Arhive categorie: Evanghelici

S-a născut Împăratul! -Biserica Izbânda, București 21 decembrie 2017


Anunțuri

Reforma 500 – Corul Logos, Stai liniștit


Corul LOGOS la evenimentul cultural REFORMA 500
Eveniment organizat de Facultatea de TeologIogie Baptistă, Universitatea din București
Dirijor: Conf. Univ. Dr. Cristian Caraman
Pianist: Prof. Ioana Enea

Reforma 500 – Corul Logos, Iubirea Ta


Corul LOGOS la evenimentul cultural REFORMA 500
Eveniment organizat de Facultatea de TeologIogie Baptistă, Universitatea din București
Dirijor: Conf. Univ. Dr. Cristian Caraman
Pianist: Prof. Ioana Enea

Reforma 500 – Discurs Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universității din București


Discursul Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universității din București, în deschiderea evenimentului Reforma 500 organizat de Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București în Aula Magna a Facultății de Drept în data de 31 octombrie 2017

Dr. R.C. Sproul, Called Home to the Lord


Dr. R.C. Sproul (1939-2017) went home to be with the Lord this afternoon around 3 p.m. surrounded by his wife, Vesta, and family in his hospital room in Altamonte Springs, Fla. He was 78. He died peacefully after being hospitalized twelve days ago due to severe respiratory difficulties exacerbated by the flu and complicated by chronic obstructive pulmonary disease (COPD).

https://www.ligonier.org/blog/rc-sproul-called-home-lord/

Istorie Baptistă: Baptiștii și Majestatea Sa Regele Mihai I


Vasile Bel prezintă în cadrul articolului Baptiștii și Majestatea Sa Regele Mihai I

câteva extrase din Revista Farul Mântuirii care a prezentat informații despre monarhia românească.

Aspectele menționate sunt interesante și bine a fi cunoscute, fără însă a uita faptul că în acest timp baptiștii erau persecutați de autorități și li se interziceau drepturi și libertăți prevăzute în Constituția din 1923.

Spre deosebire de confesiunile religioase istorice, baptiștii au fost persecutați atât în perioada interbelică și a celui de-al doilea Război Mondial, cât și în cea comunistă.

Însă, în aceste zile de doliu național datorate morții regelui Mihai I pot menționa că în timpul regalității baptiștii au primit recunoașterea statutului de cult religios. Prima dată în luna februarie 1940 în timpul regelui Carol al II -lea, iar a doua oară în septembrie 1944 prin decretul semnat de regele Mihai I, care tocmai își reluase atribuțiile de rege, de conducător al statului, după 23 august 1944.

Despre aceste aspecte discut în cadrul unui articol ce tratează istoria baptiștilor din România de la dictatura regală a lui Carol al II -lea la regimul de democrație populară a Dr. Petru Groza, articol care va apărea în cadrul unui volum colectiv în luna ianuarie 2018. În cadrul articolului menționat tratez cu precădere aspecte legate de persecuția acestei comunități religioase.

Biserica Internațională Harul București: Pierdut eram – Spectacol de Crăciun(16-17 decembrie 2017)


„Și ce-ar folosi unui om sa câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul…?” (Matei 16:26)

https://www.facebook.com/BisericaInternationalaHarul/posts/1214748951959282

Vă așteptăm pe 16 și 17 decembrie la ora 18.00 pentru a viziona spectacolul de Crăciun „Pierdut eram” care vorbește despre Alice, o tânără care încearcă să își găsească identitatea.

Intrarea liberă
Locatie Biserica Harul
Str. Rasaritului nr 59, sector 6

Serile Dialogos: Dorin Dobrincu -Traversarea deșertului. Bisericile evanghelice din România în perioada comunistă


Dorin Dobrincu, cercetător al istoriei comunismului și al istoriei Bisericii în comunism, a fost invitat în anul 2015 la Serile Dialogos să țină o prelegere despre bisericile evanghelice din România (baptiști, creștini după Evanghelie și penticostali) în perioada comunistă.
Prelegerea este una interesantă pentru că discută problema în ansamblu și comparativ.
M-am simțit onorat să văd că este amintită și lucrarea mea, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), ca una care tratează istoria baptiștilor din România sub comunism.
Pentru Biserica Creștină Baptistă sunt amintite nume precum: Pavel Nicolescu, Iosif Țon, Vasile Taloș.

Biserica Baptistă din Mangalia – Marturii din istoria unei biserici binecuvântate !


–Aceasta fotografie este facuta in timpul construirii bisericii baptiste din
Mangalia in anul 1930-1931.

–In aceasta fotografie sunt cei patru pastori care slujeau in zona Dobrogei in
bisericile germane din perioada interbelica.
Ultimul este pastorul bisericii baptiste germane din Mangalia, fratele Martin
Derman.

–In aceasta fotografie sunt copii bisericii din Mangalia la sfarsitul anilor 30
în fata casei de adunare de pe strada Țepeș Vodă înainte ca biserica sa se adune
in cladirea actuala a bisericii de pe strada Mihai Viteazu nr.16.
In imagine apare proprietarul cladirii, fratele Grob alaturi de pastorul Derman.

–Fotografia a fost facuta in timpul unei conferinte biblice tinute la Mangalia
avand ca invitati oaspeti din Bucuresti si Germania.

–Familia pastorului Iacob Derman in fata casei pastorale din Mangalia.

–Fotografia a fost făcuta în ziua de Crăciun a anului 1931 la prima sărbătoare a nașterii Domnului în biserica din Mangalia.

–Fotografia a fost realizata in anul 1926 la Constanta si il infatisaza pe
pasatorul Iakob Deman, cel care a construit biserica din Mangalia in anul 1930.

–Fotografia a fost facuta in timpul unei slujbe de botez tinuta la Mangalia in apele marii la inceputul anilor 30.

–Aceasta fotografie ni infatisaza pe primii crestini baptisti din Mangalia care
au venit in oras in anul 1891. Este vorba de familia August Luke.

–Fotografia ne prezintă ultima nuntă care a avut loc in Biserica Baptista  din Mangalia înainte ca cei mai multi etnici germani sa se repatrieze in toamna anului 1940.

–Aceasta imagine a fost facuta la inceputul anilor 30 si ne prezinta corul bisericii creștine baptiste germane din Mangalia format din tinerii bisericii.

–Fotografia facuta in anii 30 ne prezinta pe cativa din credinciosii bisericii din Mangalia

–Familia Neubauer ,o familie de credinciosi din Mangalia.

–Fotografia ne prezinta o parte din tinerii bisericii din Mangalia

–Familia Albert Luke, credinciosi baptisti foarte buni care s-au implicat energic in viata bisericii.

Aveau o pensiune in zona spitalului din Mangalia, acolo unde pe vremuri erau vilele germanilor.

–Casa de rugaciune crestina Baptista din localitatea Albesti, construita in anul 1933, care apartinea de biserica din Mangalia.

–Fotografia ni-l prezinta pe pastorul Deman in localitatea Cascioarele alaturi de credinciosii baptisti din localitate la o slujba de botez.

–Aceasta fotografie a fost facuta la Cataloi, acolo unde exista o frumoasa
biserica baptista condusa de pastorul Ibler.
Fotografia a fost realizata in timpul unei conferinte la care au participat si reprezentanti din Mangalia.

–Fotografia a fost facuta in timpul celui de al doilea razboui mondial si ne prezinta familia pastorului Martin Derman.

–In imaginea aceasta il vedem pe pastorul bisericii baptiste din Mangalia alături de conducătorul moscheiei din Mangalia în anii 30 în fata locașului de cult musulman din Mangalia
Liderii religiosi din Mangalia erau prieteni chiar daca aveau convingeri
religioase diferite

–Pastorul Iacob Derman în primul război mondial când a luptat pe front în armata
română.

–Reprezentantii bisericilor germane din Dobrogea la o conferinta biblica.

–Familia Eduard Grob o familie de crerdinciosi baptisti foarte buna din
Mangalia.
In casa lor s-a adunat biserica din Mangalia pentru prima oara.

–Reprezentantii bisericilor crestine baptiste germane din Dobrogea in perioada interbelica.

–Familia Albert Luck in fata casei lor din Magalia.

–Copii pastorului Iacob Derman dupa incheierea celui de al doilea razboi mondial cand s-au stabilit in Germania.

–Pastorul Bisericii crestine Baptiste din Mangalia Iacob Derman care a slujit in
biserica din Mangalia in perioada anilor 1927-1934.

–Casa familiei Albert Luck din Mangalia de pe malul marii.

–Casa familiei Albert Luck din zona spitalui de astazi din Mangalia era foarte frumoasa si foarte cautata.Se afla intr-o zona linistita departe de centrul aglomerat al orasului .Din pacate astazi mai exista doar partea din spate a complexului casei Luck.

–O fotografie facuta de sus si care indica vila familiei Albert Luck in perioada interbelica.

Publicarea acestui  articol a fost posibila datorita materialelor  din arhiva Bisericii Crestine Baptiste Emanuel din Mangalia, puse la dispozitie si redactate de Pastorul Bisericii Baptiste Emanuel din Mangalia, Pastor MITU COSTIN. Au mai colaborat CORBEANU GABRIEL si Onisim.

Cătălin Dupu, Sublimul imperfecțiunii – opinii despre carte (I)


catalin-dupu-sublimul-imperfectiunii-coperta-1

Cătălin Dupu, Sublimul imperfecțiunii, Editura Cetate Deva, Deva, 2016, 187 pagini. Cartea include și un studiu de Marius Silveșan intitulat „Literatură și societate”, pp. 144-171.

Romanul Sublimul imperfecțiunii este o lucrare care încă de la primele pagini are mai multe elemente de noutate în comparație cu alte lucrări ale autorului. Astfel, pe pagina cu care se deschide cartea este menționat faptul că aceasta este un roman inspirat după fapte reale. Iată că autorul este ancorat în realitate și avertizează, informează cititorul, asupra acestui aspect încă de la început. Un alt element este cel legat de Cuvântul înainte care este mai bine conturat decât în alte cărți și conține la rândul său elemente de noutate și informații utile. Cuvântul înainte este publicat sub titlul „Înainte și după. Explicațiune”, iar în cadrul acestuia cititorul este avertizat că în fața lui „se deschide o călătorie neobișnuită” (p. 7) precum drumul printr-un orășel mic din Italia, un nou caz al comisarului Gabriel Voinescu, dar și din alte motive pe care cititorul le va descoperii pe parcursul lecturării romanului. Un alt element de noutate ar fi precizarea faptului că poeziile care apar în această carte, dar și în alte cărți ale autorului și nu au menționat un nume, sunt scrise de autor. Autor care se simte încurajat de feedback-ul primit de la cititori și de dorința acestora de a citi, dar și de a vedea ecranizate unele din cărțile scriitorului. Această dorință am exprimat-o și eu (MS) cu referire la schițele, nuvelele, povestirile istorice și datorită faptului că imaginea are un impact destul de mare, iar ideile pot fi transmise către o audiență mai mare cu specificarea faptului că avem o diferență între cuvânt și imagine, iar cei care aleg imaginea în defavoarea cuvântului trebuie să fie conștienți de acest lucru. La urma urmei și cinematografia este o artă.

Din punct de vedere tehnic romanul este împărțit în doisprezece capitole cărora autorul le alocă un spațiu relativ egal de zece pagini. Primul capitol se intitulează vacanță la Veneția unde facem cunoștință cu Eliza, o studentă din România care după doisprezece ani de eforturi reușește să-și îndeplinească visul copilăriei, acela de a petrece o vacanță la Veneția și a se plimba cu gondola. Prezentarea cadrului geografic, portretizarea personajelor se realizează într-un stil atractiv care îl captivează pe cititor și are rolul de a crea acele imagini atât de necesare în lecturarea unei astfel de cărți. Capitolul doi, intitulat Neprevăzute, este cel în care facem cunoștință cu familia Constantinescu, dar și cu comisarul Voinescu aflat și el la Veneția. Drumurile noastre este titlul capitolului trei unde aflăm despre continuarea călătoriei alături de comisarul Voinescu și Eliza. Eroii marilor ecrane este titlul și totodată tema capitolului patru unde sunt amintite nume precum Silvester Stalone și Bud Spencer. Toate acestea au scopul de a răspunde la o întrebare actuală, anume: Există bărbatul perfect ? (p. 49). Conexiune  este titlul capitolui următor, respectiv cinci unde este prezentat modul de lucru al comisarului Voinescu și conexiunile pe care acesta le realizează.

Va urma.

Revista „Archiva Moldaviae” – volumul IX/2017


Volumul IX/2017 al revistei „Archiva Moldaviae” tocmai a ieșit de sub tipar. Cele 510 pagini conțin studii de istorie, documente, recenzii, note bibliografice și prezentări ale vieții științifice. Cei 22 de autori au atins subiecte variate: genealogia familiei Călmașu-Callimachi, situația Basarabiei în secolul XIX, tinerețea lui Constantin Stere, socialiștii români și relațiile lor cu socialiștii germani la începutul Primului Război Mondial, personalități academice în România interbelică (Oreste Tafrali) sau în cea comunistă (Leonida Boga, Neculai Zaharia), inclusiv urmărirea celor din urmă de către Securitate, antisemitismul în România celei de-a jumătăți a secolului XIX și în perioada interbelică, dar și negaționismul în postcomunism, o analiză istoriografică a istoriei evanghelicilor din România, refugiații polonezi în Câmpulung-Muscel în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rezistența armată anticomunistă – cazul grupului de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, evenimentele din 1989 la Brașov, politici urbane și religioase în România comunistă, situația republicii Moldova în anii 1990. Volumul este disponibil în format PDF pe website-ul revistei (www.archivamoldaviae.ro).

http://www.archivamoldaviae.ro/announcement

În cadrul acestui număr se regăsește și un studiu despre Protestantismul din România în perspectivă istoriografică scris de Paul E. Michelson, The History of Romanian Evangelicals, 1918-1989. A Bibliographical Excursus.

Cu acest prilej menționez că îmi va apărea și mie un studiu similar de mai mici dimensiuni despre istoria baptiștilor din România în secolul XX.

Logos Ploiești – Celebrare 500 de ani de la Reforma Protestantă (26 noiembrie 2017)


Credință și Cultură – Centru de cercetare

Biblia la români – Sesiunea de întrebări și răspunsuri


Sesiunea de întrebări și răspunsuri despre Biblia la români în cadrul Serilor Dialogos cu Emanuel Conțac și Emil Bartoș.

Prelegerea lui Emanuel Conțac despre Biblia la români, în care acesta realizează o incursiune în istoria traducerii Bibliei în limba română, poate fi urmărită AICI

Urmărind prelegerea și apoi aceast dialog, în fapt unul care are la bază întrebările primite de la cei care au fost prezenți la prelegerea despre Biblia la români, vă veți îmbogății din punct vedere spiritual și intelectual.

Am și o observație, aceea că nu rezonez cu termenul neoprotestant în definirea, catalogarea baptiștilor, având în vedere accepțiunea acestui termen. Vezi o discuție privitoare la acest aspect AICI.

Cu toate acestea înțeleg condiționarea culturală și ceea ce acest termen a ajuns să semnifice, să definească în limba română.

Serile Dialogos: Biblia la români – Prelegere Conf. univ. dr. Emanuel Conțac


Serile Dialogos ne propun o prelegere interesantă susținută de domnul Emanuel Conțac, biblist, cel care de peste zece ani se ocupă cu studierea contextului și cauzelor care au permis și cobdus la apariția traducerii Bibliei realizată de Dumitru Cornilescu. Versiune pe care noi astăzi o identificăm sub numele de versiunea Cornilescu.

De asemenea, acesta s-a ocupat de „tradiția biblică românească”, înțelegându-se prin aceasta totalitatea versiunilor totale sau parțiale ale Sfintei Scripturi.

Arhivele Olteniei: Bogdan Emanuel Răduț, Contribuția și perspectiva evanghelicilor români asupra Revoluției din decembrie 1989


Istoricul Bogdan Emanuel Răduț se apleacă în acest studiu asupra modului în care  evanghelicii români s-au implicat în Revoluția din decembrie 1989, dar și asupra modului în care aceasta s-a reflectat în presa cultelor evanghelice, precum și în istoriografia Evanghelică postdecembristă.

Revoluționari într-un camion al Armatei - decembrie 1989 (ro.wikipedia.org)

Evenimentele petrecute la finele anului 1989 au suscitat interesul dezbaterilor din ultimul sfert de veac. Asupra lor planează întrebarea, încă nelămurită, dacă a fost revoluţie populară sau lovitură de stat. Interesul arătat de conaţionalii noştri, faţă de cărţile care apar pe piaţă tratând acest subiect, ne arată setea de adevăr, dar şi dorinţa de cunoaştere şi înţelegere. Pentru generaţiile tinere, 1989 poate nu înseamnă nimic, dar pentru cei care au participat atunci poate înseamnă totul. Cercetările pentru acest subiect le-am început în 2014. O parte dintre ele le-am susţinut sub formă de comunicare ştiinţifică în cadrul unui simpozion şi apoi publicate. Dar am continuat şi dezvoltat subiectul, domeniul fiind încă generos. Prezint o nouă variantă, cu noi adăugiri la înţelegerea contribuţiei şi perspectivei pe care evanghelicii au oferit-o revoluţiei. Cel puţin pentru ei. Plecând întâi de la cunoaşterea identităţii istorice a acestora, vom aborda mai multe paliere. În primul rând, prezenţa evanghelicilor în revoluţie, prin câteva exemple, precum şi gradul lor de implicare în evenimentele ce au dus la prăbuşirea unui sistem bazat pe ateism şi materialism dialectic. Apoi, vom vedea cum au privit aceştia Revoluţia, cum au reflectat-o în presa internă a cultelor, ce a însemnat pentru ei şi ce impact a avut asupra comunităţilor religioase ale acestora. Nu mă îndoiesc de faptul că poate există şi alte opinii decât cele prezentate în acest studiu, de aceea nu emit nicio pretenţie de exhaustivitate. Cercetarea acestui subiect nu se bazează pe documente de arhivă, de altfel acestea fiind şi sumare sau chiar inexistente, ci pe memorialistică, conştient, totodată, de subiectivismul acesteia, precum şi pe corespondenţa privată cu persoane implicate activ în acele zile.

Articolul poate fi citit accesând link-ul următor: http://arhiveleolteniei.ro/

Conf. univ. dr. Mihaela Bucin despre cartea Baptiștii din Brăila. Un veac de mărturie 1918-2018


Recuperarea aspectelor importante ale istoriei, culturii și civilizației românești a avut în vedere doar accidental și în mică măsură mișcarea baptistă. Bine scris, volumul de față reprezintă un studiu de caz: evoluția timp de un veac a comunității baptiste din Brăila. Pornind de la întemeietori, parcurgând, adesea cu dramatism, perioadele intolerante din interbelic, până la captivitatea comunistă și confruntarea cu regimul, excursul ajunge la efortul de păstrare a misiunii în deseori perfida libertate contemporană. Urmărim cum Dumnezeu ridică de fiecare dată biserica Sa la biruință, prin oameni care au curajul să spună „nu” sistemului și inteligența să-i dejoace planurile. Cartea este accesibilă, fiind clădită pe memorialistică, pe elemente de interviu etnologic, pe studiul arhivelor și pe aspecte de sociologie ale culturii. Autorul reușește să redea un secol din viața comunității din care face parte, momente grave ori de rară sensibilitate, cu aplecare spre adevăr și concretețe.

Brăilean, baptist de a treia generație, Mihai Ciucă îmbină dragostea pentru Cuvânt și cultură, interesul pentru istorie, rigoarea formației inginerești și experiența jurnalistică, făcând, cu acest volum, un pas necesar în impunerea dimensiunii creștine baptiste în domeniul bibliografic și istoriografic românesc.

Conf. univ. dr. Mihaela Bucin

Universitatea din Szeged, Ungaria

Apariții editoriale (51) – Mihai Ciucă, Baptiștii din Brăila. Un veac de mărturie 1918-2018


Semnalez aici apariția unei lucrări interesante, bine realizate din punct de vedere științific‭.

Mihai Ciucă, Baptiștii din Brăila. Un veac de mărturie 1918-2018, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017.

Viața bisericii baptiste din Brăila în evoluția sa pe parcursul mai multor regimuri politice, de-o vârstă cu România Mare (n. 1918), este prezentată de către Mihai Ciucă cu competență și aplecare către detalii. Parcurgând această carte veți tetrăi momentele de glorie, dar și de restriște ale acestei biserici.

Pentru cei interesați prezint mai jos cuprinsul cărții.

*

Pe coperta patru puteți citi un text al doamnei Conf. univ. dr. Mihaela Bucin despre această carte.

Apariții editoriale (50) – Steven J. Lawson, Zelul evanghelistic al lui George Whitefield


Rubrica Apariții editoriale a ajuns la numărul 50 și mă simt onorat ca la acest număr rotund să prezint o carte deosebită. Este vorba despre biografia lui George Whitefield scrisă de Setven Lawson. Lucrarea Zelul evanghelistic al lui George Whitefield are ca și element de noutate absolută faptul că este prima biografie în limba română „a evanghelistului britanic ce a lăsat un impact semnificativ în lucrarea de răspândire a Cuvântului lui Dumnezeu.”

Pentru a citi câteva pagini din această carte dați click pe copertă

Comandă online din Librăria Creștinul Azi, AICI

Telefonic 021 430 10 60

email: crestinul.azi@gmail.com

Pentru mai multe detalii accesați http://revistacrestinulazi.ro

 

Conferinţa internaţională ”Reformation and Modernity” la Facultatea de Filosofie a Universității din București


Conferinţa internaţională ”Reformation and Modernity” la Facultatea de Filosofie a Universității din București

În perioada 17-18 noiembrie 2017, Facultatea de Filosofie a Universității din București găzduiește conferinţa internaţională ”Reformation and Modernity,” dedicată împlinirii a 500 de ani de la realizarea reformei protestante.

Profesorii, cercetătorii, studenții, precum și toți cei interesați de problematica legăturii dintre reformă şi modernitate sunt așteptați la sediul facultății (Splaiul Independenţei, nr. 204).

Conferinţa îşi propune să fie un forum de dezbateri care să aducă în atenţia publicului interesat cercetări interdisciplinare privind relaţia dintre reformă şi modernitate. De-a lungul timpului, acest complex fenomen teologic, istoric, filosofic şi sociologic a atras atenţia cercetătorilor care au încercat să înţeleagă legătura sa cu filosofia modernă, capitalismul, revoluţia ştiinţifică, precum şi alte fenomene sociale şi culturale caracteristice modernităţii europene. Consecinţele reformei în plan intelectual, social, teologic şi politic vor face obiectul dezbaterilor din cadrul sesiunilor paralele ale conferinţei.

Conferinţa se desfăşoară în limbile română şi engleză, beneficiind de prezenţa unor invitaţi speciali, profesori şi cercetători la universităţi şi institute de cercetare prestigioase, printre care Scott Mandelbrote (Universitatea din Cambridge), Mogens Laerke (ENS Lyon), Ilmari Karimies (Universitatea din Helsinki), Mircea Flonta (Universitatea din Bucureşti), Charlotte Methuen (Universitatea din Glasgow), Vasilică Mugurel Păvălucă (Technische Universität Dortmund).

Conferința este organizată de Facultatea de Filosofie a Universității din București, Secția de Științe Umaniste a Institutului de Cercetări al Universității din București, cu sprijinul Catedrei UNESCO pentru Schimburi Inter-Culturale şi Inter-Religioase şi al Centrului pentru Studierea Raţionalităţii şi Credinţelor (ambele în cadrul Facultăţii de Filosofie).

Programul Conferinței internaţionale ”Reformation and Modernity” poate fi consultat aici.

Menționez și prezența a doi cercetători baptiști la acest eveniment:

Ruben Ologeanu (Uniunea Baptistă din România), ”Revoluția accidentală”: efectele colaterale ale Reformei în perioada modernă

Drd. Constantin Ghioancă (Adonai Church), Conștiința în gândirea lui Martin Luther și a lui Soren Kierkegaard

Foto – Comitetul Uniunii Baptiste 1923


Comitetul Uniunii Baptiste
Comitetul Comunităților Creștine Baptiste din România în luna ianuarie 1923 era format din următoarele persoane:

Pe scaune: I. Teohari, Vasile Berbecar, Constantin Adorian, I. I. Ivanov și At. Pascu.

În picioare: I. Ghiocel, M. Vină și, N. Petrescu, I. Triban, Teodor Sida, Gheorghe Florian, Radu Tașcă, V. Enașcu, D. Drăgilă.

De menționat faptul că în decembrie 1918 avusese loc unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, 1920 avusese loc formarea Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România Mare, 1921 se înființează la Buteni, județul Arad, instituția de învățământ care se ocupa de pregătirea viitorilor predicatori, instituție care se va numi ulterior Seminarul Teologic Baptist. În 1923 se va adopta cea de-a doua Constitție a României moderne, după cea din 1866.

Marius Cimpoaie – CUM SĂ SĂRBĂTORIM ZIUA MONDIALĂ A BIBLIEI?


Profesorul Marius Cimpoaievine cu câteva provocări și idei referitoare la modul în care putem sărbătorii Ziua mondială a Bibliei.


„În data de 12 noiembrie vom sărbători ZIUA MONDIALĂ A BIBLIEI. 

În anul 2015 am auzit pentru prima dată despre faptul că în fiecare an în 13 noiembrie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Bibliei. Eram la o întâlnire cu profesorii de religie. Mi-am spus că nu pot să nu marchez o astfel de zi. Am pregătit un eveniment foarte frumos împreună cu Comunitatea Baptistă Timişoara prin preşedintele Ionel Tuțac, Wycliffe Bible Romania, Precept Ministries, ACSI Romania şi Rve Timişoara. Mi-a fost relativ uşor să mă organizez. Predam într-un liceu creştin şi toți colegii împreună cu conducerea liceului m-au sprijinit. În anul următor însă fusesem repartizat ca profesor de română într-un liceu de stat din Timişoara. Tentația a fost să abandonez proiectul, dar nu am făcut asta. M-am rugat şi am căutat soluții. De data aceasta am organizat împreună cu colegi profesori de religie ortodoxă din 3 licee din Timişoara un eveniment deosebit la Muzeul Catedralei Mitropolitane. De data aceasta evenimentul a fost mediatizat național prin ceea ce au scris şi au arătat publicațiile Adevărul, Timpolis şi Digi24. Am văzut că se poate şi că dacă eşti creativ oamenii încă pot fi implicați în proiecte atât de frumoase.

CE VOM FACE ÎN 2017? 

Anul acesta, ZIUA INTERNAȚIONALĂ A BIBLIEI se va sărbători în 12 noiembrie (https://nationalbible.org/n…/international-day-of-the-bible/)

Ai vreo idee despre cum ar trebui sărbătorită această zi? Ce evenimente am putea organiza? Despre ce am putea scrie?

Sugestiile mele ar fi:

– oricât de mult am citi şi ne-am documenta DESPRE Biblie, totuşi mult mai important cred că este să citim DIN Biblie. Deci, de Ziua Bibliei, CITEŞTE BIBLIA! Nu contează CÂT şi CE citeşti, ci CUM citeşti! Caută-L pe Dumnezeu în Cuvânt şi roagă-l să-ți vorbească!

– dacă ai posibilitatea OFERĂ o Biblie cadou unei persoane pe care vrei să o ajuți să fie mai preocupată de citirea Bibliei.

– Wycliffe Bible şi Liga Bibliei România cred că au resurse şi, mai ales, oameni implicați în traducerea Bibliei. Aceştia pot fi invitați în dezbateri interesante. De exemplu, în viitorul apropiat îmi doresc să realizez un interviu cu membrii din echipa de traducători pentru ediția NTR (Noua Traducere Românească)

– EXPOZIȚIE DE BIBLII. Doi ani la rând am organizat expoziții de Biblii la Liceul Baptist Timişoara şi Muzeul Catedralei Mitropolitane Timişoara. Pastorul Tuțac L. Ionel are o colecție impresionantă de câteva sute de exponate care au prezentat un interes neaşteptat în rândul tinerilor. Dacă vă doriți să organizați astfel de evenimente sunt convins că pastorul Tuțac vă va sprijini.

– Concursuri de MEMORARE a Bibliei pentru copii şi tineri. În urmă cu 2 ani, 63 de elevi de la Liceul Baptist Timişoara au răspuns invitației mele de a intra în concurs. Am fost uimit, pur şi simplu, nu mi-a venit să cred că astăzi mai pot fi tineri atât de entuziasmați să memoreze Biblia. Au memorat toată Predica de pe Munte (Evanghelia după Matei, capitolele 5, 6,7), Isaia 53 şi 1 Corinteni 13. A fost ceva inedit!

-Mic Dejun cu Rugăciune, Conferințe, Emisiuni, Ateliere de creație, etc.

Lista rămâne deschisă, aştept să sprijiniți popularizarea acestei informații şi mai ales, aştept să contribuiți cu idei creative. 

SOLA SCRIPTURA, 

prof. Marius C. Cimpoae”

NB: Textul este preluat cu acordul autorului

Otniel Bunaciu, Mișcarea baptistă (Întrebări și răpunsuri)


Sesiunea de întrebări și răspunsuri legată de prelegerea “Mișcarea baptistă – o identitate în continuă devenire” susținută în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.

George Hankock Ștefan, Reforma, limbaj, naționalism și erezie – Întrebari și răspunsuri


Sesiunea de întrebări și răspunsuri referitoare la prelegerea „Reforma, limbaj, naționalism și erezie” susținută în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
În cadrul prelegerii se vorbește despre folosirea limbilor naționale pentru traducerea Bibliei și actele de cult, dar și despre naționalism și erezie

Otniel Bunaciu, Mișcarea baptistă – o identitate în continuă devenire


Mișcarea baptistă – o identitate în continuă devenire a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.
Profesorul Otniel Bunaciu vorbește în cadrul prelegerii sale despre aspectele identitare ale mișcării baptiste, unul dintre acestea fiind libertatea.

Capela București: Reforma lui Luther după 500 de ani



https://www.facebook.com/tineretcapela/posts/1944289195822297

Daniel Barbu, Reforma, confesionalizare și revoluțiile naționale – Sesiune de întrebări și răspunsuri


Sesiunea de întrebări și răspunsuri cu profesorul Daniel Barbu pe baza prelegerii “Reforma, confesionalizare și revoluțiile naționale” , pe care a susținut-o în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.

Scurt istoric al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Arad (1906-2015)


Infiintarea Comunitatii Baptiste Romane Arad a fost o consecinta a libertatii religioase garantata prin Legea XLIII /1895 din Austro –Ungaria  si a avut loc in data de 23-24 mai 1906 in localitatea Curtici jud.Arad. Ceea ce  a stat la baza constituirii Comunitatii Baptiste Romane  Arad a fost in fapt  Statutul Bisericilor Baptiste din Austro –Ungaria emis in anul 1905. La infiintarea ei din 1906, Comunitatea Baptista Romana Arad cuprindea bisericile din Arad si imprejurimi, Valea Muresului, zona Banatului, cercul de biserici Siria, Chisineu Cris si Ketegyhaza.

Dupa unirea Transilvaniei cu Romania la 1 decembrie 1918, schimbarile socio –politice si administrative si in plus prigoana dezlantuita  impotriva baptistilor dupa 1920 ( ordinul confidential nr.88 /  1920  si ordinul confidential nr. 615/11 noiembrie 1920 – prin care se interzice orice fel de adunare a baptistilor) se creeaza nevoia de reorganizare a fratietatii pentru a-si putea apara cauza.

In asemenea  imprejurari, la 19 iulie 1922  are loc la Arad, adunarea generala de constituire a Comuniatii Arad. In urma cererii adresate prefecturii judetului Arad, se emite hotararea nr. 4493/29 iulie 1922, semnata de catre prefectul dr.Anghel, prin care autoritatile iau cunostinta de infiintarea Comunitatii  Baptiste Romane, care cuprindea judetele : Arad, Timis, Caras Severin,Torontal, Alba inferioara, Sibiu, Hunedoara si Fagaras. Primul presedinte al noii Comunitati a fost fratele Ioan Popa originar din Siria , judetul Arad.

In data de 5 septembrie 1922 a avut loc o conferinta de organizare  a Comunitatii la Arad, detalii despre aceasta conferinta fiind prezentate in revista de limba maghiara Szeretet nr. 9 / 1922 pagina 13.

Comunitatea Arad a devenit un centru  foarte important  atat din punct de vedere administrativ, cat si din punct de vedere spiritual,nu doar pentru zona vest, ci si pentru intreaga  tara.

Despre importanta si rolul pe care baptistii din judetul Arad l-au avut in tara  vorbesc evenimentele istorice legate de Arad ca : organizarea Seminarului Teologic Baptist la Buteni in 1921, tot la Buteni judetul Arad avand primul si al doilea congres al baptistilor ( 13 -15 februarie 1920 si 28-30 septembrie  1922 ) . De asemena tot aici, la Buteni a avut loc Congresul Scolii Duminecale si Conferinta pe tara a dirijorilor (Farul Mantuirii 1922, nr.11-12,pagina 9-10)

Primul sediu al Comunitatii Arad a fost pe strada Blanduziei nr.4 intre anii 1922- 1929.

Intre 21-28 ianuarie 1925 in Arad, pe strada Blanduziei nr.4 s-a desfasurat prima conferinta de organizare a baptistilor din toate judetele Ardealului ( revista maghiara “Szeretet” nr.4 /1925 pag.13.).

Datorita decretului nr. 76647/4 august 1933, articolul 51, s-a aprobat un nou statut care a facilitat infiintarea de comunitati pe tot cuprinsul tarii, iar aceasta perioada 1933-1942 este cunoscuta sub numele “perioada Comunitatilor mici”. Doar in judetul Arad au fost vreo noua comunitati.

Un eveniment cu un mare rasunet a fost Congresul Baptist European care a avut loc in Arad in  2-3 octombrie 1930 si care s-a desfasurat in cladirea Teatrului de Stat Arad.

Dupa  anul 1929, sediul Comunitatii s-a mutat in strada Bihor nr. 13, cladire in care s-a infiintat si a functionat si Biserica “Speranta” pana in 1977.

Dupa ce confesiunea baptista a fost desfiintat prin decretul lege 927/ 29 decembrie 1942 si nr. 431 / 19 iulie 1943, iar prin decretul lege nr. 548/ 28 octombrie 1944 se abroga decretele prin care confesiunea baptista este desfiintata, bisericile isi reiau activitatea, iar Comunitatea Arad se reorganizeaza in 27 ianuarie 1945. S-a constituit o Comunitate separata, cea din Buteni avand peste 50 de biserici de pe Valea Crisului Alb.

La Comunitatea Arad a fost ales presedinte Alexa Popovici, vicepresedinti  Florea Dragan si Gheorghe Bacis, secretar Nicolae Precupas, iar casier Dimitrie Imbroane.

Ca urmare a libertatii religioase, la 27-28 octombrie 1945 in Sala Palatului Cultural Arad a avut loc Congresul Cultului Baptist la care au fost prezenti peste 1500 de delegati din intrega tara.

La congresul Cultului din 1948 tinut la Buteni s-a votat un nou Statut de Organizare si Functionare a Cultului Baptist din Romania, care a fost aprobat si tiparit in 1951. In noua organizare teritoriala, Comunitatea Buteni se desfiinteaza si este arondata la Comunitatea Arad. S-a ales o noua conducere si anume : presedinte Tamas Teodor, vicepresedinti Dudau Ilie si Banciu Ioan. Deoarece presedintele Tamas Teodor s-a retras, locul i-a fost luat de catre primul vicepresedinte Dudau Ilie care a condus Comunitatea timp de zece ani..In perioada de dupa 1954 au venit vremurile de prigoana comunista, manifestata prin limitarea serviciilor divine si desfiintarea unor biserici.

In timp ce la nivel de tara s-au desfiintat regiunile, ca sistem administrativ, a fost desfiintata si Comunitatea Arad, o parte din biserici au trecut la Comunitatea Oradea, iar altele la Comunitatea Timisoara. Astfel, din 1961 pana in 1976 cea mai veche  Comunitate din tara a incetat sa mai existe.

La data de 4 decembrie 1975 s-a hotarat reorganizarea Comunitatii Arad. In noua reorganizare a Comunitatii Arad a fost ales ca presedinte Grec Traian, vicepresedinti Chiu Mihai si Handra Sima, secretar a fost numit  Truta Ioan, iar casier Inovean Dumitru.Sediul Comunitatii a fost in strada Bihorului nr.13, in cladirea  Bisericii “Speranta “. Cand Biserica “Speranta”  a zidit noul lacas de inchinare pe strada Busteni nr. 20-22, Comunitatea a contribuit pentru a avea un apartament ca sediu in acea cladire. Din 1977 pana in 1992 sediul Comunitatii a fost pe stada Busteni nr. 20-22.

Un eveniment deosebit in cadrul Comunitatii a fost vizita in 11-12 septembrie 1985, a evanghelistului  Billy Graham care a vizitat judetul Arad si a predicat in Biserica “Speranta”. Strazile din zona au fost arhipline insumand circa 30 000 de personae.

In perioada 1984-1988,in situatii de criza pentru Comunitate, au slujit pe perioade mai scurte ca presedinti urmatorii frati : Chiu Mihai, Handra Sima si Muresan Vasile.

Din anul 1988 pana in 1991 fratele Grec Traian a fost atat presedintele Comunitatii, cat si al Uniunii Baptiste din Romania. Din 1991 pana in 1999 Comunitatea a fost condusa de catre fratele Iuga Viorel, in calitate de presedinte. In cele doua mandate ale fratelui Iuga au slujit ca vicepresedinti urmatorii frati : Bulzan Ovidiu, Balaciu Ioan, Gongola Mihai si Zaharia Ioan.

Din anul 1999 pana in 2007 presedintele Comunitatii a fost Zaharia Ioan, iar vicepresedinti au fost : Viorel Iuga  care a fost in acea perioada si vicepresedinte al Uniunii Baptiste,  Ghita Cornel si Mladin Onisim care in acea perioada a fost si secretarul general al Uniunii Baptiste.

La alegerile din 24 martie 2007 a fost ales presedinte al Comunitatii Arad Iuga Romica, iar ca vicepresedinti au fost : Mladin Onisim, Zaharia Ioan, si Ghita Cornel. La alegerile din 02 aprilie 2011 a fost reales ca presedinte Iuga Romica, iar ca vicepresedinti : Mladin Onisim, Zaharia Ioan si Butas Doru .

Incepand cu 04 aprilie 2015 presedinte al Comunitatii a fost ales fr. Ignat Claudiu Sorin, secretar fr.Bozian Petru, iar vicepresedinti au fost alesi urmatorii frati : Iuga Romica , Mladin Onisim si Butas Doru.

Intre anii 1975-1986 secretariatul Comunitatii  a fost condus de catre Truta Ioan care s-a retras pe motiv de boala. Din anul 1986 pana in prezent secretariatul Comunitatii este condus de catre  Bozian Petru. In cei 29 de ani de slujire ca secretar, fratele Bozian Petru  a adus contributii importante pe linii administrative, juridice si spirituale in aceasta atipic de lunga slujire.

Dupa 1990 s-a reinfintat Comunitatea Buteni sub denumirea Comunitatea Bisericilor Baptiste Valea Crisului Alb.

In anul 1990 a luat fiinta Seminarul Liceal Baptist, care apartine  Comunitatii Baptiste Arad, liceu care functioneaza in prezent sub denumirea de Liceul Teologic Baptist “Alexa Popovici”Arad, care are invatamant gimnazial si primar, directorul acestei scoli din 1991 si pana in 2015 a fost prof. Redis Ioan. Incepand cu anul scolar 2015 -2016 pentru functia de director al acestei institutii de invatamant a fost aleasa  prof. Pop Emilia Crina .

De la infiintarea scolii in 1990 de care s-a ocupat in mod deosebit, fr.Bozian Petru a slujit ca profesor si pastor coordonator  pana la sfarsitul anului scolar 2011-2012 cand s-a retras din aceasta pozitie, pozitie ocupata in prezent de catre pastorul Hubert Emeric.

Pe langa Liceul Teologic Baptist “Alexa Popovici “ intre anii 1993-2005 a functionat  Scoala Postliceala  Sanitara Baptista Arad cu durata de trei ani, la initiativa directorului Ioan Redis, scoala la care materiile de teologie din anul 1993 pana in 1995 au fost predate de catre fr.Iuga Viorel, iar din anul 1995  pana in anul 2005 au fost predate de catre fr.prof.Bozian Petru .

Incepand cu luna ianuarie 1990, prin grija fratelui Pastor Handra Sima s-a reeditat revista Farul Crestin, redactor fiind Gongola Mihai pana la plecarea lui in vesnicii, intre anii 1998-2009 redactor a fost Iuga Romica, iar din anul 2009 in aceasta pozitie de slujire este fr.Dragan Ovidiu.

In prezent Comunitatea Arad are  peste 118 biserici si filiale si 56 pastori si misionari. Credem ca  fiecare biserica este deosebit de importanta si de asemenea suntem constienti ca Imparatia lui Dumnezeu este mult mai mare decat o biserica locala, iar organizarea teritoriala in Comuntati, respectiv Uniune, nu face altceva decat sa adune impreuna zeci si sute de biserici locale care au un scop comun: slujirea si largirea Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant .

Multumim lui Dumnezeu pentru toate realizarile de-a lungul vremii si nadajduim ca noi slujitorii de azi si cei de maine, impreuna cu credinciosii din bisericile locale de pe  raza Comunitatii Arad, sa fim demni atat de Dumnezeu cat si de inaintasii nost

 Dr.Bozian Petru, Secretarul Comunității Baptiste Arad

Sursa: http://www.baptisti-arad.ro/istoric

Ar mai fi de menționat faptul că la Arad în anul 1920 s-a format Uniunea Comunităților Baptiste din România Mare, cu sediul la Arad, a cărei publicație era Farul Mântuirei. Totodată în cadrul Comunității Baptiste Arad, la Buteni, ia ființă în toamna anului 1921 Seminarul Teologic Baptist, care datorită persecuției se va muta la scurt timp la Arad, iar apoi la București.

Actualul președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, pastorul Viorel Iuga, este de la Arad, iar Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Rectorul Institutului Teologic Baptist din București și pastorul Bisericii Creștine Baptiste Golgota din București este de la Curtici, județul Arad.

 

Andrei Croitoru – Apariția mișcării baptiste și mărturisirile de credință!


Andrei Croitoru despre faptul că baptiștii nu sunt o confesiune religioasă apărută în secolul XIX. Vezi și articolul
Ce sunt baptiștii – protestanți sau neoprotestanți? – Marius Silveșan, articol în cadrul căruia prezint câteva opinii referitoare la identitatea baptistă. Menționez în acest context că sunt câteva opinii referitoare la apariția și dezvoltarea mișcării baptiste. Astfel există opinii conforma cărora aceștia sunt o comunitate ale cărei origini le putem identifica în urmă până la primară. Un alt punct de vedere este acela că baptiștii provin din mișcarea anabaptistă, iar o altă opinie se referă la faptul că aceștia au fost influențați de anabaptiști, dar nu îți au originea în mișcarea respectivă.

Vezi și o discuție referitoare la Neoprotestant vs. evanghelic, precum și opinia profesorului Everet Gil despre elementele identitare baptiste sub titlul Cine sunt şi ce cred baptiştii de prof. dr. Everett Gill.

După cum remarca Mihaela Bucin în cadrul unui comentariu, Dr. Daniel Zikeli, Episcop vicar al Bisericii Evanghelice Luterane afirmă tot greșit, după identificarea greșită a baptiștilor ca fiind o mișcare religioasă de secol XIX, că și Iluminismul ar fi apărut în secolul al XIX-lea! Însă debutul acestui curent este marcat de apariția primei părți a lucrării Enciclopedia franceză, în 1751. Iar Iluminismul românesc începe la 1791, cu „Suplex Libellus Valachhorum Transilvanie” și este materializat în mișcarea de esență greco-catolică Școala Ardeleană.

Un aspect interesant în intervenția Dr. Daniel Zikeli este explicația termenului de neoprotestant car face referire la o mișcare de reformă în cadrul teologiei luterane din secolul XIX inițiată de Karl Wolf (?)

Urmărind acest material veți vedea documente istorice, în cazul de față mărturisiri de credință, care dovedesc faptul că baptiștii erau prezenți în spațiul european încă din secolul al XVI -lea când și-au conturat o identitate proprie care se regăsește în mărturisirile lor de credință. Dacă luăm în considerare varianta că baptiștii vin pe linia anabaptistă, atunci ei sunt mai vechi decât confesiunile protestante.

Dănuț Mănăstireanu, „Cred întru una sfântă, catolică și apostolică Biserică” – istoria unui pelerinaj spiritual în spațiul românesc al Reformei


„Cred întru una sfântă, catolică și apostolică și Biserică” – istoria unui pelerinaj spiritual în spațiul românesc al Reformei a fost titlul prelegerii susținute în cadrul Conferinței științifice Reforma protestantă și limbajele credinței organizată de Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București în data de 31 octombrie 2017. Evenimentul a fost organizat în contextul celebrării a 500 de ani de Reformă protestantă.

Sorin Sabou, Martin Luther despre libertate – Sesiune de întrebări și răspunsuri


Sesiunea de întrebări și răspunsuri în cadrul Conferinței „Reforma protestantă și limbajele credinței” cu Sorin Sabou care a vorbit despre Martin Luther și libertate

%d blogeri au apreciat asta: