Istoria baptiștilor orădeni în date și imagini (3) – Constantin Adorian și Iosif Țon


Două evenimente majore din istoria românilor, Unirea din 1918 și Revoluția din decembrie 1989 împreună cu două personalități din istoria baptiștilor români, Constantin Adorian și Iosif Țon formează un cadru istoric interesant.
Dacă despre Constantin Adorian se poate menționa că Unirea din 1918 l-a propulsat ca lider al baptiștilor din România, la Iosif Țon situația este diferită datorită faptului că acesta se afirmase și era recunoscut ca lider evanghelic, nu doar baptist, înainte de Revoluția din decembrie 1989. Tocmai acțiunile și capitalul său de imagine anterioare momentului decembrie ‘89, împreună cu viziunea sa, relațiile și resursele de care dispunea la momentul respectiv l-au propulsat pe scena politică evanghelică postdecembristă.
Adorian a avut un rol determinant în înființarea Seminarului Teologic Baptist din București, actualul Institut Teologic Baptist din București, iar Țon în înființarea Institutului Biblic Emanuel de la Oradea, actuala Universitate Emanuel din Oradea.
Adorian a fost un lider baptist vizionar cu un rol determinant în formarea Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România, iar Țon unul determinant în formarea Alianței Evanghelice din România și a postului Radio Vocea Evangheliei.

RoEvanghelica

Cele două momente importante din secolul XX pentru România și pentru evanghelicii români, Unirea și Revoluția, au produs două figuri importante pentru baptiști: Constantin Adorian și Iosif Țon. Dacă Constantin Adorian a făcut din București centrul baptiștilor români după Unire, Iosif Țon a făcut din Oradea centrul baptiștilor români după Revoluție.

Iosif Țon nu trebuie privit doar în tandem cu Liviu Olah – o astfel de perspectivă poate fi valabilă doar pentru Biserica Baptistă Emanuel din Oradea -, ci în primul rînd ca un ctitor de instituții, care nu poate fi comparat, în istoria baptiștilor români, decît cu Constantin Adorian.

În primele decade ale secolului XXI, Iosif Țon a rămas ultimul mare mit al baptiștilor români, cea mai notorie instituție a baptiștilor români, dar și cea mai importantă figură din istoria evanghelicilor români – baptiștii au apărut în România pe la 1856, creștinii după Evanghelie pe la 1899, penticostalii pe…

Vezi articolul original 176 de cuvinte mai mult

Reclame

CĂRȚI și resurse despre evanghelicii români


Alin Cristea a publicat o lista cu  CĂRȚI și resurse despre evanghelicii români

Eu am publicat o listă împreună cu o scurtă prezentare a carților apărute în România care tratează istoria baptiștilor din România in secolul XX. Studiul despre  istoriografia bisericilor baptiste din România în secolul XX a fost publicat în cadrul unui volum la editura Polirom.

Dorin Dobrincu are o prezentare a resurselor privind istoria evanghelicilor din România în cadrul volumului Omul evanghelic.

Ar fi interesant ca cineva să realizeze o listă și cu resursele în limba engleză, precum și cu publicațiile în limba română disponibile spre cercetare și descărcare despre evanghelicii din România între secolele XIX-XXI. Interesul meu particular se îndreaptă către baptiști, despre a căror istorie cercetez și scriu de 10 ani.

Prologos.ro: Centennial Homecoming – Brăila 25-26 august 2018


Mihai Ciucă anunță evenimentul anului pentru baptiștii brăileni:

Au mai rămas doar trei săptămâni până la evenimentul anului pentru baptiștii brăileni, întrunirea lor cu fiii (și nepoții) bisericii, răspândiți în țară sau în diaspora, un adevărat Centennial Homecoming. O ocazie unică de reconectare între generații, de revigorare a unor relații slăbite și de celebrare a unui veac de mărturie baptistă în orașul Brăila. Au slujit aici mulți oameni vrednici și rezultatele au fost pe măsură. Din biserică au plecat mulți fii care au făcut și fac cinste Împărăției acolo unde au ajuns. Ne mândrim cu ei și ne simțim binecuvântați pentru înaintașii noștri, cei care au aprins flacăra credinței și au transmis-o, din generație în generație, până acum.

Cu acest prilej vor fi lansate si doua carti.

În primul rând, Virgil Sezonov își va lansa cu această ocazie volumul său de debut, intitulat sugestiv Întoarcerea Acasă, conținând poezii creștine.

Cea de-a doua carte este semnată de Mihai Ciucă și se intitulează 1918-2018 istoria baptiștilor brăileni în imagini date și documente : repere ale unui veac de mărturie


Despre acest volum, autorul menționează că este un album special, gen „o sută de ani în o sută de pagini”. Cu formatul A4 pe orizontal, acesta include un istoric în date, bilingv român-englez, multe fotografii, precum și o selecție de documente de arhivă. Tiparul, de data aceasta este offset color. Coperta, la fel cu cea a volumului de poezie, a fost pusă „în scenă” de către Cristiana Faur.

Pentru mai multe informatii despre acest eveniment și un preview, o pregustare, cu patru pagini accesați linkul de mai jos.

https://prologos.ro/braila/centennial-homecoming-braila-25-26-august-2018/

Identitatea baptistă


Un studiu publicat la editura Polirom în anul 2015 în cadrul căruia analizez interacțiunea dintre “Identitatea baptistă și comunismul în România”

RoEvanghelica

„Atunci când vorbesc despre identitate, baptiştii din România o definesc prin intermediul modului în care „înţeleg acele doctrine care sunt caracteristice baptiştilor în general, adică: Sfânta Scriptură, mântuirea, biserica şi viaţa creştină” (8).

Teologul baptist american James McClendon jr. identifică în cartea Systematic Theology cinci caracteristici pe care le consideră importante pentru a înțelege tradiția baptistă (9).

Prima face referire la „autoritatea Scripturii însoţită de o supunere faţă de învăţătura Scripturii”.

În al doilea plan, el consideră că se află „libertatea exprimată în primul rând ca libertate individuală şi de conştiinţă şi apoi ca un voluntarism care stă la baza formării adunării de credincioşi. Libertatea este exprimată şi prin înţelegerea separării (10) bisericii de stat”.

În al treilea rând a identificat „importanţa uceniciei înţeleasă ca urmare a lui Hristos”, viață care are ca „bază morală o etică a iubirii și o practică a neîmpotrivirii”.

Al patrulea principiu, potrivit lui McClendon…

Vezi articolul original 181 de cuvinte mai mult

În curs de apariție : Marius Silveșan, “Baptiștii din România între regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II – lea și regimul de democrație populară” în vol. Studii de istorie eclesiastică


Sunt bucuros să anunț aici apariția unui studiu inedit privind situația baptiștilor din România în perioada 1930-1947. Grație eforturilor editoriale depuse de Marius Oanță, va apărea curând un volum de studii consistent intitulat Studii de istorie eclesiastică, Editura Sitech, Craiova, 2018.

În cadrul acestui volum (pp. 137-170) se regăsește și studiul „Baptiștii din România între regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II – lea și regimul de democrație populară”. Acesta oferă o analiză documentată și argumentată a situației baptiștilor din România pe parcursul dictaturii regale al lui Carol al II-lea (1930-1940), in timpul regimului Antonescu (1940-1944) și în perioada de trecere (1944-1947) către regimul comunist, care se considera unul de democrație populară.

Neamul se mântuieste înaltând ziduri pâna la cer, precum Turnul Babel ?!


Neamul se mântuieste înalțând ziduri până la cer, precum Turnul Babel, sau se mântuiește mărturisind Adevărul și ocrotind pe cei nedreptățiți ?!”

Luana Hristanti Rigot

AP News: Trump imposes sanctions over Turkey’s detaining of minister


President Donald Trump warned last week that he might impose sanctions against Turkey, a key NATO ally, for its treatment of Andrew Craig Brunson in a case that has strained U.S.-Turkish relations. Turkish President Recep Tayyip Erdogan has said his government won’t back down and was willing to „go its own way” if the U.S. imposes sanctions.

White House spokeswoman Sarah Huckabee Sanders said the sanctions would target Turkey’s justice and interior ministers, whose agencies she said were responsible for the pastor’s arrest and detention.

„We’ve seen no evidence that Pastor Brunson has done anything wrong, and we believe he is a victim of unfair and unjust attention by the government of Turkey,” Sanders said.

Secretary of State Mike Pompeo said the Turkish government refused to release Brunson „after numerous conversations between President Trump and President Erdogan,” along with his conversations with Turkish Foreign Minister Mevlut Cavosuglo. „President Trump concluded that these sanctions are the appropriate action,” Pompeo said.

https://apnews.com/

Biserica Creștină după Evanghelie din Verești a sărbătorit o sută de ani


Suceava Evanghelica

Acest buletin informativ a fost dăruit tuturor celor prezenţi la Vereşti, duminică, pe data de 29 iulie, când Biserica Creştină după Evanghelie din localitate a sărbătorit 100 de ani de la înfiinţare. Totul a început de la o biblie dăruită unui ceferist din Vereşti.

Screen Shot 2018-07-30 at 08.10.57

Vezi articolul original

Mărturie Liviu Beriș despre Holocaustul din România și deportările din Transnistria – partea a II


Liviu Beriș este unul dintre supraviețuitorii deportării evreilor în Transnistria de către administrația românească a Basarabiei și Bucovinei de N. Originar din Herța, a scăpat de prima fază a deportării realizată de autoritățile sovietice care i-au ocupat localitatea natală între 1940-1941, dar a fost deportat în 1941 când s-au reîntors autoritățile românești.

Domnul Liviu Beriș a fost prezent la Școala de vară “Holocaustul din România între memorie și istorie”, care s-a desfășuarat la Surduc între 16-19 iulie 2018, unde și-a prezentat mărturia.

Mărturie Liviu Beriș – supraviețuitor al Holocaustului din Transnistria


Liviu Beriș, 90 de ani, este unul dintre puținii supraviețuitori ai deportărilor din Transnistria care mai trăiesc. A fost prezent la Școala de vară “Holocaustul din România între memorie și istorie”, care s-a desfășuarat la Surduc între 16-19 iulie 2018, unde și-a prezentat mărturia.

Duminică dimineața pe ulițele prăfuite ale satului, credincioșii baptiști se îndreaptă către adunare


Lumea satului este portretizată destul de fidel în această relatare făcută cu scopul de a evidenția trăsăturile identitare ale baptiștilor din România. Autorul, intelectual baptist român născut în deceniul șapte al secolului XX, surprinde în aceste rânduri atmosfera vieții religioase într-o comunitate baptistă din România comunistă.

Oameni simpli, dar animați de un gând măreț, acela de a se închina lui Dumnezeu.


*

Otniel Ioan Bunaciu, Baptiștii : o identitate în devenire, Editura Universitară, București, 2011, pp. 50-51.

Scoala de Vara TRAIESTE VERTICAL! Ploiesti


Omul evanghelic. Autori – Dr. Dorin Dobrincu


O lucrare complexă și inedită despre “Omul evanghelic”

Omul evanghelic

dorin-dobrincu-foto-revists-22Dorin Dobrincu. Cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași. Doctor (2006) al Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu tema Rezistența armată anticomunistă din România (1944 – începutul anilor ’60). Domeniile sale de interes privesc istoria politică, socială și religioasă a României contemporane, cu precădere perioada comunistă, istoria regională, comunitățile protestante românești, editarea documentelor contemporane etc. Este redactor-șef al revistei Archiva Moldaviae (din 2009). Dintre publicații amintim: Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Iași, Editura Polirom, 2005, editor împreună cu Constantin Iordachi (ediția în limba engleză: Transforming Peasants, Property and Power. The collectivization of agriculture in Romania, 1949-1962, Budapest – New York, Central European University Press, 2009); Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport Final, ediție revăzută și îmbunătățită, București, Editura Humanitas, 2007, editor împreună cu…

Vezi articolul original 513 cuvinte mai mult

București, 08.07.2018 – Festivitatea de absolvire a Facultății de Teologie Baptistă și a Institutului Teologic Baptist la Biserica Baptistă Providența


Duminică, 8 iulie 2018 începând cu ora 9, Biserica Creștină Baptistă Providența din București va găzdui festivitatea de absolvire a studenților de la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București și a studenților de la Institutul Teologic Baptist din București.

https://www.facebook.com/BisericaProvidentaBucuresti

La acest eveniment poate participa oricine dorește.

Acces la colecţii de documente digitale


Arhiva medievală a României

Europeana Collections: http://www.europeana.eu/portal/de

e-rara: the platform for digitized rare books from Swiss libraries: http://www.e-rara.ch

e-periodica: Ziare şi reviste tipărite în Elveţia: http://www.e-periodica.ch/

Gallica, platforma Bibliotecii naţionale din Franţa: http://gallica.bnf.fr/

News-media: Colecţia de periodice a British Library: http://www.bl.uk/subjects/news-media

Renaissance festival Books. Colecţia de carte veche a British Library: http://www.bl.uk/treasures/festivalbooks/search.aspx

Digitised Manuscripts (British Library): http://www.bl.uk/manuscripts/

Colecţii digitale ale Bibliotecii Congresului SUA: https://www.loc.gov/collections/

Catalogul general al publicaţiilor vechi digitizate: http://www.zvdd.de/

DigiVatLib. Carte veche, manuscrise, fotografii, gravuri din Biblioteca Vaticană: http://digi.vatlib.it/?ling=en

Informații preluate de aici:

http://hiphi.ubbcluj.ro/colectii_docum_digitale.html

Există și în România câteva instituții care oferă acces la colecții de documente digitale, unele dintre acestea cuprinzând resurse și pe istoria baptiștilor din România în secolul XX.

De asemenea, revista oficială a Bisericii Adventiste din România împreună cu alte reviste adventiste din lume este disponibilă integral online in format pdf de la primul număr până la începutul anilor 2000 putând fi accesată și descărcată gratuit.

Știu că era disponibilă în format digital și revista cultului penticostal din România pe parcursul secolului XX, doar că nu mai am informații dacă aceasta mai este sau nu disponibilă.

O parte din revistele baptiste din România (Farul Mântuirei, Farul Mântuirii, Farul Creștin), anii 20-30-40, sunt disponibile spre vizualizare pe publicațiibaptiste.ro, iar spre descărcare din bibliotecile publice. Informații suplimentare despre baptiștii din România în secolul XX găsiți în diferite reviste și ziare disponibile online. Trebuie să aveți timp și răbdare să le găsiți și să selectați informațiile pe care le considerați relevante.

In privința arhivelor nu am cunoștiință inca de documente disponibile online privind viața religioasa din România secolului XX.

Istoria Baptiștilor din Moldova Nouă : simpozion cu lansare de carte, expoziție de fotografie și documente de arhivă


INVITATIE

Biserica Crestina Baptista Nr.1 MARANATA Moldova Noua va invita sambata, 7 iulie 2018, ora 10.30, sa participati la simpozion cu lansare de carte

ISTORIA BAPTISTILOR DIN MOLDOVA NOUA.

Actiunea face parte din calendarul evenimentelor organizate cu ocazia aniversarii anului centenar al bisericii noastre, an cand marcam 100 de ani de prezenta baptista in Moldova Noua si Clisura Dunarii.

Colectivul de coautori coordonat de Valentin David-Izvernar aduc in fata dvs si INVITATI SPECIALI:

Lector universitar dr. Ciprian Simut
Profesor dr. Lazar Anton
Profesor Carmen Sulti
Profesor Roxana Mihaescu
pastor Ilie Milutin

Locatia desfasurarii evenimentului: Moldova Noua, str 1 Decembrie 1918, Nr.25, (Biserica Baptista Nr.1 Maranata)

https://www.facebook.com/1623819507832896/posts/2111260365755472/

Prima carte tipărită din lume


Imagini pentru „Sutra de diamant"

Prima carte tipărită din lume — opera indiană „Sutra de diamant” tradusă în limba chineză — a fost tipărită la 11 m ai 868 de meşterul Ven Ci . Ea avea
forma unui sul compus din şase foi de text şi o foaie cu gravura lui Buda.

Curierul Adventist, Nr. 9, 10/1960

Foto: natgeo.ro

Apariții editoriale (54) – Sorin Bădrăgan, Baptiștii : repere istorice și identitare


Baptiștii sunt o confesiune de factură protestantă cu o prezență de peste 400 de ani în Europa și de peste 150 de ani în România. Prima biserică baptistă s-a format la Amsterdam în anul 1609, iar prima biserică în Vechiul Regat (germană) în anul 1865.

Dat fiind aceste aspecte, o carte despre istoria și identitatea baptistă este binevenită. Aceasta cu atât mai mult cu cât este prima carte în limba română care are ca subiect principal identitatea baptistă.

Lucrarea conferențiarului universitar Sorin Bădrăgan, decan al Institutului Teologic Baptist din București și pastor la Biserica Creștină Baptistă Providența din București este una care merită citită, analizată, discutată. Subiectul pe care autorul îl abordează pe parcursul a nu mai puțin de 11 capitole și 200 de pagini se află la interferența dintre istorie și teologie. De asemenea, se disting și referiri la istoria ideilor și mentalităților, precum și o comparație între doctrina baptiștilor și alte confesiuni seculare, precum cea ortodoxă sau catolică.

Autorul pornește în cercetarea lui de la apariția baptiștilor, formarea primelor grupări și biserici pentru a prezenta informații despre răspândirea baptismului în lume, iar apoi pe continente precum America și Europa. Odată ajunși în Europa, Sorin Bădrăgan vorbește și de apariția mișcării baptiste în țara noastră. Sunt prezentate apoi informații legate de identitatea baptiștilor.

Lucrarea este una amplă de 217 pagini și a fost publicată de curând (2018) la Editura Risoprint din Cluj-Napoca.

Pe coperta patru găsim un extras relevant din introducere, unde autorul vorbește de identitate în termeni antinomici, negativ vs pozitiv, dar și de necesitatea cunoașterii propriei identități și invitația la o evaluare și reevaluare a propriei vieți în lumina Sfintei Scripturi.

„Identitatea nu ar trebui văzută negativ, ca un instrument de excludere – deși poate fi asta cu ușurință, ci pozitiv, ca o contribuție specifică făcută de o anunită confesiune creștină la complexitatea și, de ce nu, frumusețea familiei creștine. Dorința cea mai recentă de dialog și colaborare între confesiunile creștine nu ar trebui să presupună o ștergere a caracteristicilor fiecărei mișcări, ci o percepere a diferențelor ca fiind aspecte care îmbogățesc familia creștină și care provoacă la o cercetare în lumina Scripturii.

Baptiștii, prin multiplele lor contribuții teologice, dar mai ales prin insistența lor ca toți să ne raportăm mereu la Sfânta Scriptură, invită mereu la o evaluare a vieții personale, dar și comunitate față de Cuvânt.”

Cartea costă 25 de lei și se găsește spre vânzare la Institutul Teologic Baptist din București.

Larisa Grenaderov – Amintiri


În luna iunie 2018, împreună cu pastorul Vasile Bel am avut ocazia deosebită de a o cunoaște și a sta de vorbă cu doamna Larisa Grenaderov, născută în octombrie 1939, credincioasă baptistă care provine din două familii baptiste celebre, Issler și Grenaderov. Urmărind aceste materiale video veți descoperi multe lucruri interesante despre cele două familii amintite, despre copilăria, adolescența și viața în perioada comunistă a doamnei Larisa Grenaderov. De asemena, amintirile dumneaei despre bunicul, tatăl și mama dânsei reconstituie o epocă istorică. Totodată aduce lămuriri referitoare la viața comunității baptiste din Tulcea și împrejurimi în anii 40 ai secolului XX.
Amintiri I

Amintiri II

Cuprinsul volumului


Cuprinsul volumului Omul evanghelic, în curs de apariție la Editura Polirom

Omul evanghelic

Introducere (Dorin Dobrincu şi Dănuţ Mănăstireanu

Partea I-a – Ecclesia semper reformanda

  1. Sub puterea Cezarului. O istorie politică a evanghelicilor din România (a doua jumătate a secolului al XIX-lea – 1989) (Dorin Dobrincu)
  2. Identitatea evanghelicilor români – izvoare, actualitate, perspective (Dănuţ Mănăstireanu)
  3. Criza de identitate a omului evanghelic (Dănuţ-Vasile Jemna)

Partea a II-a – Oamenii Cărții

  1. Biblia în lumea evanghelicilor români – o perspectivă teologică (Octavian Baban)
  2. O perspectivă istorică asupra traducerilor Bibliei în spaţiul evanghelic românesc (Emanuel Conţac)
  3. Incursiune în hermeneutica evanghelică (Radu Gheorghiţă)
  4. Teologia evanghelicilor români – rădăcini şi perspective (Eugen Matei)
  5. Semnificaţia socială a reconcilierii în context românesc – rolul bisericilor în arena publică (Corneliu Constantineanu)

Partea a III-a – Zoon politikon

  1. Socio-demografia confesiunilor evanghelice din România – valori şi practici religioase (Sorin Gog și Claudiu Herțeliu)
  2. Dinamica teritorială a bisericilor evanghelice din România (Nicolae Geantă)
  3. Evanghelicii din cadrul minorităţii maghiare din România (József Kovács)
  4. Convertirea religioasă…

Vezi articolul original 75 de cuvinte mai mult

A APĂRUT SERIALUL TV CĂLĂTORIND CU ISUS


Catalin Dupu

                                         

 

de Ioan C Dupu

Călătorind cu Isus este un serial TV creștin abia apărut în limba română, disponibil atât celor ce sunt de ani de zile pe calea credinței cât și acelora ce fac primii pași în viața spirituală. Serialul TV cuprinde 5 episoade și spune povestea unor familii din Africa, nu foarte înstărite, care se confruntă cu tot felul de probleme și la toate găsesc rezolvarea prin credința creștină.

Călătorind cu Isus poate fi folosit în mai multe feluri, unul recomandat fiind prezentarea sa la serile de studiu bibic sau lucrul cu el la întâlniri cu persoane abia întoarse la Dumnezeu. Serialul poate fi folosit de către pastori, prezbiteri, misionari, lideri de tineret, misionari și adolescenți și chiar de persoane care vor să se implice în programe…

Vezi articolul original 428 de cuvinte mai mult

O baptistă în lumea culturii – Larisa Grenaderov și picturile ei


Larisa Grenaderov, născută în octombrie 1939, nu este doar o credincioasă baptistă care provine din două familii baptiste celebre, Issler și Grenaderov, ci și o artistă talentată care reușește să dea viață locurilor și personajelor transpuse în picturile sale.

Christianity Today: Meet the World Cup Stars Who Love Jesus


https://www.christianitytoday.com/ct/2018/june-web-only/world-cup.html?utm_source=ctweekly-html&utm_medium=Newsletter&utm_term=8591572&utm_content=588749085&utm_campaign=email

Institutul Teologic Baptist din București – Întâlnirea de zece ani de la absolvire a promoției 2008 (2004-2008)


Astăzi, 15 iunie 2028, Institutul Teologic Baptist din București a găzduit întâlnirea de zece ani de la absolvire, a promoției 2008 (2004-2008).

Au fost prezenți absolvenții (9 din 13) și o parte a corpului profesoral, printre care Prof. univ. dr. Vasile Talpoș, rectorul de atunci al Institutului Teologic Baptist din București, Lect. univ. Lidia Talpoș, profesoară de muzică la momentul respectiv, Conf. univ. dr. Daniel Mariș, actualul rector, Conf. univ. dr. Ioan Străinescu, Conf. univ. dr. Corneliu Boingeanu, în prezent Director de departament în cadrul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București, Lect. univ. dr. Daniel Gherman și Lect. univ. dr. Sorin Bădrăgan, actualul decan al Institutului.

Quartz at work : How to talk about God in Silicon Valley


Silicon Valley's Christians

https://work.qz.com/1298937/how-to-talk-about-god-in-silicon-valley/

Dennis Prager la Edictum Dei


Vaisamar

Reiau pe blog anunțul despre cele două conferințe pe care le va susține Dennis Prager în România în ultima săptămână din această lună.

***

Edictum

Conferințele vor avea loc la București – 24 iunie, respectiv Cluj – 26 iunie.

Participarea la aceste evenimente este GRATUITĂ, însă intrarea în săli se va realiza nominal, pe baza de ÎNSCRIERE. În felul acesta va putea fi ocupat numărul maxim de locuri din cele două săli de conferință.

Persoanele care nu vor figura pe lista de înscriere vor avea acces în sală în limita locurilor rămase neocupate înainte de începerea conferinței.

Pentru înscriere, folosiți site-ul www.edictum.ro

Vezi articolul original

Deportarea Lidiei Căldăraru și a pastorului baptist Eugeniu Jurenco


Perioada anilor ’40 este una în care am avut și acțiuni extreme precum deportările unor minorități, inclusiv religioase.

În primul caz vorbim de deportarea unor credincioși baptiști rămași în Basarabia cedată URSS-ului în vara anului 1940 la ordinul NKVD.

Trist este faptul că după recuperarea Basarabiei de către români în vara anului 1941 credincioșii baptiști au continuat să fie persecutați.

Iată mai jos link ul unde este prezentat acest caz de deportare al unei credincioase baptiste în baza unei documentări realizate de Vasile Bel care a fooosit informații regăsite în Revista Farul Creștin.

https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2018/06/lidia-caldararu-deportata.html?m=1

Un caz similar de deportare a minorităților religioase, inclusiv din Basarabia a avut loc în luna mai a anului 1942. Atunci Mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului, a dat un ordin secret care prevedea ca toți sectanții să fie deportați in organizațiile de muncă de pe Bug, în Transnistria. Ordinul a fost anulat la scurt timp și nu au fost deportați mulți credincioși baptiști, însă printre aceștia a fost si pastorul Eugeniu Jurenco din orașul Bălți care a fost închis în lagărul Golta din Transnistria. (Vezi AICI un portret al lui Eugeniu Jurenco realizat de Buni Cocar)

Problemele din perioada lui Antonescu le-am tratat în cadrul studiului „Evoluția legislației religioase referitoare la baptiștii din România în timpul Regimului Antonescu” publicat în Jurnalullibertății de credință, 2015, pp. 271-290.

Din prezentarea succintă acelor două cazuri putem observa faptul că acțiunile de deportare au vizat credincioșii baptiști în timpul unor regimuri totalitare sau autoritare pe parcursul anilor 40 ai secolului XX, un secol al extremelor după cum îl portretizează și Eric Hobsbawm.

Regele Ferdinand I și cultele religioase din România interbelică 


În plan religios, Regele Ferdinand I declarase drept biserici naționale Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, iar regimul cultelor era favorabil și celorlalte biserici: romano-catolică, armeano-catolică, armenească, luterană, calvină, cultelor neoprotestante, dar și cultelor necreștine, precum cel musulman, cel mozaic sau altor culte necreștine, precum Martorii lui Iehova sau unitarienii. Biserica Ortodoxă Română obținuse ridicarea la rangul de Patriarhie, iar fostul episcop ortodox al Caransebeșului, Miron Cristea, devenise Patriarh al României.

http://m.romanialibera.ro/aldine/history/mostenirea-lui-ferdinand-cel-loial–la-moartea-sa–in-1927–romania-era-intr-o-situatie-privilegiata–cum-s-a-naruit-munca-regelui–465910

Ferdinand I

Informația de mai sus trebuie completată cu informații suplimentare. Astfel,  regimul cultelor nu era favorabil, așa cum afirmă  domnul Claudiu Pădurean, autorul articolului, și celorlalte bisericii, în afara bisericilor istorice. Mă refer aici în primul rând la „cultele neoprotestante” (adventist, baptist, creștin după Evanghelie și penticostal.), termen care, deși exista, nu era folosit decât rar.

Dovada afirmațiilor mele stă în legislația perioadei, începând chiar cu anul 1921, dar și ulterior.

Nu îmi propun să tratez acum în extenso această problemă despre care am scris în cadrul unor studii științifice publicate sau în curs de publicare, însă voi prezenta câteva elemente.

Unul dintre acestea este cel legislativ

Articolul 22 din Constituţia adoptată în martie 1923 prevedea, între alteleLibertatea conştiinţei este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate de protecţiune, întrucât exerciţiul lor nu aduce atingere ordinii publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare a statului.

Cultele erau clasificate în culte istorice, culte noi şi asociaţii religioase. Asociaţiile religioase stăteau sub regimul legilor privitoare la asociaţii în general şi la întruniri publice, fiind vizate aici sectele, care după război s-au sporit în chip neobişnuit, provocând prin acţiunea lor clandestină stări de spirit adânc păgubitoare liniştii şi intereselor permanente ale statului.
Următoarele culte erau considerate culte istorice: ortodox, greco-catolic (unit), catolic, reformat, mozaic, mahomedan. Erau recunoscute drepturile comunităţii baptiste, acordate printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri din 21 noiembrie 1927.

Sursa: Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Iacob, Politică și cultură în România interbelică

Ceea ce se observă aici este faptul că articolul 22 din Constituția României Mari (1923) Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate de protecţiune, însă acest lucru era garantat numai cultelor, nu tuturor confesiunilor religioase recunoscute de stat. De asemenea, prin Legea Cultelor din 1928, care a generat numeroase dezbateri și opoziție înainte de adoptare, inclusiv din partea Bisericii Ortodoxe Române. Problema viza printre altele și recunoașterea statutului de cult religios pentru confesiunea baptistă. De asemenea, se cerea recunoașterea în baza faptului că avusese acest statut în Transilvania înainte de 1918, îndeplinea criteriile legale, i se promisese acest lucru și mai mult decât atât România se angajase prin Tratatul Minorităților din anul 1919 la respectarea drepturilor minorităților religioase.

  Principala lege, care a fixat regimul cultelor în România şi care a stat la baza activităţii respective până în anul 1948, a fost Legea pentru regimul general al cultelor din aprilie 1928.
În ce priveşte legătura între stat şi culte, legiuitorul a preferat sistemul superiorităţii statului faţă de biserică, numit şi sistemul autonomiei bisericeşti, urmând a satisface atât pretenţiunile juste ale Bisericii, cât şi drepturile normale ce decurg din suveranitatea Statului.
Cultele erau clasificate în culte istorice, culte noi şi asociaţii religioase. Asociaţiile religioase stăteau sub regimul legilor privitoare la asociaţii în general şi la întruniri publice, fiind vizate aici sectele, care după război s-au sporit în chip neobişnuit, provocând prin acţiunea lor clandestină stări de spirit adânc păgubitoare liniştii şi intereselor permanente ale statului.
Următoarele culte erau considerate culte istorice: ortodox, greco-catolic (unit), catolic, reformat, mozaic, mahomedan. Erau recunoscute drepturile comunităţii baptiste, acordate printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri din 21 noiembrie 1927. (…)

Mai erau admise de lege:
a. Asociaţia religioasă baptistă (cu 35 comunităţi baptiste române, 55 germane şi 15 maghiare – cu peste 3.000 case de rugăciuni în total);
b. Asociaţia religioasă adventistă de ziua a şaptea, cu comunităţi grupate în şase conferinţe zonale şi având 520 case de rugăciuni. În 1920 se organizează unirea acestor comunităţi din România;
c. Asociaţia religioasă a lipovenilor, având peste 57.000 de credincioşi şi reşedinţa la Fântâna Albă, în Bucovina.
Pe lista celor interzise în conformitate cu prevederile legii din aprilie 1928 figurau: secta nazarinenilor, a adventiştilor reformaţi, a secerătorilor, a penticostaliştilor, a inochentiştilor, a bisericii lui Dumnezeu apostolice, a martorilor lui Dumnezeu (Iehova), a stundiştilor, a duhoborţilor, a molocanilor şi a studenţilor în Biblie (mileniştilor).

Sursa: Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Iacob, Politică și cultură în România interbelică

Se observă faptul că deși statul prevedea în Legea fundamentală din anul 1923 că libertatea conștiinței este absolută, venea cu îngrădiri de ordin legal și făcea o departajare între confesiunile religioase pe care le împărțea în legale și interzise, iar pe cele acceptate în culte religioase și asociații religioase.

În ceea ce priveşte religia locuitorilor, situaţia în perioada interbelică conform recensământului din anul 1930 se prezenta astfel: ortodoxă – 13.108.227 (72,6%), greco-catolică – 1.427.391 (7,9), romano-catolică – 1.234.151 (6,8), mozaică –756.930 (4,2), reformato-calvină – 710.706 (3,9), evanghelică-luterană – 398.759 (2,2), mahomedană – 185.486 (1,0), unitariană – 69. 257 (0,4), baptistă – 60.562 (0,3), lipoveană – 57.288 (0,3) şi, cu sub 0,1%, adventistă – 16.102, armeano-gregoriană – 10.005, armeano-catolică –1440, alte religii şi secte –7.434, liberi cugetători – 6.604, nedeclarată – 6.686.

Un alt aspect pe care doresc să-l menționez aici face referire la vizitele în România ale Dr. J. H. Rushbrooke, secretar general și apoi președinte al Alianței Mondiale Baptiste. Domnia sa a venit în România de mai multe ori, uneori chiar și de două ori într-un an pentru a intervenii la autorități ca acestea să respecte ceea ce s-au angajat, respectiv libertatea religioasă. Aspectele menționate aici sunt evidențiate și în cadrul unui volum care urmează să apară și voi detalia informațiile la momentul oportun.

Deși nu am tratat decât superficial acest subiect amplu, doresc să atrag atenția asupra faptului că perioada interbelică merită mai multă atenție în ceea ce privește situația religiei în general și a confesiunii baptiste în particular.

 

 

Cele mai bine vândute cărți de la Bookfest 2018


News.ro publică un top al celor mai vândute cărți la Bookfest 2018, cel mai recent târg de carte desfășurat la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie la București.

Topul vânzărilor Bookfest 2018: Yuval Noah Harari, Radu Paraschivescu, Julian Barnes, Éric Vuillard, Elena Ferrante, cei mai cumpăraţi autori

Pentru a vedea ce cărți au cumpărat românii accesați link-ul de mai jos:

https://www.news.ro/cultura-media/topul-vanzarilor-bookfest-2018-yuval-noah-harari-radu-paraschivescu-julian-barnes-ric-vuillard-elena-ferrante-cei-mai-cumparati-autori-1922400203002018062018146250

Marius Silveșan | Mesaj cu ocazia Jubileului Adonai


%d blogeri au apreciat asta: