Creștinii reprezintă grupul cel mai persecutat din lume.

Dragoş Paul Aglica „Supuşi discriminării legalizate, violenţei, închisorii, deportării şi convertirii forţate, soarta acestor oameni rămâne un secret bine ferit de atenţia opiniei publice […]

Situaţia este atât de frapantă, încât, pentru a nu părea de domeniul fabulaţiei, orice discuţie trebuie să înceapă lăsând pur şi simplu faptele să vorbească, urmându-l pe Anthony Browne, unul dintre puţinii jurnalişti din marile trusturi de presă interesat de chestiunea persecuţiilor creştine şi care, mai mult, ateist declarat fiind, nu poate fi acuzat de părtinire. Preoţi creştini decapitaţi în India. Poliţia egipteană arestează şi torturează în Cairo convertiţii de la islamism. Atacuri asupra bisericilor în Pakistan. În Coreea de Nord, preoţii riscă în orice clipă condamnarea la moarte. Şi acestea sunt doar o mostră. […]

Persecuţia creştinilor nu este însă un monopol al campionilor musulmani. În Sri Lanka budhistă  bisericile vandalizate şi  închise în ultimii ani se numără cu sutele. În India, naţionaliştii hindu au incitat sute de atacuri împotriva comunităţii creştine […]  În China, sute de case de rugaciune au fost închise de autorităţi şi zeci, poate sute de preoţi au fost trimişi în închisori. În Coreea de Nord, creştinii nu numai că sunt închişi, dar sunt folosiţi drept cobai în experimentele cu arme biologice.

Situaţia creştinilor nu este dificilă numai în China, Nigeria sau Egipt. Chiar şi în aşa-zisul Occident creştin, creştinismul este în defensivă, fiind continu obiectul ridiculizărilor, „demitizărilor”  şi subminării instituţionalizate prin mass-media şi în cultura populară promovată de aceasta. […]

Elocvenţa faptelor brute este incontestabilă. […] După cum concluzionează Alianţa Evanghelică Mondială într-un raport înaintat mai demult Comisiei ONU pentru Drepturile Omului: „creştinii sunt cel mai mare grup din lume căruia îi sunt refuzate drepturi fundamentale din cauza credinţei”. […]

A încerca un raspuns la întrebarea „cum s-a ajuns aici?” cere o discuţie separată. Cert este că influenţa masivă pe care stânga liberală o are în mass-media joacă un rol decisiv. A arunca însă toată responsabilitatea în braţele marilor trusturi media occidentale şi a elitelor academice şi politice de stanga este uşor. Dar, în acelaşi timp, şi incorect. O parte la fel de mare de responsabilitate se datorează creştinilor înşişi”.

HotNews.ro