6 martie în istoria României
La data de 6 martie 1945 s-a instalat, a fost impus, guvernul pro-sovietic avându-l ca prim-ministru pe Dr. Petru Groza. Acest guvern, în aparență democratic, era controlat de comuniști. El fusese impus forțat regelui Mihai I de către Stalin prin intermediul lui Andrei Vîșinski, adjunctul ministrului de externe sovietic. Rolul noului guvern este acela de a pregăti sovietizarea României. Un pas hotărâtor în această direcție fiind și falsificarea alegerilor din noiembrie 1946.
Ultimul obstacol în calea instaurării depline a comunismului în România era monarhia, motiv pentru care la 30 decembrie 1947 regele Mihai I este nevoit să abdice și se face trecerea la republică. România devine republică populară, regimul de democrație populară neavând nimic de-a face cu democrația.
Urmărește și documentarul despre viața lui Petru Groza
Citește și
Petru Groza și guvernul de largă concentrare antidemocratică disponibil aici
https://romania.europalibera.org/amp/agora-vladimir-tismaneanu-petru-groza/30277962.html
La 6 martie 1927, s-a născut scriitorul şi jurnalistul columbian Gabriel Garcia Márquez, considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă; cel mai cunoscut roman al său este “Un veac de singurătate” (1967). A primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982. Potrivit Academiei Nobel a fost un titan al „realismului magic” (numit de mulţi critici şi realismul fantastic sud-american), care a reflectat în textele sale „viaţa şi conflictele unui întreg continent”. A murit în 2014, la Ciudad de Mexico, unde trăia de mai bine de 30 de ani
Partajează asta:
5 martie în istorie
La 5 martie 1953, tocmai când pregătea un plan de deportare a evreilor din Moscova, moare Iosif Visarionovici Stalin, dictatorul Uniunii Sovietice (URSS).
Acesta s-a născut la data de 18 decembrie 1878, anul în care România își obținea independența și a fost secretar general al Partidului Comunist din Rusia Sovietică (1922-1953) și conducătorul URSS în perioada 1924-1953. De la moartea lui Vladimir Ilici Lenin până la moartea sa.
Stalin este responsabil de multe crime și atrocități, multe dintre acestea îndreptate împotriva propriului popor. Cu toate acestea în Rusia există un cult al lui Stalin, existând persoane cu o anumită nostalgie față de persoana acestuia și modul autoritar, totalitar, de conducere.
Vezi un material despre rolul nefast al acestuia în istoria Rusiei aici:
Partajează asta:
4 martie în istoria României – update
4 martie 1882, s-a născut, la Craiova, Nicolae Titulescu jurist, om politic, diplomat, în repetate rânduri ministru de externe al României (nov. 1927 – aug. 1928, oct. 1934 – aug. 1936), președinte al Ligii Națiunilor, membru titular al Academiei Române.
O biografie succintă poate fi consultată și pe http://galeriaportretelor.ro/item/nicolae-titulescu-2/
La 4 martie 1977 s-a produs un cutremur de pământ care a afectat grav și Bucureștiul. În acest context au murit și doi seminariști ai Seminarului Teologic Baptist din București. În acest context și clădirea Seminarului a avut de suferit de pe urma cutremurului, fiind reparată integral abia în anii ‘80 prin aportul considerabil al pastorului Ioan Bunaciu, profesor și ulterior director al Seminarului Teologic Baptist din București (1970-1988). De asemenea,la cutremur au murit și artiști și actori cunoscuți și îndrăgiți precum Toma Caragiu.
Cutremurul din 1977 a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde, 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București.
Partajează asta:
4 martie în istorie
4 martie 1789 intră în vigoare Constituția Statelor Unite ale Americii, cea mai veche constituție de tip federal din lume. Aceasta este în vigoare și astăzi, după 228 de ani, fiind actualizată prin intermediul unor amendamente.
Partajează asta:
4 martie în istoria României
4 martie 1882, s-a născut, la Craiova, Nicolae Titulescu jurist, om politic, diplomat, în repetate rânduri ministru de externe al României (nov. 1927 – aug. 1928, oct. 1934 – aug. 1936), președinte al Ligii Națiunilor, membru titular al Academiei Române.
O biografie succintă poate fi consultată și pe http://galeriaportretelor.ro/item/nicolae-titulescu-2/
Partajează asta:
3 martie în istoria României
3 martie 1882, s-a născut, la Topoloveni, Ion Mihalache care avea să devină președintele Partidului Țărănesc din Romania.
3 martie 1916, a murit regina Elisabeta a României, soția regelui Carol I (1866-1914).
Partajează asta:
3 martie în istorie
3 martie 1451, Mahomed al II-lea devine sultan al Imperiului Otoman în cadrul cele de-a doua domnii 1451-1481.
Mahomed al II – lea este cel care cucerește Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin, în anul 1453 în timp ce puterile europene erau angrenate în Războiul de 100 de ani (1337-1453). Căderea Constantinopolului a însemnat căderea Imperiului Bizantin, continuatorul Imperiului Roman de Răsărit.
Partajează asta:
23 februarie în istorie
23 februarie 1455, Gutenberg a tipărit Biblia care-l poartă numele, prima carte din Europa care a fost tipărită cu litere mobile. Se mai numește și Biblia de 42 de rânduri, deoarece fiecare pagină conținea 42 de rânduri. De asemenea, Biblia lui Gutenberg tradusă de Martin Luther a fost prima carte din istorie tipărită în masă.
„La 23 februarie 1455, prima Biblie a lui Gutenberg ieşea de la tipar, fiind cunoscută astăzi ca Biblia cu 42 de rânduri (pe două coloane). Această lucrare însumează 2.500.000 de semne tipografice, având un total de 1.282 de pagini, în două volume, iar pentru tipărirea ei au fost necesare 290 de caractere tipografice gotice diferite, reproduse exact după scrisul de mână, lucrarea fiind multiplicată în 180 de exemplare, din care 135 au fost tipărite pe hârtie, iar restul, pe vellum. Exemplarele sunt toate diferite în ceea ce priveşte modalitatea de tipărire, ilustraţiile şi alte elemente decorative”.
Partajează asta:
18 februarie în istorie
La 18 februarie 1546 la Eisleben moare reformatorul german Martin Luther
La 18 februarie 1564 moare artistul (pictorul) italian renascentist Michelangelo Buonarroti. El a pictat frescele din Capela Sixtină printre care și celebra Judecată de apoi.
La 18 februarie 1678 scriitorul puritan John Bunyan publică lucrarea Călătoria creștinului considerată cea mai bine vândută carte din istorie după Biblie.
La 18 februarie 1896 s-a născut André Breton “poet, eseist, editor, critic literar și artistic francez, șef inițiator și unul dintre fondatorii curentului cultural al suprarealismului, împreună cu Paul Eluard, Luis Buñuel și Salvador Dalí” (Wikipedia)
Partajează asta:
17 februarie în istoria României
17 februarie 2001, s-a stins din viață pastorul luteran Richard Wurmbrand, deținut politic în comunism timp de 14 ani, supus la 3 ani de izolare totala și la torturi bestiale, purtat in temnițele de la Jilava, Rahova, Târgu Ocna etc. In 1965 părăsește tara, răscumpărat de o organizație creștină norvegiană, cu 10 000 de dolari.
Vezi și
Partajează asta:
Richard Wurmbrand (1909-2001) – Defender of Persecuted Christians
Partajează asta:
17 februarie în istorie
17 februarie 1947, a început să emită postul de radio „Vocea Americii”, din Germania.
Partajează asta:
Marius Cruceru – 50 de ani
Marius Cruceru a fost decanul Facultății de Teologie a Universității Emanuel din Oradea. Marius Cruceru a fost pastor al Bisericii Baptiste din Aleșd…
Marius Cruceru – 50 de ani
Partajează asta:
La mulți ani, Vasile Gabrian (28.01.2017)
Inițial publicat pe RoEvanghelica: RoEvanghelica Vezi articolul original
La mulți ani, Vasile Gabrian (28.01.2017)
Partajează asta:
Realitatea la zi: Rolul creştinismului în istorie – Marius Silveşan, istoric
O emisiune în cadrul căreia istoricul Marius Silveșan și realizatorul emisiunii Realitatea la zi, Cătălin Vasile, fac o trecere succintă printr-o serie de perioade și evenimente istorice cu scopul de a evidenția rolul avut de creștinism de-a lungul istoriei.
Partajează asta:
Ioan Aurel Pop: „În aceste momente de sărbătoare, la 162 de ani de la dubla alegere a „domnului Unirii”, avem datoria să medităm la faptele acestor arhitecți de țară și să celebrăm amintirea lor, cu privirea îndreptată spre viitorul României”
La 24 ianuarie 1859, românii au pus marile puteri care chiverniseau Europa în fața faptului împlinit. Politica „faptului împlinit” este, de fapt, politica binelui și a interesului național, pe care marii oameni de stat de atunci au știut s-o împlinească. Ei nu au fost zei, nu au fost perfecți, s-au invidiat, s-au atacat în dueluri verbale și scrise, în pamflete sau în epigrame, dar au știut când și cum să construiască, nu numai case, palate, drumuri și căi ferate, porturi și silozuri, ci și Țara Românească. Fie și numai pentru această vocație a lor, transformată din idee în faptă, se cuvine să lăsăm deoparte ranchiuna, ironia și teribilismul demolator, să luăm pilda lor și să construim. În aceste momente de sărbătoare, la 162 de ani de la dubla alegere a „domnului Unirii”, avem datoria să medităm la faptele acestor arhitecți de țară și să celebrăm amintirea lor, cu privirea îndreptată spre viitorul României. Suntem datori să le reamintim mereu românilor ceea ce afirmase în anul 1862 Mihail Kogălniceanu, în deplină cunoștință de cauză, ca protagonist al marelui act de la 24 ianuarie 1859: „Unirea națiunea a făcut-o”.
Acad. Ioan Aurel Pop
https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/unirea-natiunea-a-facut-o-159987.html
Partajează asta:
Hora unirii (vioară)
Versuri Vasile Alexandri
Note: Alexandru Flechtenmacher
Vioară: Ioan Albert Silveșan
Partajează asta:
O carte importantă și pentru noi: Geniul creștinismului, de René de Chateaubriand
Danuț Jemna despre cartea lui René de Chateaubriand, Geniul creștinismului, o carte care merită citită pentru a înțelege valorile și geniul creștinismului.
Iată o carte esențială pentru literatura europeană, dar care este puțin cunoscută în România. Singura traducere în limba română datează din 1998 și este o versiune abreviată a textului francez care a cunoscut mai multe forme și ediții. Această lucrare merită atenția cititorului actual și de la noi din cel puțin două motive.
Vezi articolul original 1.097 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
24 ianuarie în istoria României
La 24 ianuarie 1859 la București a fost ales ca domn al Țării Românești colonelul Alexandru Ioan Cuza după ce la 5 Ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei. În felul acesta s-a realizat unirea Moldovei cu Țării Românești formându-se Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, iar din 1862 România.
Partajează asta:
La mulți ani, Dionis Bodiu (19.01.2020)
Dănuț Mănăstireanu: „Dyo este în mod evident un evanghelic atipic. Mai întîi pentru că gîndește – cei mai mulți credincioși din comunitățile noastre …
La mulți ani, Dionis Bodiu (19.01.2020)
Partajează asta:
19 ianuarie în istorie
La data de 19 ianuarie 1915 a avut loc primul atac aerian major asupra unor ținte civile; în Primul Război Mondial (1914-1918) germanii au bombardat prin intermediul a două zepeline orașele Great Yarmouth și King’s Lynn de pe coasta de est a Angliei.
Sursa imaginii: https://www.edp24.co.uk/lifestyle/heritage/anniversary-of-first-air-raids-in-norfolk-1150450
Alte date importante din această zi
19 ianuarie 1544 – S-a născut regele Francisc al II-lea al Franței.
19 ianuarie 1736 – Se naște James Watt, inginer mecanic, cel care va crea motorul cu aburi, ceea ce a constituit o etapa importanta a revoluției industriale. A murit la 25 august 1819.
19 ianuarie 1737 – S-a născut Jacques–Henri Bernardin de Saint–Pierre, scriitor francez, precursor al romantismului; a scris, printre altele, romanul „Paul şi Virginia”.
19 ianuarie 1798 – S-a născut Auguste Comte, filosof şi sociolog francez (“Curs de filosofie pozitivă”).
19 ianuarie 1806 – Marea Britanie ocupă Capul Bunei Speranțe în sudul Africii. Termenul Capul Bunei Speranțe a fost utilizat și pentru a numi Colonia Capului, înființată în 1652 în apropierea Peninsulei Capului. Puțin înainte de formarea Uniunii Africii de Sud, termenul se referea la întreaga regiune care avea să devină în 1910 Provincia Capului.
19 ianuarie 1809 – S-a născut marele scriitor, poet si publicist american, Edgar Allan Poe.
19 ianuarie 1821 – S-a constituit Comitetul de Oblăduire, menit să asigure conducerea Țării Românești până la stabilirea succesorului fostului domnitor, Alexandru Șuțu, decedat cu o zi înainte.
19 ianuarie 1834 – S-a deschis, la București, Școala de muzică vocală, declamație și literatură a Societății Filarmonice, nucleul viitorului Conservator. Primul director și profesor de literatură a fost Ion Heliade Rădulescu.
19 ianuarie 1840 – Căpitanul american Charles Wilkes a observat în timpul unei expediții de explorare, coasta estică a Antarcticii și a cerut ca această regiune, cunoscută ulterior drept Wilkes Land, să devină parte a Statelor Unite.
19 ianuarie 1853 – La Roma a avut loc premiera operei lui Giuseppe Verdi, Trubadurul (Il Trovatore).
19 ianuarie 1857 – La Chişinău, în Basarabia țaristă, este încheiat protocolul conform căruia a fost trasată noua frontieră în partea de sud, urmare a înfrângerii Rusiei în Războiul Crimeii. Unul din rezultatele acestui război pierdut de Imperiul Rus, a fost acela că județele Cahul, Bolgrad şi Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componența Moldovei, respectiv din 1859 a României, între anii 1856 şi 1878.
19 ianuarie 1872 – S-a născut Frederic Storck, sculptor român de origine germană. Era fiul sculptorului Karl Storck și fratele sculptorului Carol Storck şi soțul pictoriței Cecilia Cuţescu Storck. A studiat la Școala de arte frumoase din București, avându-l profesor pe Ion Georgescu, apoi la München. A fost profesor la Școala de arte frumoase din București şi membru fondator al societății Tinerimea artistică.
19 ianuarie 1920 – Senatul Statelor Unite ale Americii votează împotriva alăturării în Liga Națiunilor.
19 ianuarie 1945
19 ianuarie 1945 – Armata sovietică eliberează ghetoul din Łódź. Din cei 200.000 de oameni care locuiau în acest ghetou în 1940, mai puțini 900 erau încă în viață
19 ianuarie 1946 – La Tokio a luat ființă Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi.
19 ianuarie 1966 – Indira Gandhi a devenit prim-ministru al Indiei.
19 ianuarie 2006 – NASA a lansat prima sondă spațială către Pluto. Sonda, numită New Horizons, a călătorit inițial cu 57.000 km/h, dar după ce a folosit gravitația lui Jupiter pentru a accelera până la 75.000 km/h. A ajuns la Pluto la 14 iulie 2015.
https://stiri.md/article/social/recurs-la-istorie-evenimentele-importante-marcate-pe-19-ianuarie
Partajează asta:
18 ianuarie în istorie
La 18 ianuarie 1725 a murit țarul Rusiei, Petru cel Mare (Petriu I al Rusiei). El a fost țar al Rusiei între 1682-1725 fiind un monarh absolut. Totodată el a deschis societatea rusă spre Europa, a reorganizat armata şi a creat o administraţie centralizată, a trimis la şcoală pe fiii boierilor şi a promovat o politică economică mercantilistă şi protecţionistă.
În ceea ce privește politica externă Petru dorea ca Rusia să obțină ieșire la Marea Baltică și Marea Neagră. Având în vedere că ne aflăm în plină Croiză Orientală merită amintit și tratatul de alianță semnat cu domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1710-1711) în anul 1711 la Luțck. Tratatul avea un caracter antiotoman și a fost pus în aplicarea în același an, dar după pierderea confruntării cu turcii, Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea țarului Petru I și a rămas în Rusia pentru tot restul vieţii. În 1714, Cantemir a devenit membru al Academiei din Berlin. Enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi scriitor, fostul domnitor şi-a adus o importantă contribuţie la cultura universală.
Iată aici și monarhii dinastiei Romanov, dinastie care avea să fie suprimată în mod dramatic de către bolșevici în anul 1918.
Partajează asta:
18 ianuarie în istoria României
La 18 ianuarie 1941, în Transilvania de Nord-Est ocupată de Ungaria în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă numele românești să fie scrise cu grafie maghiară.
Partajează asta:
15 ianuarie în istoria României
La 15 ianuarie 1850 s-a născut Mihai Eminescu (1850-1889), unul dintre cei mai mari scriitori români, fiind considerat poetul național. Născut în Botoșani a murit pe 15 iunie 1889 în București fiind înmormântat în cimitirul Bellu din Capitală.
Creația literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, cuprinzând atât poezie cât și traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Sunt binecunoscute poezii precum Luceafărul sau Scrisoarea a III. În data de 28 octombrie 1948 a fost ales post-mortem membru al Academiei Române, în fapt al noii academii, respectiv Academia Republicii Populare Române deoarece cea veche fusese desființată în Iunie 1948.
În anul 1950 autoritățile comuniste de la București au sărbătorit 100 de ani de la nașterea poetului. S-a încercat astfel folosirea imaginii acestuia pentru a acredita ideea că Partidul Comunist din România sprijină cultura națională, dar și aceea că Eminescu critica aceleași aspecte ca și Partidul, era deci și el un fel de “comunist” (Sic!)
Începând cu anul 2011 la data de 15 ianuarie se sărbătorește Ziua Culturii Naționale.
Partajează asta:
15 ianuarie în istorie
În data de 15 ianuarie 1559 Elisabeta I (1558-1603) a fost încoronată la Westminster Abbey ca regină a Angliei.
Elisabeta I a fost fiica regelui Henric al VIII-lea al Angliei și a lui Anne Boleyn fiind ultima reprezentată a Dinastiei Tudor. După moartea ei la conducerea Angliei vine Dinastia Stuart.
Elisabeta a dat numele epocii elisabetane în istoria Angliei.
La 15 Ianuarie 1929 s-a născut Martin Luther King Jr., militant pentru apărarea drepturilor civile ale populației de culoare și pastor baptist asasinat în anul 1968. El a rostit celebrul discurs I have a dream.
Pe pagina de Facebook a ambasadei SUA din București am găsit următoarea prezentare
Martin Luther King Jr. credea într-o lume în care drepturile inalienabile la viaţă, libertate şi căutarea fericirii sunt garantate pentru întreaga omenire. Îndemnul său la rezistență prin proteste pașnice a avut impact asupra întregii lumi.
https://m.facebook.com/bucharest.usembassy/posts/10163079312145454/?_rdr
Partajează asta:
14 ianuarie în istoria României
În data de 14 ianuarie 1950 a fost emis Decretul 6 privind înființarea lagărelor de muncă forțată în România numite oficial „unități de muncă” destinate celor ce „primejduiesc sau încearcă să primejduiască regimul de democraţie populară”.
Partajează asta:
1881, anul asasinării conducătorilor Rusiei și Americii
Anul 1881 este cel al asasinării conducătorilor SUA și Rusiei. În acel an, când România era proclamată regat, în Rusia și apoi în America erau asasinații conducătorii acestor state. Este vorba de țarul Alexandru al II – lea al Rusiei și de președintele SUA James Garfield. Această stare de lucruri dovedește faptul că extremiști și nemulțumiți au existat dintotdeauna.
Primul caz la care vrea să mă refer aici este cel al țarului Rusiei, Alexandru al II le-a (țar din 3 martie 1885-1/13 martie 1881), fiul țarului Nicolae I (1825-1855). Alexandru al II – lea a fost victima unui atentat cu bombă aruncată de un membru al societății secrete „Narodnaia volia” (Voința poporului).
Pe continentul american murea în același an James Garfield (martie – septembrie 1881), cel de al 20 președinte american care a fost împușcat în Iulie 1881 și a murit în septembrie datorită infecțiilor apărute în urma împușcăturii care nu au fost tratate corespunzător.
Interesant este faptul că ambii conducători a fost asasinați în anul 1881 când România a fost proclamată regat, iar Carol și Elisabeta au fost încoronați ca rege și regină ai României.
O altă asemănare este aceea că ambii conducători și au început conducerea în luna martie a anului 1881. Un alt aspect interesant este acela că Alexandru al II – lea a venit la conducerea Rusiei în martie 1855 ca urmare a morții tată lui său Nicolae I și și-a sfârșit domnia în urma asasinării tot în luna martie, respectiv 1/13 martie 1881.
Alexandru al II lea a murit în urma unui atac cu bombă, iar James Garfield moare ca urmare a inferctării rănilor netratate corespunzător ca urmare a împușcării sale.
Despre James Garfield am scris în cadrul articolului Președinți americani asasinați
Partajează asta:
Mihai Eminescu – Citește
”Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții!”
Mihai Eminescu
Partajează asta:
Video: Ce este secularizarea? cu Mihai Maci și Dănuț Mănăstireanu
Partajează asta:
Colecționarul de istorie: Cum a înfruntat România tifosul în 1917. Doctori fugiți din spitale, bolnavi abandonați în gări.
Semnale fuseseră, și încă destule: epidemia de tifos care făcuse praf vecina Serbia în 1915-1016, tentativa de epidemie de holeră din Dobrogea în toamna lui 1916 – curajos stăpânită din timp de eroicul doctor Ioan Cantacuzino.
Dar statul român n-avusese ochi să vadă și urechi să audă. Politizate și corupte până-n vârful degetelor, instituțiile erau paralizate.
Iar când, în iarna 1916-1917, în Moldova a izbucnit tifosul, peste poporul român s-a abătut Iadul.
În ultima provincie încă neocupată de invadatorii germano-austro-ungaro-bulgaro-turci se înghesuiseră rămășițele armatei române, administrația și valurile de refugiați.
După dezastruoasele înfrângeri din Dobrogea, Transilvania și Țara Românească, situația era oricum la limită. În țară intraseră și un milion de soldați ruși, care preluaseră frontul. Hrana era puțină, oamenii luptau la propriu pentru o scândură deasupra capului, spitalele gemeau de răniți, mizeria era de nedescris.
Peste toate, iarna venise cu zăpezi și geruri cumplite.
Doctori fugiți din spitale, bolnavi abandonați în gări, antivacciniști avant la lettre. Cum a înfruntat România tifosul în 1917
Metehnele României din timpul Primului Război Mondial sunt încă prezente și astăzi. Și astăzi sunt numiți oameni în funcții publice pe criterii politice fără competențe profesionale, iar sistemul sanitar a fost surprins nepregătit la provocările epidemiei de Covid 19.
