Arhive autor: Marius Silvesan

Mărturie Liviu Beriș despre Holocaustul din România și deportările din Transnistria – partea a II


Liviu Beriș este unul dintre supraviețuitorii deportării evreilor în Transnistria de către administrația românească a Basarabiei și Bucovinei de N. Originar din Herța, a scăpat de prima fază a deportării realizată de autoritățile sovietice care i-au ocupat localitatea natală între 1940-1941, dar a fost deportat în 1941 când s-au reîntors autoritățile românești.

Domnul Liviu Beriș a fost prezent la Școala de vară “Holocaustul din România între memorie și istorie”, care s-a desfășuarat la Surduc între 16-19 iulie 2018, unde și-a prezentat mărturia.

Reclame

Mărturie Liviu Beriș – supraviețuitor al Holocaustului din Transnistria


Liviu Beriș, 90 de ani, este unul dintre puținii supraviețuitori ai deportărilor din Transnistria care mai trăiesc. A fost prezent la Școala de vară “Holocaustul din România între memorie și istorie”, care s-a desfășuarat la Surduc între 16-19 iulie 2018, unde și-a prezentat mărturia.

Duminică dimineața pe ulițele prăfuite ale satului, credincioșii baptiști se îndreaptă către adunare


Lumea satului este portretizată destul de fidel în această relatare făcută cu scopul de a evidenția trăsăturile identitare ale baptiștilor din România. Autorul, intelectual baptist român născut în deceniul șapte al secolului XX, surprinde în aceste rânduri atmosfera vieții religioase într-o comunitate baptistă din România comunistă.

Oameni simpli, dar animați de un gând măreț, acela de a se închina lui Dumnezeu.


*

Otniel Ioan Bunaciu, Baptiștii : o identitate în devenire, Editura Universitară, București, 2011, pp. 50-51.

Scoala de Vara TRAIESTE VERTICAL! Ploiesti


Omul evanghelic. Autori – Dr. Dorin Dobrincu


O lucrare complexă și inedită despre “Omul evanghelic”

Omul evanghelic

dorin-dobrincu-foto-revists-22Dorin Dobrincu. Cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași. Doctor (2006) al Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu tema Rezistența armată anticomunistă din România (1944 – începutul anilor ’60). Domeniile sale de interes privesc istoria politică, socială și religioasă a României contemporane, cu precădere perioada comunistă, istoria regională, comunitățile protestante românești, editarea documentelor contemporane etc. Este redactor-șef al revistei Archiva Moldaviae (din 2009). Dintre publicații amintim: Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Iași, Editura Polirom, 2005, editor împreună cu Constantin Iordachi (ediția în limba engleză: Transforming Peasants, Property and Power. The collectivization of agriculture in Romania, 1949-1962, Budapest – New York, Central European University Press, 2009); Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport Final, ediție revăzută și îmbunătățită, București, Editura Humanitas, 2007, editor împreună cu…

Vezi articolul original 513 cuvinte mai mult

București, 08.07.2018 – Festivitatea de absolvire a Facultății de Teologie Baptistă și a Institutului Teologic Baptist la Biserica Baptistă Providența


Duminică, 8 iulie 2018 începând cu ora 9, Biserica Creștină Baptistă Providența din București va găzdui festivitatea de absolvire a studenților de la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București și a studenților de la Institutul Teologic Baptist din București.

https://www.facebook.com/BisericaProvidentaBucuresti

La acest eveniment poate participa oricine dorește.

Acces la colecţii de documente digitale


Arhiva medievală a României

Europeana Collections: http://www.europeana.eu/portal/de

e-rara: the platform for digitized rare books from Swiss libraries: http://www.e-rara.ch

e-periodica: Ziare şi reviste tipărite în Elveţia: http://www.e-periodica.ch/

Gallica, platforma Bibliotecii naţionale din Franţa: http://gallica.bnf.fr/

News-media: Colecţia de periodice a British Library: http://www.bl.uk/subjects/news-media

Renaissance festival Books. Colecţia de carte veche a British Library: http://www.bl.uk/treasures/festivalbooks/search.aspx

Digitised Manuscripts (British Library): http://www.bl.uk/manuscripts/

Colecţii digitale ale Bibliotecii Congresului SUA: https://www.loc.gov/collections/

Catalogul general al publicaţiilor vechi digitizate: http://www.zvdd.de/

DigiVatLib. Carte veche, manuscrise, fotografii, gravuri din Biblioteca Vaticană: http://digi.vatlib.it/?ling=en

Informații preluate de aici:

http://hiphi.ubbcluj.ro/colectii_docum_digitale.html

Există și în România câteva instituții care oferă acces la colecții de documente digitale, unele dintre acestea cuprinzând resurse și pe istoria baptiștilor din România în secolul XX.

De asemenea, revista oficială a Bisericii Adventiste din România împreună cu alte reviste adventiste din lume este disponibilă integral online in format pdf de la primul număr până la începutul anilor 2000 putând fi accesată și descărcată gratuit.

Știu că era disponibilă în format digital și revista cultului penticostal din România pe parcursul secolului XX, doar că nu mai am informații dacă aceasta mai este sau nu disponibilă.

O parte din revistele baptiste din România (Farul Mântuirei, Farul Mântuirii, Farul Creștin), anii 20-30-40, sunt disponibile spre vizualizare pe publicațiibaptiste.ro, iar spre descărcare din bibliotecile publice. Informații suplimentare despre baptiștii din România în secolul XX găsiți în diferite reviste și ziare disponibile online. Trebuie să aveți timp și răbdare să le găsiți și să selectați informațiile pe care le considerați relevante.

In privința arhivelor nu am cunoștiință inca de documente disponibile online privind viața religioasa din România secolului XX.

Istoria Baptiștilor din Moldova Nouă : simpozion cu lansare de carte, expoziție de fotografie și documente de arhivă


INVITATIE

Biserica Crestina Baptista Nr.1 MARANATA Moldova Noua va invita sambata, 7 iulie 2018, ora 10.30, sa participati la simpozion cu lansare de carte

ISTORIA BAPTISTILOR DIN MOLDOVA NOUA.

Actiunea face parte din calendarul evenimentelor organizate cu ocazia aniversarii anului centenar al bisericii noastre, an cand marcam 100 de ani de prezenta baptista in Moldova Noua si Clisura Dunarii.

Colectivul de coautori coordonat de Valentin David-Izvernar aduc in fata dvs si INVITATI SPECIALI:

Lector universitar dr. Ciprian Simut
Profesor dr. Lazar Anton
Profesor Carmen Sulti
Profesor Roxana Mihaescu
pastor Ilie Milutin

Locatia desfasurarii evenimentului: Moldova Noua, str 1 Decembrie 1918, Nr.25, (Biserica Baptista Nr.1 Maranata)

https://www.facebook.com/1623819507832896/posts/2111260365755472/

Prima carte tipărită din lume


Imagini pentru „Sutra de diamant"

Prima carte tipărită din lume — opera indiană „Sutra de diamant” tradusă în limba chineză — a fost tipărită la 11 m ai 868 de meşterul Ven Ci . Ea avea
forma unui sul compus din şase foi de text şi o foaie cu gravura lui Buda.

Curierul Adventist, Nr. 9, 10/1960

Foto: natgeo.ro

Apariții editoriale (54) – Sorin Bădrăgan, Baptiștii : repere istorice și identitare


Baptiștii sunt o confesiune de factură protestantă cu o prezență de peste 400 de ani în Europa și de peste 150 de ani în România. Prima biserică baptistă s-a format la Amsterdam în anul 1609, iar prima biserică în Vechiul Regat (germană) în anul 1865.

Dat fiind aceste aspecte, o carte despre istoria și identitatea baptistă este binevenită. Aceasta cu atât mai mult cu cât este prima carte în limba română care are ca subiect principal identitatea baptistă.

Lucrarea conferențiarului universitar Sorin Bădrăgan, decan al Institutului Teologic Baptist din București și pastor la Biserica Creștină Baptistă Providența din București este una care merită citită, analizată, discutată. Subiectul pe care autorul îl abordează pe parcursul a nu mai puțin de 11 capitole și 200 de pagini se află la interferența dintre istorie și teologie. De asemenea, se disting și referiri la istoria ideilor și mentalităților, precum și o comparație între doctrina baptiștilor și alte confesiuni seculare, precum cea ortodoxă sau catolică.

Autorul pornește în cercetarea lui de la apariția baptiștilor, formarea primelor grupări și biserici pentru a prezenta informații despre răspândirea baptismului în lume, iar apoi pe continente precum America și Europa. Odată ajunși în Europa, Sorin Bădrăgan vorbește și de apariția mișcării baptiste în țara noastră. Sunt prezentate apoi informații legate de identitatea baptiștilor.

Lucrarea este una amplă de 217 pagini și a fost publicată de curând (2018) la Editura Risoprint din Cluj-Napoca.

Pe coperta patru găsim un extras relevant din introducere, unde autorul vorbește de identitate în termeni antinomici, negativ vs pozitiv, dar și de necesitatea cunoașterii propriei identități și invitația la o evaluare și reevaluare a propriei vieți în lumina Sfintei Scripturi.

„Identitatea nu ar trebui văzută negativ, ca un instrument de excludere – deși poate fi asta cu ușurință, ci pozitiv, ca o contribuție specifică făcută de o anunită confesiune creștină la complexitatea și, de ce nu, frumusețea familiei creștine. Dorința cea mai recentă de dialog și colaborare între confesiunile creștine nu ar trebui să presupună o ștergere a caracteristicilor fiecărei mișcări, ci o percepere a diferențelor ca fiind aspecte care îmbogățesc familia creștină și care provoacă la o cercetare în lumina Scripturii.

Baptiștii, prin multiplele lor contribuții teologice, dar mai ales prin insistența lor ca toți să ne raportăm mereu la Sfânta Scriptură, invită mereu la o evaluare a vieții personale, dar și comunitate față de Cuvânt.”

Cartea costă 25 de lei și se găsește spre vânzare la Institutul Teologic Baptist din București.

Larisa Grenaderov – Amintiri


În luna iunie 2018, împreună cu pastorul Vasile Bel am avut ocazia deosebită de a o cunoaște și a sta de vorbă cu doamna Larisa Grenaderov, născută în octombrie 1939, credincioasă baptistă care provine din două familii baptiste celebre, Issler și Grenaderov. Urmărind aceste materiale video veți descoperi multe lucruri interesante despre cele două familii amintite, despre copilăria, adolescența și viața în perioada comunistă a doamnei Larisa Grenaderov. De asemena, amintirile dumneaei despre bunicul, tatăl și mama dânsei reconstituie o epocă istorică. Totodată aduce lămuriri referitoare la viața comunității baptiste din Tulcea și împrejurimi în anii 40 ai secolului XX.
Amintiri I

Amintiri II

Cuprinsul volumului


Cuprinsul volumului Omul evanghelic, în curs de apariție la Editura Polirom

Omul evanghelic

Introducere (Dorin Dobrincu şi Dănuţ Mănăstireanu

Partea I-a – Ecclesia semper reformanda

  1. Sub puterea Cezarului. O istorie politică a evanghelicilor din România (a doua jumătate a secolului al XIX-lea – 1989) (Dorin Dobrincu)
  2. Identitatea evanghelicilor români – izvoare, actualitate, perspective (Dănuţ Mănăstireanu)
  3. Criza de identitate a omului evanghelic (Dănuţ-Vasile Jemna)

Partea a II-a – Oamenii Cărții

  1. Biblia în lumea evanghelicilor români – o perspectivă teologică (Octavian Baban)
  2. O perspectivă istorică asupra traducerilor Bibliei în spaţiul evanghelic românesc (Emanuel Conţac)
  3. Incursiune în hermeneutica evanghelică (Radu Gheorghiţă)
  4. Teologia evanghelicilor români – rădăcini şi perspective (Eugen Matei)
  5. Semnificaţia socială a reconcilierii în context românesc – rolul bisericilor în arena publică (Corneliu Constantineanu)

Partea a III-a – Zoon politikon

  1. Socio-demografia confesiunilor evanghelice din România – valori şi practici religioase (Sorin Gog și Claudiu Herțeliu)
  2. Dinamica teritorială a bisericilor evanghelice din România (Nicolae Geantă)
  3. Evanghelicii din cadrul minorităţii maghiare din România (József Kovács)
  4. Convertirea religioasă…

Vezi articolul original 75 de cuvinte mai mult

A APĂRUT SERIALUL TV CĂLĂTORIND CU ISUS


Catalin Dupu

                                         

 

de Ioan C Dupu

Călătorind cu Isus este un serial TV creștin abia apărut în limba română, disponibil atât celor ce sunt de ani de zile pe calea credinței cât și acelora ce fac primii pași în viața spirituală. Serialul TV cuprinde 5 episoade și spune povestea unor familii din Africa, nu foarte înstărite, care se confruntă cu tot felul de probleme și la toate găsesc rezolvarea prin credința creștină.

Călătorind cu Isus poate fi folosit în mai multe feluri, unul recomandat fiind prezentarea sa la serile de studiu bibic sau lucrul cu el la întâlniri cu persoane abia întoarse la Dumnezeu. Serialul poate fi folosit de către pastori, prezbiteri, misionari, lideri de tineret, misionari și adolescenți și chiar de persoane care vor să se implice în programe…

Vezi articolul original 428 de cuvinte mai mult

O baptistă în lumea culturii – Larisa Grenaderov și picturile ei


Larisa Grenaderov, născută în octombrie 1939, nu este doar o credincioasă baptistă care provine din două familii baptiste celebre, Issler și Grenaderov, ci și o artistă talentată care reușește să dea viață locurilor și personajelor transpuse în picturile sale.

Christianity Today: Meet the World Cup Stars Who Love Jesus


https://www.christianitytoday.com/ct/2018/june-web-only/world-cup.html?utm_source=ctweekly-html&utm_medium=Newsletter&utm_term=8591572&utm_content=588749085&utm_campaign=email

Institutul Teologic Baptist din București – Întâlnirea de zece ani de la absolvire a promoției 2008 (2004-2008)


Astăzi, 15 iunie 2028, Institutul Teologic Baptist din București a găzduit întâlnirea de zece ani de la absolvire, a promoției 2008 (2004-2008).

Au fost prezenți absolvenții (9 din 13) și o parte a corpului profesoral, printre care Prof. univ. dr. Vasile Talpoș, rectorul de atunci al Institutului Teologic Baptist din București, Lect. univ. Lidia Talpoș, profesoară de muzică la momentul respectiv, Conf. univ. dr. Daniel Mariș, actualul rector, Conf. univ. dr. Ioan Străinescu, Conf. univ. dr. Corneliu Boingeanu, în prezent Director de departament în cadrul Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București, Lect. univ. dr. Daniel Gherman și Lect. univ. dr. Sorin Bădrăgan, actualul decan al Institutului.

Quartz at work : How to talk about God in Silicon Valley


Silicon Valley's Christians

https://work.qz.com/1298937/how-to-talk-about-god-in-silicon-valley/

Dennis Prager la Edictum Dei


Vaisamar

Reiau pe blog anunțul despre cele două conferințe pe care le va susține Dennis Prager în România în ultima săptămână din această lună.

***

Edictum

Conferințele vor avea loc la București – 24 iunie, respectiv Cluj – 26 iunie.

Participarea la aceste evenimente este GRATUITĂ, însă intrarea în săli se va realiza nominal, pe baza de ÎNSCRIERE. În felul acesta va putea fi ocupat numărul maxim de locuri din cele două săli de conferință.

Persoanele care nu vor figura pe lista de înscriere vor avea acces în sală în limita locurilor rămase neocupate înainte de începerea conferinței.

Pentru înscriere, folosiți site-ul www.edictum.ro

Vezi articolul original

Deportarea Lidiei Căldăraru și a pastorului baptist Eugeniu Jurenco


Perioada anilor ’40 este una în care am avut și acțiuni extreme precum deportările unor minorități, inclusiv religioase.

În primul caz vorbim de deportarea unor credincioși baptiști rămași în Basarabia cedată URSS-ului în vara anului 1940 la ordinul NKVD.

Trist este faptul că după recuperarea Basarabiei de către români în vara anului 1941 credincioșii baptiști au continuat să fie persecutați.

Iată mai jos link ul unde este prezentat acest caz de deportare al unei credincioase baptiste în baza unei documentări realizate de Vasile Bel care a fooosit informații regăsite în Revista Farul Creștin.

https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2018/06/lidia-caldararu-deportata.html?m=1

Un caz similar de deportare a minorităților religioase, inclusiv din Basarabia a avut loc în luna mai a anului 1942. Atunci Mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului, a dat un ordin secret care prevedea ca toți sectanții să fie deportați in organizațiile de muncă de pe Bug, în Transnistria. Ordinul a fost anulat la scurt timp și nu au fost deportați mulți credincioși baptiști, însă printre aceștia a fost si pastorul Eugeniu Jurenco din orașul Bălți care a fost închis în lagărul Golta din Transnistria. (Vezi AICI un portret al lui Eugeniu Jurenco realizat de Buni Cocar)

Problemele din perioada lui Antonescu le-am tratat în cadrul studiului „Evoluția legislației religioase referitoare la baptiștii din România în timpul Regimului Antonescu” publicat în Jurnalullibertății de credință, 2015, pp. 271-290.

Din prezentarea succintă acelor două cazuri putem observa faptul că acțiunile de deportare au vizat credincioșii baptiști în timpul unor regimuri totalitare sau autoritare pe parcursul anilor 40 ai secolului XX, un secol al extremelor după cum îl portretizează și Eric Hobsbawm.

Regele Ferdinand I și cultele religioase din România interbelică 


În plan religios, Regele Ferdinand I declarase drept biserici naționale Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, iar regimul cultelor era favorabil și celorlalte biserici: romano-catolică, armeano-catolică, armenească, luterană, calvină, cultelor neoprotestante, dar și cultelor necreștine, precum cel musulman, cel mozaic sau altor culte necreștine, precum Martorii lui Iehova sau unitarienii. Biserica Ortodoxă Română obținuse ridicarea la rangul de Patriarhie, iar fostul episcop ortodox al Caransebeșului, Miron Cristea, devenise Patriarh al României.

http://m.romanialibera.ro/aldine/history/mostenirea-lui-ferdinand-cel-loial–la-moartea-sa–in-1927–romania-era-intr-o-situatie-privilegiata–cum-s-a-naruit-munca-regelui–465910

Ferdinand I

Informația de mai sus trebuie completată cu informații suplimentare. Astfel,  regimul cultelor nu era favorabil, așa cum afirmă  domnul Claudiu Pădurean, autorul articolului, și celorlalte bisericii, în afara bisericilor istorice. Mă refer aici în primul rând la „cultele neoprotestante” (adventist, baptist, creștin după Evanghelie și penticostal.), termen care, deși exista, nu era folosit decât rar.

Dovada afirmațiilor mele stă în legislația perioadei, începând chiar cu anul 1921, dar și ulterior.

Nu îmi propun să tratez acum în extenso această problemă despre care am scris în cadrul unor studii științifice publicate sau în curs de publicare, însă voi prezenta câteva elemente.

Unul dintre acestea este cel legislativ

Articolul 22 din Constituţia adoptată în martie 1923 prevedea, între alteleLibertatea conştiinţei este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate de protecţiune, întrucât exerciţiul lor nu aduce atingere ordinii publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare a statului.

Cultele erau clasificate în culte istorice, culte noi şi asociaţii religioase. Asociaţiile religioase stăteau sub regimul legilor privitoare la asociaţii în general şi la întruniri publice, fiind vizate aici sectele, care după război s-au sporit în chip neobişnuit, provocând prin acţiunea lor clandestină stări de spirit adânc păgubitoare liniştii şi intereselor permanente ale statului.
Următoarele culte erau considerate culte istorice: ortodox, greco-catolic (unit), catolic, reformat, mozaic, mahomedan. Erau recunoscute drepturile comunităţii baptiste, acordate printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri din 21 noiembrie 1927.

Sursa: Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Iacob, Politică și cultură în România interbelică

Ceea ce se observă aici este faptul că articolul 22 din Constituția României Mari (1923) Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate de protecţiune, însă acest lucru era garantat numai cultelor, nu tuturor confesiunilor religioase recunoscute de stat. De asemenea, prin Legea Cultelor din 1928, care a generat numeroase dezbateri și opoziție înainte de adoptare, inclusiv din partea Bisericii Ortodoxe Române. Problema viza printre altele și recunoașterea statutului de cult religios pentru confesiunea baptistă. De asemenea, se cerea recunoașterea în baza faptului că avusese acest statut în Transilvania înainte de 1918, îndeplinea criteriile legale, i se promisese acest lucru și mai mult decât atât România se angajase prin Tratatul Minorităților din anul 1919 la respectarea drepturilor minorităților religioase.

  Principala lege, care a fixat regimul cultelor în România şi care a stat la baza activităţii respective până în anul 1948, a fost Legea pentru regimul general al cultelor din aprilie 1928.
În ce priveşte legătura între stat şi culte, legiuitorul a preferat sistemul superiorităţii statului faţă de biserică, numit şi sistemul autonomiei bisericeşti, urmând a satisface atât pretenţiunile juste ale Bisericii, cât şi drepturile normale ce decurg din suveranitatea Statului.
Cultele erau clasificate în culte istorice, culte noi şi asociaţii religioase. Asociaţiile religioase stăteau sub regimul legilor privitoare la asociaţii în general şi la întruniri publice, fiind vizate aici sectele, care după război s-au sporit în chip neobişnuit, provocând prin acţiunea lor clandestină stări de spirit adânc păgubitoare liniştii şi intereselor permanente ale statului.
Următoarele culte erau considerate culte istorice: ortodox, greco-catolic (unit), catolic, reformat, mozaic, mahomedan. Erau recunoscute drepturile comunităţii baptiste, acordate printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri din 21 noiembrie 1927. (…)

Mai erau admise de lege:
a. Asociaţia religioasă baptistă (cu 35 comunităţi baptiste române, 55 germane şi 15 maghiare – cu peste 3.000 case de rugăciuni în total);
b. Asociaţia religioasă adventistă de ziua a şaptea, cu comunităţi grupate în şase conferinţe zonale şi având 520 case de rugăciuni. În 1920 se organizează unirea acestor comunităţi din România;
c. Asociaţia religioasă a lipovenilor, având peste 57.000 de credincioşi şi reşedinţa la Fântâna Albă, în Bucovina.
Pe lista celor interzise în conformitate cu prevederile legii din aprilie 1928 figurau: secta nazarinenilor, a adventiştilor reformaţi, a secerătorilor, a penticostaliştilor, a inochentiştilor, a bisericii lui Dumnezeu apostolice, a martorilor lui Dumnezeu (Iehova), a stundiştilor, a duhoborţilor, a molocanilor şi a studenţilor în Biblie (mileniştilor).

Sursa: Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Iacob, Politică și cultură în România interbelică

Se observă faptul că deși statul prevedea în Legea fundamentală din anul 1923 că libertatea conștiinței este absolută, venea cu îngrădiri de ordin legal și făcea o departajare între confesiunile religioase pe care le împărțea în legale și interzise, iar pe cele acceptate în culte religioase și asociații religioase.

În ceea ce priveşte religia locuitorilor, situaţia în perioada interbelică conform recensământului din anul 1930 se prezenta astfel: ortodoxă – 13.108.227 (72,6%), greco-catolică – 1.427.391 (7,9), romano-catolică – 1.234.151 (6,8), mozaică –756.930 (4,2), reformato-calvină – 710.706 (3,9), evanghelică-luterană – 398.759 (2,2), mahomedană – 185.486 (1,0), unitariană – 69. 257 (0,4), baptistă – 60.562 (0,3), lipoveană – 57.288 (0,3) şi, cu sub 0,1%, adventistă – 16.102, armeano-gregoriană – 10.005, armeano-catolică –1440, alte religii şi secte –7.434, liberi cugetători – 6.604, nedeclarată – 6.686.

Un alt aspect pe care doresc să-l menționez aici face referire la vizitele în România ale Dr. J. H. Rushbrooke, secretar general și apoi președinte al Alianței Mondiale Baptiste. Domnia sa a venit în România de mai multe ori, uneori chiar și de două ori într-un an pentru a intervenii la autorități ca acestea să respecte ceea ce s-au angajat, respectiv libertatea religioasă. Aspectele menționate aici sunt evidențiate și în cadrul unui volum care urmează să apară și voi detalia informațiile la momentul oportun.

Deși nu am tratat decât superficial acest subiect amplu, doresc să atrag atenția asupra faptului că perioada interbelică merită mai multă atenție în ceea ce privește situația religiei în general și a confesiunii baptiste în particular.

 

 

Cele mai bine vândute cărți de la Bookfest 2018


News.ro publică un top al celor mai vândute cărți la Bookfest 2018, cel mai recent târg de carte desfășurat la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie la București.

Topul vânzărilor Bookfest 2018: Yuval Noah Harari, Radu Paraschivescu, Julian Barnes, Éric Vuillard, Elena Ferrante, cei mai cumpăraţi autori

Pentru a vedea ce cărți au cumpărat românii accesați link-ul de mai jos:

https://www.news.ro/cultura-media/topul-vanzarilor-bookfest-2018-yuval-noah-harari-radu-paraschivescu-julian-barnes-ric-vuillard-elena-ferrante-cei-mai-cumparati-autori-1922400203002018062018146250

Marius Silveșan | Mesaj cu ocazia Jubileului Adonai


100 de oameni care au făcut România modernă: Richard Wurmbrand


Foto: Seminarul Teologic Baptist din Bucuresti (anii ’30)


Seminarul Teologic Baptist din București a avut pe parcursul perioadei interbelice două componente. Seminarul Teologic Baptist, destinat pregătirii teologice a băieților, și Școala de fete care începe să funcționeze din ianuarie 1930.

Daniel Stoica a făcut publică o imagine, care pare mai degrabă o schiță, a clădirii Seminarului Teologic Baptist din București în anii 30 ai secolului XX. Posibil ca aceasta să se refere la corpul din față, unde funcționa Școala de fete, instituție care apare în lucrările americane sub denumirea de James Memorial School.

Pentru o privire de ansamblu asupra istoriei baptiștilor din România vezi

Silveșan Marius, „O scurtă istorie cronologică a baptiștilor din România” în Revista Timotheus – Incursiuni Teologice Tematice, Vol. 4, Nr. 1/2017, Editura Universitară, București, 2017, pp. 185-212

Calea Credinţei (3/2018)


Biserica Creştină după Evanghelie din România

Untitled

Este vorbirea în limbi evidenţa botezului cu Duhul Sfânt? – Virgil Achihai
Înălţarea Domnului (Între ispăşire şi mijlocire) – Valentin Giuroiu
Presbiterul „Manager” – David Ciucur
Perseverenţa în slujire – Alex Grigore
Duhul Sfânt în învăţătura Domnului Isus – Bogdan Emanuel Răduţ
Trei provocări pentru Biserică – Fares Marzone
Misiune • Info • Ştiri

Revista poate fi citită online aici.

Vezi articolul original

Creștinism în ADN: cum să fii creștin 24/7?


30716217_1637519969693953_7700142085529141248_n

Cât de natural îți este creștinismul pe care îl mărturisești? Este el doar o îmbrăcăminte de duminică sau este la fel de viguros la serviciu, acasă sau în timpul liber? Te așteptăm împreună cu noi pentru a fi provocat să devii un om pătruns de Hristos în orice aspect al vieții tale și în orice moment.

Va fi un timp antrenant, cu sesiuni în plen, workshopuri și mărturii.
Vor fi 4 sesiuni (de câte 15 minute fiecare), în care se vor aborda patru aspecte: ce înseamnă să fii creștin și cum să fii creștin în trei domenii importante ale vieții (în timpul liber, în închinare și la serviciu). Vor fi patru workshopuri pe aceleași teme și mai multe mărturii ale modului în care creștinismul influențează profund întreaga viață umană.

Pentru familiile cu copii vor fi pregătite activități pentru cei mici, așa încât părinții să poată participa liber la conferință.

Intrare este liberă, cu înscriere aici, sau prin SMS la 0724308749 până la data de 30 aprilie.

https://www.facebook.com/events/214867349246645/

Shema, Israel! Ascultă, Israele! – 70 de ani de la renașterea Statului Israel – Ateneul Român, 19 mai 2018


Mesaj David Ginn la BCB Nădejdea București (15.04.2018)


David Ginn la BCB Nădejdea București (15.04.2018)


David Ginn de la Fundația „Romania Pro Culture” este invitatul Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București.

Mesajul său va putea fi urmărit live pe paginile de Facebook Istorie Evanghelică și Biserica Baptistă Nădejdea București.

Adriana Ene, Un fiu iubit


%d blogeri au apreciat asta: