BAC 2019 -Istorie -Subiecte și barem Proba E.c) – 3 iulie 2019 -sursa edu.ro
Aveţi mai jos subiectul primit azi, 3 iulie 2019, de absolvenţii claselor a XII-a care au susţinut, proba E, disciplina Istorie, în cadrul Examenului Naţional de Bacalaureat. Subiectul de examen este însoţit şi de barem.
Subiect în format pdf pentru listare: E-c-Istorie-2019-var-06
Barem în format pdf pentru listare: E-c-Istorie-2019-bar-06
Subiectul în format jpg:
Baremul în format jpg:
Partajează asta:
Viorel Iuga la BCB Nădejdea București (5 iunie 2019)
Pastorul Viorel Iuga, președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, va avea un mesaj despre familie la BCB Nădejdea București, miercuri, 5 iunie 2019 ora 18.30.
Partajează asta:
NT EDCR, acum și online (eBiblia)
Mă bucur să anunț urbi et orbi că NT EDCR este acum disponibil în mediul online (https://my.ebiblia.ro/app/#)
Cititorii își pot instala app-ul eBiblia atât pe telefon, cât și pe tabletă, în sistem Android sau pentru iPhone.
Mai jos o captură de ecran din aplicația pentru iPad.
În ediția electronică „notele de subsol” apar imediat după versetul de care sunt legate.
Oricare dintre versiunile incluse în eBiblia se poate descărca pentru a fi folosită offline.
Mai jos Romani 7. După cum vedeți, am dezactivat din meniu trimiterile paralele.
Partajează asta:
Traian Goanță, La miezul nopții va veni
Partajează asta:
Lansare de carte Biserica Baptistă Nădejdea București – 12 mai 2019
Partajează asta:
Traian Goanță, Isus viața noastră; Cânt lui Dumnezeu glorie
Partajează asta:
București 12 mai 2019 : lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947
Duminică, 12 mai 2019 de la ora 18 la Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” din București va avea loc lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947
Scopul prezentării unui astfel de subiect este acela de a face cunoscute lucrările mărețe ale lui Dumnezeu atât din prezent, cât și din trecut. Totodată suntem mulțumitori pentru jertfa pe care J. H. Rushbrooke a depus-o în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii evanghelici din România în prima jumătate a secolului al XX – lea.
De asemenea, cartea evidențiază implicarea Bisericii în societate, aceasta fiind și în acest fel o mărturie pentru lumea în care trăim.
La acest eveniment vor vorbi:
Bogdan Emanuel Răduț – istoric Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România
Cătălin Vasile – Director și fondator Prodocens Media
Ovidiu Rusnac – pastor Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” București
Marius Silveșan – istoric, coautor al cărții
Partajează asta:
Laura Bretan la Emisiunea Garantat 100% cu Cătălin Ștefănescu
Înainte de finala Eurovision România 2019 Laura Bretan a fost invitata lui Cătălin Ștefănescu la emisiunea Garantat 100% difuzată de TVR.
Cătălin Ștefănescu reușește sa creeze o atmosferă destinsă în care Laura a putut povesti lucruri din copilăria ei, despre dragostea față de muzică, dar și despre competițiile la care participase până la momentul respectiv.
Partajează asta:
Care este Ziua Independenței României : 9 sau 10 mai 1877?
Ziua Independenței României este una care suscită încă dezbateri la trei decade de la căderea comunismului.
Profesorul Adrian Cioroianu demitizează o găselniță rostogolită ieri, 9 mai 2019, prin presă, la 30 de ani de la căderea comunismului, conform căreia data de 9 mai este Ziua Independenței României. Este adevărat că declarația de independență a fost citită în Parlamentul României de către Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe, pe data de 9 mai 1877, dar independența a fost proclamată în mod solemn pe data de 10 mai 1877 de către conducătorul statului, domnitorul Carol I (rege din 1881).
Prin urmare, Ziua Independenței României este 10 mai 1877 și nu 9 mai 1877.
Putem să facem un exercițiu de imaginație: Ministrul de externe citește în Parlament o declarație, poate să fie chiar și una de război, dar asta nu înseamnă ca acea declarație intră în vigoare, își face efectul de la momentul respectiv nefiind promulgată de președintele țării. Cel care are aceste prerogative prin Constituție. La fel s-a întâmplat și în anul 1877.
Inducerea ideii că Ziua Inependenței este 9 mai și nu 10 mai au facut-o comuniștii cu scopul de a-l scoate din memoria publică pe regele Mihai și prin extensie a realiza o separare între independența României și monarhie.
Astfel, 10 mai are o dublă semnificație:
1. Ziua monarhiei
2. Ziua Independenței
Nihil Sine Deo
Partajează asta:
Salonul Internațional de Carte Bookfest – București, 29 mai – 2 iunie 2019
Salonul Internațional de Carte Bookfest va avea loc în perioada 29 mai – 2 iunie, la Complexul Expozițional Romexpo din București, în pavilionul B2.
Invitatul de Onoare al acestei ediții va fi Marea Britanie.
Salonul Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ambasadei Marii Britanii din București.
Programul de vizitare va fi următorul:
miercuri, 29 mai — 10:00-20:00;
• joi, 30 mai — 10:00-20:00;
• vineri, 31 mai — 10:00-21:00;
• sâmbătă, 1 iunie — 10:00-21:00;
• duminică, 2 iunie — 10:00-20:00;
Intrarea este liberă!
http://www.facebook.com/280368728718564/posts/2224480127640738
Partajează asta:
„(Re)traducerea Sfintei Scripturi: retrospective, proiecte în desfășurare, perspective”
INSTITUTUL TEOLOGIC PENTICOSTAL DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE TEOLOGIE PENTICOSTALĂ
PROGRAMUL SIMPOZIONULUI
„(Re)traducerea Sfintei Scripturi: retrospective, proiecte în desfășurare, perspective”
București, 15-16 mai 2019
Miercuri 15 mai 2019
08.15 Micul dejun
09.00–09.10 Deschiderea oficială – Cuvânt de salut din partea Rectorului ITPB
Pastor Lect. univ. dr. Ioan Brie
09.10–11.25 Prima sesiune de referate și discuții pe marginea lor
Moderator: Conf. univ. dr. Ciprian Terinte
09.10–10.10 Prof. univ. dr. Lee Roy Martin:Challenges to the Translation of the Old Testament with Special Reference to the Book of Psalms
10.10–11.10 Prof. univ. dr. John Christopher Thomas:The Relationship between New Testament Textual Criticism and Theological Interpretation
11.10–11.25 Sesiune de întrebări și răspunsuri
11.25–11.40 Pauză de cafea
11.40–12.40 A doua sesiune de referate și discuții pe marginea lor
Moderator: Conf. univ. dr. Emanuel Conțac
11.40–12.00 Conf. univ. dr.
Vezi articolul original 399 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Adrian Sârbu „Corectitudinea politică nu înseamnă să numești minciuna adevăr, sau să taci în fața ororilor, doar pentru că acestea sunt comise împotriva creștinilor”
Dacă mai era vreun dubiu, atacurile recente din Sri Lanka au convins, o dată în plus, că islamul poate fi considerat oricum, mai puțin „religia păcii”, așa cum se străduiește să pozeze. Cu toate acestea, mass-media tace. Corectitudinea politică nu înseamnă să numești minciuna adevăr, sau să taci în fața ororilor, doar pentru că acestea sunt comise împotriva creștinilor (iar a fi creștin pare-se că nu mai e la modă).
www.facebook.com/1184894786/posts/10216778966444897
Partajează asta:
Religii seculare – conferință cu Mihail Neamțu la Facultatea de Teologie Baptistă (15.04.2019)
Luni, 15 aprilie 2019, la Facultatea de Teologie Baptistă din București, strada Berzei 29, Mihail Neamțu, intelectual creștin ortodox de dreapta, scriitor, politolog, va conferenția despre religiile seculare. Moderatorul întâlnirii va fi Conf. Univ. Dr. Emil Bartoș, pastor baptist și cadru didactic al Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București. Conform anunțului de pe afiș, evenimentul va începe la ora 14.
Sursa: Facebook Emil Bartoș
După o scurtă cercetare, dat fiind faptul că nu-mi era cunoscută expresia religii seculare, am înțeles că avem cel puțin două categorii de religii seculare. Pe de o parte religiile seculare clasice în care intră și comunismul, considerat ca fiind și o religie politică, iar pe de altă parte noile religii seculare.
Astfel, conform istoricului român al religiilor, Mircea Eliade, „o bună parte a lumii moderne, ajunsă la o anumită „maturitate”, uită de Dumnezeu. Ateii și indiferenții religioși fac posibilă o nouă „moarte a lui Dumnezeu” și chiar o uitare a „morții lui Dumnezeu. […] O lume fără Dumnezeu este o lume dominată de religii seculare.” Nicu Gavriluță, Noile religii seculare – corectitudinea politică, tehnologiile viitorului și trans umanismul, pp. 10-11
Dintre noile religiile seculare, profesorul universitar Nicu Gavriluță menționează: corectitudinea politică, noile tehnologii și transumanismul.
Partajează asta:
Stelian Tănase „Cu filmele lui Sergiu Nicolaescu trecutul croit de propaganda regimului a căpătat un chip”
Politologul Stelian Tănase cu o analiză interesantă despre modul în care a fost modelat „omul nou”.
Comunismul dorea crearea unui om nou care să nu mai fie legat de valorile religioase sau politico – democratice, ci de cele comuniste. Impunerea modelului omului nou, preluat din creștinism și introdus în comunism, a fost o încercare de reconstrucție socială, ideologică și chiar religioasă a societății, în cazul de față a celei românești în a doua jumătate a secolului XX.
Iată acum două fragmente relevante din analiza „fenomenului Sergiu Nicolaescu” realizată de Stelian Tănase.
Cu filmele lui Nicolaescu trecutul croit de propaganda regimului a căpătat un chip. A fost o parte importantă din așa zisa epopee națională, care zidea cultul lui Ceaușescu. ” Omul nou” a fost modelat mai mult de asemenea filme spectaculoase decît de anostele plenare ale CC al PCR. Trebuia să credem că scenariul, ficțiunea de pe ecran era adevăr curat. Chiar așa se întîmplase în istorie. Ni se livra un drog. Pe scurt, Mihai Viteazu era de fapt Ceaușescu. (…)
Nicolaescu a fost o piese esențială în angrenajul propagandistic al regimului. Ceaușescu și-a dorit o epopee națională care să îl infățișeze ca pe un continuator al politicii domnitorilor, care să îi confere o anumită legimitate (lipsă). Îi oferea și un alibi despotismului său de tip feudal. Textele partidului le regăsim astfel rostite de multe personaje – de la Mihai Viteazu la Mircea cel Bătrîn, la comisarul Miclovan. etc. Un singur exemplu – sintagma “cu mîinile curate” este luată din plenara CC PCR din aprilie 1968, cînd Pătrășcanu a fost reabilitat. S-a pretins atunci de la tribună că trebuie să construim comunismul cu mîinile curate, nu cum o făcuse Dej, cu miinile pline de sînge. Ceaușescu era astfel înfățișat ca liderul care avea miinile curate. Replica este servită de Ilarion Ciobanu lui Nicolaescu in filmul cu același titlu Cu miinile curate într-un București care arăta ca un Chicago în timpul lui Al Capone. Asemenea ex. de mistificare sunt nenumărate în filmele lui Nicolaescu&Popovici. (…)
https://www.stelian-tanase.ro/omul-nou-eroul-din-epopeea-nationala/
Partajează asta:
Doi misionari scoțieni în Țările Române, la 1839
Situatia sociala din Tara Românească și Moldova spre mijlocul secolului al XIX – lea cu două decenii înainte de alegerea lui Cuza ca domnitor.
Mi-au picat recent sub ochi un fragment (adaptat de Al. Lapedatu) din Narrative of a Mission of Inquiry to the Jews from the Church of Scotland in 1839), cartea publicată de A. Bonar și Robert McCheyne (Edinburgh, William Whyte et Co. 1843), în urma călătoriei lor prin Țările Române.
Să vedem în ce culori sunt zugrăviți românii la 1839. Deloc surprinzător, corupția este vizibilă din spațiul cosmic și acum 170 de ani.
Partajează asta:
NT EDCR. De la proiect, la realitate
Un proiect care a devenit realitate, revizuirea versiunii Dumitru Cornilescu a Noului Testament.
Acum patru ani, în cursul lunii aprilie, Societatea Biblică Interconfesională din România a început să dea primele semnale că ia în calcul necesitatea unei revizuiri profunde a textului din Biblia Cornilescu.
Fiindcă am fost implicat încă de la început în discuțiile care au dus la apariția EDCR, mi-am verificat astăzi arhiva de emailuri, în încercarea de a stabili cronologia riguroasă a evenimentelor care au premers un proiect care, pentru mine personal, a stat sub semnul declarației ἀνάγκη μοι ἐπίκειται, făcute de Pavel în 1 Corinteni 9.
În data de 20 aprilie am trimis către SBIR un email prin care anunțam că la întâlnirea preliminară (programată pe 23 aprilie) vor fi prezenți atât delegați din partea Bisericii Baptiste, cât și reprezentanți ai Comunității Penticostale București.
Cercetând mai bine în lista documentelor păstrate, am găsit și procesul-verbal al întâlnirii din 23 aprilie, cu numele tuturor participanților. Au fost prezenți atunci și doi…
Vezi articolul original 424 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Cum le-a dat Regina Maria cu flit baptiștilor americani și celor români
Situația drepturilor religioase ale comunității baptiste din România în perioada interbelică este redusă în atenție prin intermediul acestui material din New York Times (1926) și atitudinea Reginei Maria față de delegația Baptistă care dorea să-i prezinte persecuțiile și ingeadirile la care comunitatea de credincioși era supusă în țară.
La români, situațiile când un personaj sus-pus le dă cu flit muritorilor de rând nu sunt deloc puține. Am văzut cam ce înseamnă un personaj care dă cu flit peste voturile a 3,51 milioane de alegători români.
Vedem în fiecare zi și ce înseamnă când un guvern condus de un personaj țâfnos și incompetent dă cu flit mesajelor venite de la 12 ambasadori profund îngrijorați de legislația care distruge sistemul judiciar și care ajunge să-i favorizeze pe subiecții unor importante dosare de corupție.
De curând am descoperit că în 1926 inclusiv Regina Maria a dat cu flit petiției venite din partea unei delegații de baptiști americani care doreau să o informeze pe regină în legătură cu abuzurile sistematice la care erau supuși coreligionarii lor din România.
Glorioasele decenii interbelice, prezentate în istoriografia noastră ca un soi de epocă a marilor noastre realizări, paradisul din care am căzut direct în iadul…
Vezi articolul original 103 cuvinte mai mult
Partajează asta:
Adrian Cioroianu „eu cred că [perioada anilor 30] a fost cea mai înșelătoare decadă din istoria noastră, în care efectiv mergeam pe sârmă având impresia că mergem pe un bulevard”
Istoricul Adrian Cioroianu vorbește despre perioada anilor ’30 ai secolului XX ca fiind o decadă înșelătoare în care aveam impresia că ne merge bine și trăim, dar noi eram morți.
„Nu voi ascunde că eu, ca român și profesor de Istorie, nu am nici un fel de nostalgie după România anilor ’30 – deși știu că unii intelectuali români cred că a fost cea mai bună perioadă a istoriei noastre. Unii chiar își imaginează că umbla cultura pe străzi, numai pentru că trăiau la noi Cioran, Eliade, P. Țuțea, C-tin Noica, E. Ionescu etc.
Or, eu cred că a fost cea mai înșelătoare decadă din istoria noastră, în care efectiv mergeam pe sârmă având impresia că mergem pe un bulevard. Câteva argumente: 1) aveam un sistem politic tradițional aparent solid, dar în paralel legionarii și comuniștii doreau, fiecare, o altă ordine mondială; 2) aveam aparent o Românie Mare și, totodată, trei vecini direcți care doreau, fiecare, să ne prindă cu spatele la zid și să ne rupă din teritoriu; 3) aveam aliați, teoretic, dar nici un tratat din care să rezulte clar că, dacă ne atacă cineva, atunci o mare putere ne va veni în ajutor. Drept care, logic, atunci când a căzut Franța (1940), a început și atacul vecinilor la România Mare.
Permiteți-mi să vă sugerez că situația de azi, 2019, din aceste puncte de vedere, este cu totul diferită – aș spune că lucrurile sunt mai clare, azi (cu condiția să nu ne auto-sabotăm noi înșine). Desigur, asta nu înseamnă să ne culcăm pe-o ureche: cum spuneam unor elevi mai săptămâna trecută (v. mai sus printre postări), Istoria ne învață că pacea nu se moștenește, ci se construiește de fiecare generație în parte.
Așadar, las altora nostalgia pentru anii ’30 din România secolului trecut – cu speranța că au și argumente realiste, pentru că la idealisme ne pricepem cu toții! 🙂
Fascinația mersului pe sârmă, Opinia unui prof de Istorie (12)
https://www.facebook.com/100008814226504/posts/2024201064550348?sfns=mo
Partajează asta:
Biblia – punte între timp şi eternitate
Astăzi, 2 aprilie 2019, începând cu ora 18:00 în cadrul vernisajului oficial al „Muzeului Bibliei” de la Bastionul Theresia din Timişoara va avea loc dezbaterea “Biblia-punte între timp şi eternitate”
La discutii vor participa ÎPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, PS Alexandru Mesian, episcop greco-catolic, dr. Emil Bartoş, pastor baptist.
Moderatori: Ionel Tuțac şi Cătălin Vasile
Evenimentul va fi transmis live pe pagina de
Sursa: https://www.facebook.com/prodocensmedia/
Partajează asta:
Introducere – Rolul lui James Henry Rushbrooke
Pentru cei interesați prezint mai jos introducerea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.
Introducere
James Henry Rushbrooke (1870-1947), lider baptist englez, a fost cel de-al șaselea președinte al Alianței Mondiale Baptiste, aflându-se la conducerea acestei instituții între anii 1939-1947.
Suportul său s-a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit a celor din România pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, ca și creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.
Este cunoscut faptul că baptiști din România au beneficiat de prezența lui James Henry Rushbrooke care a fost capabil să înțeleagă corect problemele acestora și nu s-a lăsat intimidat de presiunea și criticile venite pe de-o parte din partea presei românești din acea vreme, iar pe de alta din partea Bisericii
Ortodoxe Române. Prin prezența sa a stârnit multe valuri și agitație pentru că era atât un intelectual de marcă, un poliglot, dar și un temerar, un om care știa să lupte pentru drepturile celor pe care îi reprezenta.
Datorită funcțiilor deținute și a cunoașterii situației politice, sociale și religioase de pe continentul european acesta s-a implicat activ în obținerea și respectarea libertății religioase pentru baptiștii din România. A venit ca reprezentat al baptiștilor din întreaga lume, aproape în fiecare an, uneori chiar și de două ori într-un an ca să stea de vorbă cu frații, să fie alături de suferințele ce le îndurau, să-i încurajeze. De asemenea, acesta a fost în audiență la Rege, prim-ministru și unii miniștrii, parlamentari, ambasadori și oameni de stat pentru a le explica că baptiștii din România sunt loiali statului și că nu vor să dezmoștenească pe nimeni, ci doar să fie credincioși lui Dumnezeu.
Despre J. H. Rushbrooke s-a scris în România, cu precădere în presa vremii, iar la moartea lui, frații au publicat în revista cultului, „Îndrumătorul Creștin Baptist”, cuvinte din cele mai mari. Dintre acestea amintim: „Am pierdut pe cel mai mare frate al nostru!”; „A căzut un cedru din Liban”; „Un mare luptător pentru libertatea religioasă”. Profesorul Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1970-1988, care s-a preocupat și de istoria baptiștilor din România, a evocat la rândul său figura Dr. James HenryRushbrooke evidențiind faptul că acesta a fost conducător al Alianței Baptiste Mondiale, mare diplomat „și a avut un rol important în apărarea drepturilor baptiștilor din România în perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial”.
Plecând de la aspectele menționate, prin intermediul acestei cărți publicăm pentru prima dată o lucrare în limba română despre activitatea lui James Henry Rushbrooke în sprijinul apărării libertății religioase a baptiștilor din țara noastră. Acest demers l-am considerat cu atât mai necesar, cu cât anul acesta (2017) se împlinesc 70 de ani de la moartea omului lui Dumnezeu, James Henry Rushbrooke.
Prin parcurgerea acestei lucrări veți putea aprecia dragostea, curajul, dăruirea de sine, pasiunea Dr. James Henry Rushbrooke pentru Dumnezeu, dar și pentru credincioșii baptiști din întreaga lume. Această carte este una de aducere aminte și are rolul de a face cunoscut ce a realizat J. H. Rushbrooke pentru poporul baptist din România, integrând cuvântări, intervenții și documente identificate în presa românească, străină sau în arhive.
Cartea se deschide cu o prefață semnată de domnul conferențiar universitar Daniel Mariș, rectorul Institutului Teologic Baptist din București în cadrul căreia evocă importanța libertății religioase pentru baptiști. Urmează o introducere în cadrul căreia sunt prezentate informații despre omul și liderul James Henry Rushbrooke, alături de elementele care fac din această lucrare una inedită. Se continuă apoi cu un studiu al profesorului universitar Otniel Ioan Bunaciu, fost președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, secretar general și președinte al Federației Baptiste Europene. Domnia sa scrie despre Alianța Mondială Baptistă și lupta pentruobținerea libertății religioase a baptiștilor din România.
Urmează o biografie a Dr. J. H. Rushbrooke completată de un studiu privind vizitele acestuia în România și necesitatea implicării sale în asigurarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din țara noastră. În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate succint informații privind situația comunității baptiste din România în prima parte a secolului XX, împreună cu motivele care au făcut necesară intervenția Dr. J. H. Rushbrooke. Se regăsesc aici date despre fiecare vizită în parte împreună cu un tabel în care sunt prezentate doar informațiile cronologice ale misiunilor sale în România pe parcursul perioadei menționate. Informațiile enunțate mai sus sunt completate de un tabel cronologic care are rolul de a-l familiariza pe cititor cu cele mai importante evenimente din viața și activitatea lui J. H. Rushbrooke și aspectele legislative care au conturat situația drepturilor și libertăților baptiștilor din România pe parcursul perioadei analizate.
Partea cea mai consistentă a lucrării este reprezentată de secțiunea Documente. În cadrul acesteia prezentăm cronologic acțiuni, luări de poziție, audiențe, legislație, dar și mesaje de încurajare adresate credincioșilor baptiști din România care treceau prin persecuții pe baza informațiilor furnizate de presa românească și străină.
Postfața acestei lucrări, scrisă de Dr. Constantin Ghioancă, se apleacă asupra discuției despre libertatea negativă vs. libertate pozitivă cu scopul de a înțelege mai bine personalitatea lui Rushbrooke, erudiția sa, formarea intelectuală și ideologică într-un climat cât se poate de fertil în ce privește discuțiile despre libertate, în general, și despre libertatea religioasă, în particular.
În finalul acestei introduceri dorim să evidențiem faptul că scopul nostru nu a fost acela de a-l lăuda pe Dr. J. H. Rushbrooke și activitatea sa, ci pe Dumnezeu care ridică oameni cu scopul de a duce la îndeplinire planul Său.
Autorii
Partajează asta:
Apariții editoriale (55) – Marius Silveșan & Vasile Bel, Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947
Activitatea lui James Henry Rushbrooke (1870‐1947), lider baptist englez, președinte al Alianței Mondiale Baptiste (1939‐1947) în sprijinul credincioșilor baptiști din România este subiectul unei lucrări de istorie a bisericii.
Intitulată Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947, lucrarea a apărut la Editura Risoprint din Cluj Napoca avându-i ca autori pe Vasile Bel și Marius Silveșan.
Așa cum menționăm și aici, lucrarea are 281 de pagini și prezintă, pentru prima dată în limba română într-o astfel de formă, informații despre rolul pe care J. H. Rushbrooke l-a avut în obținerea și păstrarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști într-o perioadă tumultuoasă din acest punct de vedere.
Susținerea sa s‐a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit spre cei din România, pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, în calitate de creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.
Cartea beneficiază de prefață din partea Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș, două studii științifice, postfață și index. Primul studiu științific este realizat de Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu, iar prin intermediul acestuia autorul prezintă legătura dintre J. H. Rushbrooke, Alianța Mondială Baptistă, baptiștii europeni și Uniunea Baptistă din România. Cel de-al doilea studiu științific este realizat de Lect. Univ. Dr. Teodor Colda care are ca scop prezentarea unor informații biografice despre Rushbrooke și dedicarea acestuia în sprijinirea credincioșilor baptiști din România în perioada interbelică. Postfața a fost scrisă de Dr. Constantin Ghioancă și prezintă ideea de libertate într-un mod inedit și anatagonic.
Grafica coperții a fost realizată de Ruben Ologeanu, fapt pentru care îi suntem multumitori.
În finalul acestei postări se cuvine menționat faptul că lucrarea prezintă informații biografice despre J. H. Rushbrooke, o cronologie succintă cu principalele momente ale vieții și activității publice ale acestuia. Incursiunea istorică este continuată de prezentarea vizitelor realizate în România de J. H. Rushbrooke. De asemenea, sunt prezentate și acțiunile desfășurate între 1907 (anul primei vizite în România) și 1947 (anul morții acestuia) în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România, dar și pentru alte confesiuni religioase minoritare. Cartea constituie un izvor bogat de informații despre evoluția vieții politice și religioase a României după Primul Război Mondial și până la instaurarea deplină a regimului comunist în România (1947). Pentru atingerea acestui obiectiv autorii fac apel la surse surse documentare inedite din arhive și din publicațiile perioadei 1907-1947, atât din România cât și din străinătate.
Cartea costă 20 lei și poate fi achiziționată de la Vasile Bel sau Marius Silveșan.
Partajează asta:
O scrisoare deschisă din 1971. Arestarea lui Constantin Caraman
Un document de arhivă scos la lumină de Emanuel Conțac despre persecuția c redincioșilor evanghelici în comunism și mijloace, modalitati de răspuns, în acest caz este vorba de o scrisoare de protest.
Tot scotocind printre documentele mele privitoare la Cornilescu, am găsit și alte documente, legate de istoria evanghelicilor în comunism.
Mai jos o scrisoare deschisă semnată de lideri religioși care atrăgeau atenția asupra politicilor represive aplicate de statul român comunist.
Documentul menționează arestarea compozitorului Iacob Alecu din Sibiu.
De asemenea, sunt menționați Constantin Caramaon și Victor Răscol.
Partajează asta:
Îmbolnăviţi de o mioară
Teofil Stanciu face aici o recenzie consistentă a cărții Ortodoxia mioriţică. Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand scrisă de Romeo-Valentin Muscă.
Titlu: Ortodoxia mioriţică. Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand
Autor: Romeo-Valentin Muscă
Localitate: Focşani
Editura: Pallas
Anul apariţiei: 2006
Nr. de pagini: 168
ISBN: 978-973-7815-24-8
Preț: 15 RON (?)
Recenzie de Teofil Stanciu
Când am terminat de citit această carte mi-am spus: „Iată un autor trist”. Fiindcă nu cred că poţi fi altfel atunci când, ortodox fiind, credincios adevărat, scrii o carte în care îţi critici propria biserică. Nu o critică a dogmei face autorul, ci una a moravurilor bisericeşti mai recente sau mai împământenite. Nu cred că Romeo-Valentin Muscă şi-a făcut prea mulţi prieteni sus-puşi cu această carte. Dar e conştient că „a critica mioriţismul ca român ortodox înseamnă a te autoexclude dintr-o anumită parte a culturii române” (pag. 57). Sper, de altă parte, că nu va dobândi nici falşi amici în persoana celor care abia aşteaptă încă un ciomag cu care să lovească în religia…
Vezi articolul original 1.690 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Rolul lui J. H. Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947 – carte în curs de apariție
Sunt bucuros să anunț faptul că după o muncă susținută, desfășurată împreună cu pastorul Vasile Bel, urmează să apară la Editura Risoprint din Cluj Napoca lucrarea Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.
Lucrarea are 281 de pagini și prezintă, pentru prima dată în limba română într-o astfel de formă, informații despre rolul pe care J. H. Rushbrooke l-a avut în obținerea și păstrarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști într-o perioadă tumultuoasă din acest punct de vedere.
James Henry Rushbrooke (1870‐1947), lider baptist englez, a fost cel de‐al șaselea președinte al Alianței Mondiale Baptiste, aflându‐se la conducerea acestei instituții între anii 1939‐1947.
Susținerea sa s‐a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit spre cei din România, pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, în calitate de creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.
Cartea beneficiază de prefață din partea Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș, două studii științifice realizate de Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu și Lect. Univ. Dr. Teodor Colda. Postfața a fost scrisă de Dr. Constantin Ghioancă.
În ceea ce privește grafica și realizarea coperții, suntem mulțumitori sprijinului primit din partea lui Ruben Ologeanu.
Pe parcursul cărții sunt prezentate informații biografice despre J. H. Rushbrooke, vizitele sale în România. De asemenea sunt prezentate și acțiunile desfășurate între 1907 (anul primei vizite în România) și 1947 (anul morții acestuia) în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România, dar și pentru alte confesiuni religioase minoritare.
Cartea costă 20 lei și poate fi achiziționată de la autori.
Voi reveni și cu alte detalii.
Partajează asta:
Cum și-a început Dumitru Cornilescu activitatea de traducător al Bibliei
Informații noi din interviul cu Dumitru Cornilescu, de data aceasta despre cum și-a început activitatea de traducător al Bibliei.
Interviul pe care l-am obținut recent aruncă o lumină nouă asupra felului în care a început Cornilescu activitatea de traducere. Cred că am suficiente informații ca să revizuiesc secțiunea despre Ralu Callimachi din volumul care a apărut în 2014 (Cornilescu: Din culisele publicării celei mai citite traduceri a Sfintei Scripturi).
Mai jos este transcrierea acestui fragment de interviu. Pentru culoare, am păstrat unele expresii în germană care îi vin primele pe limbă lui Cornilescu. Pentru a face mai ușor de urmărit discuția, am pus între paranteze elementele de context necesare. Uneori relatarea lui Cornilescu e greu de urmărit fiindcă vorbitorul alternează „vocea interioară” cu replici din dialogul pe care l-a avut cu diverse persoane. Acolo unde a fost cazul, am despărțit replicile cu linie de dialog.
Cronologia evenimentelor relatate aici nu mi-e încă foarte clară, fiindcă, din cele spuse de Cornilescu, întâlnirea lui cu prințesa Callimachi trebuie să…
Vezi articolul original 1.116 cuvinte mai mult
Partajează asta:
Rador.ro: Biblia lui Gutenberg – prima carte din Europa tipărită în masă
Un documentar despre contextul în care a activat Johann Gutenberg și viața acestuia. Din cadrul unei conferințe pe tema Reformei Protestante susținută de Adrian Papahagi rezultă că motivul tipăririi Bibliei era de natură finaciară. Această tipăritură aducând câștig. În completare putem spune că dincolo de motivațiile umane, Dumnezeu este cel care a hotărât ca aceste lucruri să se întâmple.
„În secolul al XIII-lea, au apărut cărţile din hârtie, foarte apropiate ca format de cele de astăzi, fiind un pas esenţial spre noţiunea de răspândire modernă a datelor despre civilizaţii”.
Johann Gutenberg
„La 23 februarie 1455, prima Biblie a lui Gutenberg ieşea de la tipar, fiind cunoscută astăzi ca Biblia cu 42 de rânduri (pe două coloane). Această lucrare însumează 2.500.000 de semne tipografice, având un total de 1.282 de pagini, în două volume, iar pentru tipărirea ei au fost necesare 290 de caractere tipografice gotice diferite, reproduse exact după scrisul de mână, lucrarea fiind multiplicată în 180 de exemplare, din care 135 au fost tipărite pe hârtie, iar restul, pe vellum. Exemplarele sunt toate diferite în ceea ce priveşte modalitatea de tipărire, ilustraţiile şi alte elemente decorative”.
Partajează asta:
Cum a încercat patriarhul Miron Cristea să-l salveze pe Dumitru Cornilescu. Fragment dintr-un interviu cu Dumitru Cornilescu, Elveția, 1974
Emanuel Conțac aduce în atenție un aspect interesant și puțin cunoscut, acela al relațiilor dintre Dumitru Cornilescu, traducătorul Bibliei și Patriarhul Miron Cristea. Mai precis, a atitudinii Patriarhului față de Dumitru Cornilescu.
Mi-a ajuns recent în atenție înregistrarea unui interviu pe care Cornilescu l-a dat în 1974, cu un an înainte de a muri.
De fapt, nu e vorba de un interviu în sensul clasic (întrebări pregătite dinainte), ci de o discuție înregistrată de Lidia Truța, soția pastorului Ionel Truța, care a slujit în Biserica Speranța din Arad.
Încă nu am reușit să ascult integral interviul, dar unele informații din această înregistrare sunt noi și ne ajută să înțelegem mai bine contextul în care a plecat Cornilescu din țară.
Conversația a fost înregistrată în Elveția, în casa lui Cornilescu, în jurul unei mese la care participau Ana Cornilescu (soția traducătorului), Luci (?) Moscovici (Hamburg), Lidia și Ionel Truța, Petru Truța (SUA) și Ieremia Hodoroabă (Franța) plus încă o persoană (rămasă neidentificată).
Fiindcă înregistrarea este „tăiată” (operatorul casetofonului pornit sau oprit banda după cum i s-a părut că este important), informațiile nu sunt…
Vezi articolul original 645 de cuvinte mai mult
