, o carte mult iubită de copiii credincioşilor.”[36]
„Datorită activităţii şi slujirii sale ne-a rămas o bogată colecţie de cântări creştine pentru cor, cântări pentru copii, oratorii şi cărţi de cântări pe care le-a publicat pentru a duce mai departe generaţiilor care aveau să vină după el dragostea pentru lucrarea Domnului şi pentru muzica sacră de calitate.” [37]
Prin intermediul acestui material am dorit să prezentăm o scurtă biografie a celui care a fost pastor, secretar general al Uniunii Baptiste, profesor și director al Seminarului Teologic Baptist din București.
[1] Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, București, Editura Universității din București, 1997, p. 144.
[3] Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, București, Editura Universității din București, 1997, p. 144. La vârsta de 15 ani, în ziua de Rusalii, încheie legământ cu Domnul în apa botezului, alături de mama sa. Cf Dumitru Ghitea, „Jean Staneschi”, http://174.132.170.66/~lauda/lauda-domini/Jeanstaneschi.html (25.11.2012)
[4] Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, București, Editura Universității din București, 1997, p. 144.
[5] Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, București, Editura Universității din București, 1997, p. 144.
[6] Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, București, Editura Universității din București, 1997, p. 145.
[7] Până în anul 1977 cf. Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, București, Editura Universității din București, 1997, p. 145.
[9] ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 1. Membru al bisericii Golgota din anul 1918 cf. ibidem.
[10] Pastor responsabil cf. ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 1.
[11] În prezent Biserica Creștină Baptistă „Golgota”, situată în Șoseaua Nicolae Titulescu, Nr. 56 A.
[12] Biserica Creștină Baptistă Golgota.
[13] Cf Dumitru Ghitea, „Jean Staneschi”, http://174.132.170.66/~lauda/lauda-domini/Jeanstaneschi.html (25.11.2012). Pastorul Ioan Bunaciu menționează faptul că acesta a fost ales în anul 1947 „pastor al Bisericii Baptiste din București, Bd. Titulescu 56 A”, Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, București, Editura Universității din București, 1997, p. 145. Prin urmare, este posibil să fi fost ales pastor în anul 1947 și ordinat în anul 1949.
[15] Ioan Bunaciu, Bisericile Creștine Baptiste din România între anii 1944-1990, p. 108. „În anul 1953 Jean Staneschi este arestat, dar din lipsă de probe care să dovedească necesitatea rămânerii în arest, este eliberat. Astfel îşi continuă activitatea şi lucrarea de păstor în Biserica Baptistă din Bucureşti – Basarab până în anul 1957, când este destituit din funcţia de păstor de către Departamentul Cultelor din acea vreme.”, Cf Dumitru Ghitea, „Jean Staneschi”, http://174.132.170.66/~lauda/lauda-domini/Jeanstaneschi.html (25.11.2012).
[16] ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 2.
[18] Cunoscută și ca Basarab de la numele anterior al străzii pe care aceasta este situată.
[19] ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 2.
[20] ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 1. p. 108. Vezi și Ioan Bunaciu, Bisericile Creștine Baptiste din România între anii 1944-1990, pp. 43-44, pentru motivele destituirii din 1957.
[21] Ioan Bunaciu, Bisericile Creștine Baptiste din România, p. 108.
[23] Ioan Bunaciu, Bisericile Creștine Baptiste din România, p. 43.
[24] Adevărații vinovați au fost în opinia lui Ioan Bunaciu Bokor Barnaba și Constantin Bălgrădeanu, cf. Ioan Bunaciu, Bisericile Creștine Baptiste din România, p. 43.
[25] Gheorghe Nenciu s-a născut la 27 februarie 1922, în satul Bălteni, comuna Periş, judeţul Ilfov. Până în 1940 a urmat cursurile Colegiului „Sf. Sava” din Bucureşti, iar în 1945 a absolvit Facultatea de Filozofie. A fost membru PCR din 1945. A lucrat ca pedagog la Şcoala profesională a fostei fabrici de avioane SET din Bucureşti. În perioada 1945-1952 a funcţionat în Serviciul Special de Informaţii. În 1952 a fost trecut în rezervă şi exclus din partid pe motiv că tatăl său fusese membru PNŢ şi pentru că deţinuse 15 ha de teren arabil. În 1953 s-a revenit asupra excluderii sale, fiind încadrat în Ministerul Cultelor, pe un post de inspector principal. Adrian Nicolae Petcu, „Activitatea Departamentului Cultelor în atenţia Securităţii (1970-1989) Partea I-a” în Revista Agero Stuttgart, http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Activitatea%20departamentului%20cultelor%20in%20atentia%20securitatii%201%20de%20Adrian%20Nicolae%20Petcu.htm (5 iulie 2011).
[26] ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 2.
[27] În perioada 1957-1975, la conducerea Departamentului Cultelor s-a aflat Dumitru Dogaru. Viața religioasă din România: studiu documentar, [Studiu coordonat de Gh. F. Anghelescu şi Ştefan Ioniţă], Ministerul Culturii și Cultelor. Secretariatul de Stat pentru Culte, Editura Paideea, București, 1999, p. 97.
[28] ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 32.
[29] ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 2. Vizita lui Stanley Catană din anul 1956 este amintită și de noi în cadrul capitolului III din prezenta lucrare atunci când am prezentat vizitele unor oaspeți și turiști străini la bisericile baptiste din România.
[30] Garoiu Viorel, Dârlea Teodor și Belicov Petru. ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 4.
[31] ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 4.
[32] Ibidem, f. 7. Acuzația este una falsă, după cum se demonstrează în memoriu. Acest aspect a fost considerat de către pastorul Ioan Bunaciu ca fiind cauza retragerii recunoașterii de către Departamentul Cultelor. Vezi în acest sens Ioan Bunaciu, Bisericile Creștine Baptiste din România, pp. 43-47.
[33] ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 11.
[34] A se vedea în acest sens și „Nota informativă privitor la activitatea fostului pastor Jean Staneschi”, în ASSC, fond Direcția de Studii, 1957, dosar 103, f. 67.
[35] Conform pastorului Ioan Bunaciu această carte a fost tipărită în anul 1934 sub titlul În slujba lui Dumnezeu. Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, București, Editura Universității din București, 1997, p. 145.
[37] Dumitru Ghitea, „Jean Staneschi”, http://174.132.170.66/~lauda/lauda-domini/Jeanstaneschi.html, Editat de Felicia Strugaru, (accesat 25.11.2012).
*
Resurse suplimentare
R E P E R T O R I UL C Ă N T Ă R I L O R E V A N G H E L I C E
http://ro.scribd.com/doc/85200551/Repertoriu-Bibliografie (03.01.2013)
Titlul Publicaţiei |
Anul |
Autorii |
Nr. Cântări |
Cântările Triumfului (Ed 1) |
1925 |
Jean Staneschi |
64-100 |
Cântările Triumfului (Ed 2) |
1926 |
Jean Staneschi |
85 –
|
Cântările Triumfului (Ed 3) |
1936 |
Jean Staneschi |
150 |
Cântările Triumfului (Ed 4) |
1946 |
Jean Staneschi |
150 |
*
Amintiri despre Jean Staneschi
În cadrul unui comentariu la articolul lui Marius Cruceru, „Din seria “viermele din ureche”: Pavana”, ioan says:
„Îmi amintesc cu nostalgie cum în 1947 în vacanța de vară îl însoțeam pe Jean Staneschi în com. Hapria jud. Alba să instruiască corul adăugând subtile cunoștințe generale de muzică universală de percepere la nivelul lor rural. Mie personal mi-a ajutat mai târziu să înțeleg muzica de operă din Cluj.”
http://mariuscruceru.ro/2009/04/12/din-seria-viermele-din-ureche-pavana/ (03.01.2013)
*
Istoric Biserica Creștină Baptistă Betel din Mediaș
CREŞTEREA (1954 – 1970)
„Începând cu anul 1954 lucrarea ia o amploare deosebită. Sub sfatul înțelept al fratelui Bogisch se rezidește din temelii clădirea ce le-a fost oferită şi sub îndrumarea spirituală a fratelui Ştef Ioan în foarte scurt timp numărul credincioșilor s-a dublat. Urmează o perioadă tranzitorie în care vor gira ca păstori biserica pentru perioade foarte scurte frații Duşan Ioan, Broscăţan Ioan şi Pintican Vasile. Apoi fratele Jean Staneschi devine păstor girant al bisericii şi începe organizarea lucrării, împreună cu fratele Căluţ Dumitru. În anul 1959, fratele Jean Staneschi îl ordinează ca diacon al bisericii pe fratele Ştef Ioan.”
http://www.betel-medias.ro/s/despre-noi/istoric/ (03.01.2013)
*
Religious Dissidents under Communism in Eastern Europe.
Examples of religious dissent that brought communism down in Eastern Europe: Romania, East Germany, Hungary, Poland, Czechoslovakia, Yugoslavia and Bulgaria
„A university professor, Jean Staneschi was arrested for printing lectures for the seminary students but while in prison he continued to send secret messages to encourage believers.”
Read more at Suite101: Religious Dissidents under Communism in Eastern Europe | Suite101 http://suite101.com/article/religious-dissidents-under-communism-in-eastern-europe-a359502#ixzz2GwzGVyk8 (03.01.2013)
O versiune interesantă referitoare la motivele arestării din 1953