Evanghelicii din România și revoluția din decembrie 1989
După 40 de ani de comunism, românii și-au luat „porția de libertate” în decembrie 1989.
În toamna acestui an, în calitate de istoric și cercetător, voi participa la o conferință internațională cu o comunicare despre implicarea baptiștilor din România, dar și a celorlalți credincioși evanghelici în evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care au avut ca și consecință prăbușirea comunismului.
Dată fiind tema particulară, lansez un apel prin care îi rog pe cititori să-mi semnaleze sau să-mi transmită mărturii, articole, cărți sau orice alt tip de sursă despre implicarea evanghelicilor din România în revoluția din decembrie 1989.
De asemenea, dacă sunt persoane care au participat la evenimentele amintite și vor să-mi spună mărturia dumnealor îi rog să lase un comentariu sau să mă contacteze.
Precizez faptul că sunt istoric și am publicat mai multe cărți și studii despre istoria evanghelicilor din România, iar informațiile le voi folosi în scop științific cu menționarea surselor. Scopul acestui demers este acela de a prezenta rolul credinței și a credincioșilor în prăbușirea comunismului din România.
Cărți publicate:
Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România : de la Școala de Misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), Editura Carmel Print, Arad, 2021. (312 p). (ISBN -978-006-9631-11-9).
Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, (410 p). (ISBN 978-606-537-145-3).
Marius Silveșan; Vasile Bel, Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru baptiștii din România între anii 1907-1947, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017. (281 p). (ISBN 978-973-53-2138-3)
Marius Silveșan; Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante și drepturile omului: un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, (136 p). (ISBN 978-973-53-1177-3).
Ioan Bunaciu, Marius Silveșan, Pelerin spre patria cerească, , f. edit., București, 2013, (184 p).
Cu prețuire, Marius Silveșan
Tel. 0724915782
E-mail: marius.silvesan@yahoo.com
La mulți ani, Ovidiu Rusnac (7 mai 2023)!
Ovidiu Rusnac, născut la 7 mai 1986, este păstor al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București din anul 2013, fiind licențiat în teologie la Universitatea Emanuel din Oradea (2010), având și un masterat în teologie la Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București.
Este căsătorit cu Corina și împreună au trei copii, Samuel, Miriam și Naomi.
Familia Ovidiu și Corina Rusnac împreună cu copiii (foto Facebook)
Mai jos un grupaj de poze
La Cina Domnului (BCB Nădejdea București, 7 mai 2023)
*

Cătălin Vasile, Ovidiu Rusnac, Ștefan Ivan
*
*
Pressone.ro: Reportaj. Un pastor fundamentalist a făcut propagandă suveranistă de Înviere pe Arena Națională
Cei de la Pressone.ro fac o analiză pe un ton critic a evenimentului de pe Arena Națională organizat de pastorul Toni Berbece. De menționat ca site-ul este unul progresist fapt dovedit de modul în care abordează probleme precum cele religioase sau cele despre minoritățile religioase, dar au și articole de calitate. Interesant este faptul că în cadrul reportajului de față sunt amestecate lucrurile pozitive cu cele negative fapt evident pentru un cititor avizat. Personal sunt de acord cu unele aspecte critice, dar în dezacord cu altele.

Reportaj. Un pastor fundamentalist a făcut propagandă suveranistă de Înviere pe Arena Națională
Pe Arena Națională, stadionul din București închiriat pentru eveniment de la Primăria Generală, pastorul Toni Berbece a amestecat de Înviere rockul creștin, psalmii, iubirea pentru pământurile dacice și mesajele suveraniste.
Dintr-o perspectivă, e un fel de George Simion al creștinilor de diferite confesiuni, din moment ce își asumă rolul de justițiar în fața „depravării” venite din Vest, de apărător al poporului român sau de militant împotriva unor legi care ar atenta la familia tradițională. Educația sexuală sau drepturile minorităților sexuale din România ar fi, crede pastorul Berbece, legi ale „destrăbălării”.
Dănuț Mănăstireanu – Moștenirea comunismului
Marxismul, baza ideologică a comunismului, încearcă să răstoarne Evanghelia creștină. El prezintă o versiune specifică a antropologiei (studiul experienței umane), a soteriologiei (doctrina mântuirii) și a escatologiei (studiul sfârșitului) și pretinde că oferă salvare pentru o lume în criză. În timp, această viziune utopică s-a transformat într-o realitate distopică și a făcut peste o sută de milioane de victime.
Când comunismul s-a prăbușit ca sistem politic, poporul eliberat s-a așteptat ca lucrurile să se schimbe peste noapte, la fel cum s-a întâmplat cu evreii după ce au părăsit Egiptul (Exodul 16:1-3). Dar curând și-au dat seama că, deși ei ieșiseră din comunism, comunismul nu ieșise încă din ei. Zidul Berlinului a căzut în vara anului 1989, dar un zid a rămas în continuare în mințile și inimile oamenilor. Moștenirea continuă a comunismului este prezentă sub diverse forme în societățile și bisericile din Europa Centrală și de Est.
Cotește articolul integral pe https://danutm.wordpress.com/2023/03/01/mostenirea-comunismului/#like-35063
În acest articol Dănuț prezintă în prima parte caracteristicile marxismului ca bază ideologică a comunismului, idei prelucrate și de Lenin, de unde marxism-leninismul, iar în partea a doua impactul acestor idei asupra bisericilor creștine din Europa Centrală și de Est. De remarcat că, precum Zidul Berlinului construit în august 1961 și prăbușit în noiembrie 1989, zid care a devenit simbolul divizării Europei, tot așa un zid imaginar a rămas în mințile și inimile oamenilor din această parte a lumii arătând că deși comunismul se prăbușise, ideile sale erau și sunt încă prezente sub diverse forme și astăzi.
Interviu cu pastorul Pavel Nicolescu (2007), unul dintre liderii ALRC
Interviu cu pastorul Pavel realizat în anul 2007 de Ioan Panican pentru Forumul Civic Creștin
Pavel Nicolescu este unul dintre liderii ALRC (ComiteComitetul Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (pe scurt, ALRC).
În cadrul acestui interviu Pavel Nicolescu, pe care am avut onoarea să-l întâlnesc și personal, vorbește despre perioada comunistă și relația Bisericii cu Statul.
Deși în unele aspecte văd lucrurile puțin diferit aspectele prezentate aici, în fapt ideile pentru că nu prezintă date istorice, sunt interesante și valoroase pentru modul în care este abordată problema.
Rezultatele parțiale ale recensământului din 2022 privind situația religiei în România
Astăzi au fost publicate primele rezultate parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2022. Bazat pe aceste informații am selectat datele referitoare la evoluția fenomenului religios.

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie:
85,3% – ortodoxă
4,5% – romano-catolică
3,0% – reformată
2,5% – penticostală
0,7% – greco-catolică
0,6% – baptistă
0,4% – adventistă de ziua a șaptea
0,4% – musulmană
S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Notă importantă: 16.397.300 din totalul de 19.053.800 și-au declarat apartenența religioasă. Aproximativ 2.700.000 nu și-au făcut publică opțiunea.
Față de aceste date statistice Ionel Tuțac a făcut următorul comentariu pe Facebook la postarea lui Ruben Ologeanu
În urmă cu 10 ani erau aproape 130.000 de credincioși baptiști, potrivit recensământului.
(Recensământul include și minorii). O pierdere de peste 26.000! Unii au murit, alții au migrat spre alte denominații (penticostali, biserici autonome, etc) Un regres evident!
O analiză comparativă și pe alocuri critică a fost realizată de Nicolae Geantă și publicată pe blogul său de unde am preluat partea referitoare la religie (https://nicolaegeanta.blogspot.com/2022/12/recensamant-2021-date-preliminare-oare.html)
În ceea ce privește EVOLUȚIA confesiunilor religioase, cu toate datele disponibile în statistici, remarcăm faptul că în religiile tradiționale ortodocșii au scăzut cu -14,3 %, catolicii cu -14,8 % și reformații cu -17,5%. În ceea ce privește evanghelicii, singura confesiune care a crescut au fost penticostalii (404.307 aadepți în 2021, față de adepți 362.814 în 2011), care au înregistrat +11,6 procente ascendență. În schimb baptiști au cunoscut un recul de -8,5% (de 103.157 la RLL din 2021, față de 112.314 în 2011), creștinii după evanghelie au scăzut cu -14,4 % (36.339, față de 42.495), iar „tudoriștii” (BER) s-au înjumătățit (?!), scăzând cu -49,5% (7.680 față de 15.514)! Dacă menționăm și alte categorii de protestanți (dar nu evanghelici), constatăm că un recul de -19% au înregistrat adventiștii (65.812 față de 80.944), lutheranii rămânând în jurul cifrei de 20.000 adepți la ambele recensăminte, augustanii scăzând cu -30,8 procente, iar reformații cu -17,6%, iar unitarienii cu %, față de ultima recenzare oficială (din 2011). Tot aici mai menționăm și scăderea cu -3,7 procente a cultului „martorii lui Iehova”, care după Revoluție crescuse foarte rapid până la cca 50.000 adepți (azi 43.324 adepți).
La capitolul pierderi menționăm și religia greco-catolică (-23,4%), creștinii de rit vechi (-13,2%), confesiunea musulmană (-9,4%), dar și cultul mozaic (-23%; numeric azi fiind doar 2707 mozaici pe teritoriul României, față de cei 3517 din 2011). Interesant este că Biserica Armeană a crescut cu +204,5% (de la 393 adepți în 2011, la 804 în 2021).
De ceealaltă parte, a românilor fără religie, atei sau agnostici, se remarcă o creștere destul de îngrijorătoare pentru un stat creștin. Prin urmare, non-religioșii au crescut cu +377,52% (dela 18.917 în 2011, la 57.205 în prezent), ateii cu +275,7% (dela 20.743 la 57.205 persoane), și, pentru prima dată întâlnim în recensămintrele oficiale ale României agnostici (25.485 persoane). Adunate împreună cele trei categori însumează 154.107 persoane, adică 0,93% din totalul persoanelor înregistrate la capitolul religie (din cei 16.397.338).
Raportându-ne la procentul înregistrat de confesiiunile evanghelice din totalul celor ce și-au declarat religia (16.397.338) și nu al totalului populației României (cum este incorect), penticostealii însumează 3,09 procente, baptiștii 0,63%, creștinii după evanghelie 0,22% iar tudoriștii 0,04 %. În total evanghelici din România ar însuma 3,98% din populația României. Un procent firav dacă ne raportăm la atu-urile pe care le dețin.
Așadar o situație oarecum prevăzută, dar și cu unele aspecte care necesită lămuriri și analize.
Rezultatele parțiale ale recensământului din 2022 privind situația religiei în România
Astăzi au fost publicate primele rezultate parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2022. Bazat pe aceste informații am selectat datele referitoare la evoluția fenomenului religios.

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie:
85,3% – ortodoxă
4,5% – romano-catolică
3,0% – reformată
2,5% – penticostală
0,7% – greco-catolică
0,6% – baptistă
0,4% – adventistă de ziua a șaptea
0,4% – musulmană
S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Notă importantă: 16.397.300 din totalul de 19.053.800 și-au declarat apartenența religioasă. Aproximativ 2.700.000 nu și-au făcut publică opțiunea.
Față de aceste date statistice Ionel Tuțac a făcut următorul comentariu pe Facebook la postarea lui Ruben Ologeanu
În urmă cu 10 ani erau aproape 130.000 de credincioși baptiști, potrivit recensământului.
(Recensământul include și minorii). O pierdere de peste 26.000! Unii au murit, alții au migrat spre alte denominații (penticostali, biserici autonome, etc) Un regres evident!
O analiză comparativă și pe alocuri critică a fost realizată de Nicolae Geantă și publicată pe blogul său de unde am preluat partea referitoare la religie (https://nicolaegeanta.blogspot.com/2022/12/recensamant-2021-date-preliminare-oare.html)
În ceea ce privește EVOLUȚIA confesiunilor religioase, cu toate datele disponibile în statistici, remarcăm faptul că în religiile tradiționale ortodocșii au scăzut cu -14,3 %, catolicii cu -14,8 % și reformații cu -17,5%. În ceea ce privește evanghelicii, singura confesiune care a crescut au fost penticostalii (404.307 aadepți în 2021, față de adepți 362.814 în 2011), care au înregistrat +11,6 procente ascendență. În schimb baptiști au cunoscut un recul de -8,5% (de 103.157 la RLL din 2021, față de 112.314 în 2011), creștinii după evanghelie au scăzut cu -14,4 % (36.339, față de 42.495), iar „tudoriștii” (BER) s-au înjumătățit (?!), scăzând cu -49,5% (7.680 față de 15.514)! Dacă menționăm și alte categorii de protestanți (dar nu evanghelici), constatăm că un recul de -19% au înregistrat adventiștii (65.812 față de 80.944), lutheranii rămânând în jurul cifrei de 20.000 adepți la ambele recensăminte, augustanii scăzând cu -30,8 procente, iar reformații cu -17,6%, iar unitarienii cu %, față de ultima recenzare oficială (din 2011). Tot aici mai menționăm și scăderea cu -3,7 procente a cultului „martorii lui Iehova”, care după Revoluție crescuse foarte rapid până la cca 50.000 adepți (azi 43.324 adepți).
La capitolul pierderi menționăm și religia greco-catolică (-23,4%), creștinii de rit vechi (-13,2%), confesiunea musulmană (-9,4%), dar și cultul mozaic (-23%; numeric azi fiind doar 2707 mozaici pe teritoriul României, față de cei 3517 din 2011). Interesant este că Biserica Armeană a crescut cu +204,5% (de la 393 adepți în 2011, la 804 în 2021).
De ceealaltă parte, a românilor fără religie, atei sau agnostici, se remarcă o creștere destul de îngrijorătoare pentru un stat creștin. Prin urmare, non-religioșii au crescut cu +377,52% (dela 18.917 în 2011, la 57.205 în prezent), ateii cu +275,7% (dela 20.743 la 57.205 persoane), și, pentru prima dată întâlnim în recensămintrele oficiale ale României agnostici (25.485 persoane). Adunate împreună cele trei categori însumează 154.107 persoane, adică 0,93% din totalul persoanelor înregistrate la capitolul religie (din cei 16.397.338).
Raportându-ne la procentul înregistrat de confesiiunile evanghelice din totalul celor ce și-au declarat religia (16.397.338) și nu al totalului populației României (cum este incorect), penticostealii însumează 3,09 procente, baptiștii 0,63%, creștinii după evanghelie 0,22% iar tudoriștii 0,04 %. În total evanghelici din România ar însuma 3,98% din populația României. Un procent firav dacă ne raportăm la atu-urile pe care le dețin.
Așadar o situație oarecum prevăzută, dar și cu unele aspecte care necesită lămuriri și analize.
Susține și tu misiunea Prodocens!
Societatea actuală este una care permite manifestarea mai multor ideologii și concepții despre viață, între care un loc aparte îl are creștinismul. În această societate polivalentă activează Prodocens media, care transmite mesajul și valorile creștine prin media, iar Cătălin Vasile, director și fondator, este cel care se zbate ca aceste valori să poată fi transmise în continuare și pe această cale. Astfel că, de aceste sărbători, să dăm dovadă de solidaritate susținând misiunea Prodocens Media. Este un îndemn potrivit în aceste momente în care sărbătorim vestea nașterii lui Hristos!

RVE București – Daniel Alexandrescu în dialog cu Marius Silveșan despre cartea Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021)
RVE București mi-a făcut onoarea să difuzeze un dialog pe care l-am avut cu Daniel Alexandrescu pentru emisiunea Realitatea în obiectiv despre cea mai recentă apariție editorială Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021)
Audiție cu folos
Iosif Țon – 88 de ani
Iosif Țon, unul dintre liderii proieminenți ai evanghelicilor români ai secolului XX a împlinit 88 de ani.

Acesta a fost pastor baptist, profesor la Seminarul Teologic Baptist din București și la Institutul Biblic Emanuel din Oradea, realizator la Radio Europa Liberă, președinte al Societății Misionare Române.
Iosif Țon predicând la Biserica Baptistă Mihai Bravu 1977
Despre rolul său în promovarea libertății religioase în perioada comunistă am scris, atât eu cât și Bogdan Emanuel Răduţ în cărțile noastre, dar și în alte studii și articole științifice.

În anul 2015, profesorul Iosif Țon ne-a acordat un interviu, mie și colegului de slujire pe tărâmul istoriei, Emanuel Răduţ, în care a vorbit despre modul în care familia sa a cunoscut credința baptistă, dar și despre perioada interbelică și cea a celui de-al doilea război mondial.
În cadrul acestui interviu Prof. dr. Iosif Țon vorbește și despre modul în care a cunoscut-o pe Elisabeta, cea care avea să-i fie soție atunci și continuă să-i fie soție credincioasă și devotată. Un ajutor potrivit în viața de familie și în lucrarea de propovăduire a Evangheliei.
Todată anul acesta (2022) familia Țon Iosif și Elisabeta a împlinit 63 de ani de căsnicie.
Cu acest prilej am realizat și poza următoare, în care alături de Prof. dr. Iosif Țon sunt doi istorici : Bogdan Emanuel Răduţ și Marius Silveșan
Teofil Stanciu – Cine sunt adevărații creștini?
Persistă o convingere care poate fi formulată cam așa: dacă vin vremuri grele, se „cern” adevărații creștini. Nu e imposibil, dar istoria (recentă și veche) ne învață că, de fapt, lucrurile nu se simplifică.
E suficient să citești o istorie mai puțin triumfalistă a Bisericii sau să-l citești pe Wurmbrand ca să vezi că, de fapt, în perioadele de prigoană, lucrurile sunt tot amestecate: există oameni care se opun fățiș, există disidenți discreți, există colaboratori șantajați, există colaboratori entuziaști și există necombatanții. N-am epuizat toate posibilitățile, evident.
Ce vreau să spun e că, cel mai probabil, așteptarea ca lucrurile să se cearnă la modul vizibil e iluzorie. Iar unul dintre cele mai importante motive este că nu avem acces la motivațiile oamenilor. Putem foarte bine să facem lucruri greșite cu motivații corecte și viceversa. Personal, cred că ar trebui luptat cu reflexul de a cerne permanent bunii și răii în mod absolut și de a aștepta ca ei să fie clar separați în lumea de dincoace. Pur și simplu, oamenii sunt incapabili să se judece definitiv unii pe alții. Întotdeauna ne scapă ceva.
Asta nu înseamnă că răul nu trebuie denunțat, că toți sunt o apă și un pământ, indiferent dacă au rezistat (vor rezista) eroic sau au colaborat (vor colabora) entuziast cu propriii opresori. Nicidecum. Dar să nu ne mai hrănim, zic, cu iluzia că lucrurile se vor clarifica și că vom vedea și noi clar în sfârșit. Nu cred că vom avea parte de un asemenea lux. Mereu va trebui să ne confruntăm cu realități complexe și cu alegeri dificile.
De aceea, avem nevoie de un discernământ care nu face împărțeli simpliste (deși, de acord, în ultimă instanță se va separa binele de rău), ci unul care va trebui să decanteze nuanțe. Nicio perioadă de persecuție cunoscută nu a împărțit vreodată creștinii doar în 2 tabere clare pentru toată lumea. Întotdeauna au fost mai multe tabere.
Obsesia purismului a făcut însă victime și după ce persecuțiile sau perioada dificilă a încetat. Satisfacția de a vedea pe cineva pus la stâlpul infamiei este în sine foarte problematică și discutabilă, din perspectivă creștină. Nu cred că o eventuală perioadă dificilă ne va scăpa de dileme, ci doar va aduce altele. Iar judecățile finale nu ne aparțin. După cum, de răspunderea judecăților temporare și temporale nu putem scăpa.
De discernământ ține să accepți că nu poți înțelege tot, în mod absolut, că nu poți suspenda orice evaluare și orice judecată, dar și că nu poți face judecăți simpliste, convenabile, situându-te singur în categoria „purilor” care au dreptul să spună orice despre oricine.
(Text preluat cu permisiunea autorului; titlul ne aparține -MS-)
1982-2022: 40 de ani de la eliberarea din închisoare a fraților Silviu Cioată, Mircea Cioată, Nelu Toader, Petre Furnea și Constantin Georgescu
Acum 40 de ani, prin Decretul Prezidenţial 200/27 iulie 1982, au fost eliberaţi din închisoare fraţii Silviu Cioată (1931-1997), Mircea Cioată (n.1933), Nelu Toader (1940-2012), Petre Furnea (n.1933) şi Constantin Georgescu (n.1939). Fraţii au stat în arest timp de nouă luni, primele trei luni la Securitate şi următoarele şase luni la Penitenciarul din Caragiale, jud. Dâmboviţa, fiind condamnaţi pentru transportul ilegal de Biblii, în ceea ce Securitatea a numit lotul “Canal 81” Acuzaţi de „complicitate la contrabandă” şi „difuzarea fără autorizaţie a unor imprimate grafice şi fonice” au fost condamnaţi prin sentinţa nr. 368/6 martie 1982 astfel: Constantin Georgescu şase ani închisoare, Petru Furnea cu Ioan Holzmann şi Silviu Cioată la cinci ani şi şase luni, Horst Feder, Mircea Cioată şi Ioan Toader la cinci ani şi trei luni.
Text și imagine Bogdan Emanuel Răduț preluate prim intermediul paginii de Facebook a fratelui Virgil Achihai
https://www.facebook.com/100002428963291/posts/5291759574248289/?d=n

În completarea celor de mai sus scrise de istoricul Bogdan Emanuel Răduț, Eugenia Rosian a menționat următoarele:
Interesant. Decretul este semnat pe 27 iulie, ei au fost eliberati pe 30 iulie cu exceptia fratelui Costel Georgescu, care a fost eliberat o zi mai tarziu, pe 31iulie. A fost luat la un interogatoriu sever, chiar in ultima zi, cand de fapt figura drept eliberat.
Liviu Giorgescu, fiul lui Costel Georgescu, aduce clarificări suplimentare:
Tatal meu a fost strigat in dimineata zilei de 30 cu ëliberatul Georgescu” A fost scos din celula, imbracat in civil, a luat toate hainele (era imbracat gros de iarna, cu cizme) si a fost dus la penitenciarul Rahova, lasat im masina la soare mai bine de o ora, apoi incarcerat din nou, imbracat in zeghe, hainele civile aruncate in fundul depozitului. Despre eliberare nimic. A fost dus in celula, acolo l-a intalnit pe Nicu Litoiu, pusese o bomba artizanala la primaria din Ploiesti, dar se pocaise stand in celula cu Klaus Wagner. El i-a fost sprijin tatalui meu in acea noapte, l-a incurajat. Nimeni nu mai spunea ceva de eliberare. A doua zi dimineata a fost elberat. Ancheta a fost din data de 20 iunie pentru el si Klaus, cand au fost transferati la securitatea de pe Rahovei. Generalul care l-a anchetat pe tatal meu ii spunea ca se vor intalni in acea vara la plaja la mare, lucru pe care tatal meu nu il putea crede. Cu generalul nu ne-am intalnit, dar in luna august eram la mare impreuna cu o buna parte din cei care au fost închiși.
Post Scriptum
Din câte știu istoricul Gheorghe Modoran studia documentele referitoare la operațiunea „Canal 81”. Nu știu dacă a și publicat ceva referitor la acest subiect. De asemenea, de acest subiect era interesat și istoricul Bogdan Emanuel Răduț, autorul textului de mai sus, cel care în prezent scrie o teză de doctorat pe istoria Creștinilor după Evanghelie din România.
Întâlnire cu Iosif Țon p I + p II – Centrul Creștin Caleb
Partea I este cea în care Iosif Țon și Elisabeta Țon vorbesc despre viața lor.
Elementul de noutate este mărturia Elisabetei Țon
Partea a II reprezintă sesiunea de întrebări și răspunsuri
Centenarul penticostalismului românesc – ITP București, 18-19 mai 2022

În acest an, comunitatea de credincioși penticostali români sărbătorește 100 de ani de la înființarea primei biserici penticostale din România.
Cu acest prilej deosebit, Institutul Teologic Penticostal din București organizează în 18 și 19 mai simpozionul științific internațional cu titlul: „Centenarul Penticostalismului Românesc: istorie și spiritualitate”.
În aceste două zile vom avea onoarea să avem alături de noi profesori și slujitori, atât din România, cât și din Europa, care ne vor prezenta lucrări despre spiritualitatea penticostală și despre momentele importante ale mișcării penticostale din acești 100 de ani.
Simpozionul va avea loc la Institutul Teologic Penticostal și ne dorim să transmitem și online pe canalul nostru de YouTube.
Design afiș: PR & More
https://www.facebook.com/318007758389013/posts/1993594034163702/?d=n
Vasile Tritean – Serviciu comemorativ Pastor Prof Vasile Talpoș (7.1.10.2021)
Vasile Tritean, în prezent prezbiteriul BCB Nădejdea București, a colaborat cu Vasile Talpoș la Turda unde acesta a fost pastor din 1974-1987 și apoi la BCB Nădejdea București 1987-2014. De asemenea, aceștia au colaborat și la Institutul Teologic Baptist din București 1987/1988-2014.
Viața în obiectiv – Bogdan Emanuel Răduț
„Timpul șterge, dar știe să păstreze, ca nimeni altul, ceea ce nu trebuie pierdut.” Amza Pelea
În cadrul ediției din această săptămână a emisiunii Viața în obiectiv vă invităm să faceți cunoștință cu un tânăr creștin, istoric de profesie, Bogdan Emanuel RĂDUȚ prezbiter în Biserica AGAPE, București. Urmărind emisiunea veți putea afla lucruri noi despre el și despre pasiunea lui pentru slujirea Mântuitorului Isus Hristos atât prin predicarea Evangheliei cât și prin studierea și evocarea filelor de istorie a Creștinilor după Evanghelie.
Proiectul LikeHim
Realizator Daniel Alexandrescu
Evenimentul zilei – Persecutarea creștinilor. Document din arhivele serviciilor. Istoria secretă
Articolul “Persecutarea creștinilor. Document din arhivele serviciilor. Istoria secretă” se referă la următoarele cazuri concrete:
1. Pastorul Richard Wurmbrand, numit ”fugarul” de ofițer este una dintre figurile emblematice ale luptei anticomuniste. Convins, în tinerețe, de doctrina comunistă, el o abandonează repede și devine pastor.
Pe 29 februarie 1948 este arestat. La un moment stă în celulă cu Lucrețiu Pătrășcanu.
” După paisprezece ani de detenție (executați între 1948–1956 și, respectiv,1959–1964) este eliberat, iar în 1965 părăsește țara împreună cu familia, fiind răscumpărat de o organizație creștină norvegiană, cu 10.000$.
2. Alecu Iacob, violinist la Filarmonica din Sibiu și autor al multor imnuri care încă se cântă în bisericile penticostale, a stat un an în închisoare, fiind condamnat, în 1971, la 8 ani de detenție, sub acuzația de ”propaganda împotriva orânduirii socialiste”.
3. Către, Bisericile creștine din toată lumea (Iunie 1972)
Apelul“ a fost semnat de un grup de nouă credincioși evanghelici (neoprotestanți) și a fost trimis în străinătate (Marea Britanie) astfel că documentul și semnatarii acestuia au ajuns în atenția Securității.
Documentul semnalează lipsa de libertăți religioase, prigoana și persecuțiile la care au fost supuși credincioșii din unele părți ale țării, menționându-se județele Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Brașov, Bacău, Gorj, Galați și partea de nord a Moldovei. Se arată că au fost închise lăcașurile cultelor baptist, creștin după evanghelie și penticostali, au fost arestați și condamnați: compozitorul de muzică religioasă Iacob Alecu din Sibiu, pastorii Caraman Constantin, Răscol Victor, Mihai Cornel, Răscol Emanoil, frații Tarnavskietc. (…)
În material se arată, de asemenea, că autoritățile române ar fi dispus dărâmarea unor lăcașuri de cult în orașele Dej și Lugoj și ar fi concediat diferiți predicatori, declanșându-se „o vastă campanie de reprimare a religiei și activităților de cult“.
“Apelul“ a fost difuzat congregațiilor religioase din Marea Britanie fiind semnat de un grup de nouă cetățeni din România, în numele „Comitetului de ajutorare a celor persecutați și de informare a opiniei publice mondiale“.
https://evz.ro/persecutarea-crestinilor-document-din-arhivele-serviciilor-istoria-secreta.html
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 2/ septembrie 2019 – Baptiștii români în Primul Răzbi Mondial 1914-1918
Cel de-al doilea număr al Revistei Arhiva Baptistă tratează implicarea baptiștilor români în cadrul Primul Război Mondial (1914-1918), un eveniment cu implicații majore, din punct de vedere politic, social, cultural și chiar religios.

De ce este important pentru noi să cunoaștem ceea ce s-a întâmplat acum mai bine de 100 de ani? Pentru că face parte din trecutul nostru, pentru că este o istorie pe care trebuie să ne-o asumăm și înțelegând trecutul să putem construi viitorul. Deși a fost un conflict devastator care a produs multă suferință, mai multă decât s-ar fi așteptat orice conducător politic, Dumnezeu s-a folosit de răul și suferința produse pentru a-și zidi biserica Sa, a folosit tranșeele, lagărele și spitalele ca laboratoare pentru a-și căli și forma noua generație de pionieri care să fie motivată să lupte în războiul spiritual. Mai apoi, aceștia au luptat pentru drepturile lor, au suferit pentru credința lor, au fost antrenați fizic să depună orice efort pentru a transmite Evanghelia.
Prin urmare, este dificil să înțelegem secolul XX fără să cunoaștem Primul Război Mondial, un eveniment cu un impact uriaș nu numai în plan politic și social, ci și în cel religios, inclusiv pentru România. Acesta aduce cu sine schimbări de natură politică și socială care vor permite răspândirea credinței baptiste printre cei de pe front și cei de acasă. Soldații români vor intra pe front în contact cu învățăturile Scripturii, vor fi confruntați cu pericolul morții și își vor pune întrebări referitoare la scopul vieții pe pământ. Astfel se explică numărul relativ mare de convertiri la credința baptistă și avântul de a împărtăși această veste bună și altora. Totodată, războiul îi aduce împreună pe românii din Muntenia, Moldova, Dobrogea, Ardeal, Banat care se vor uni în cadrul aceluiași stat formând România Mare în 1918. Dar mai mult decât atât, îi aduce împreună pe credincioșii baptiști care se vor întâlni în anul 1919 pentru a pune bazele unei organizații comune, Uniunea Comunităților Creștine Baptiste cunoscută astăzi sub denumirea de Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România.
Aspectele menționate mai sus cuprind doar câteva din aspectele multiple surprinse în cadrul acestui număr al Revistei Arhiva Baptistă, unde vorbim și de implicarea baptiștilor germani grație documentării realizate de Mihai Ciucă, de implicarea socială, despre eroi, dar și despre modul în care acest conflict a fost reflectat în presa baptiștilor români din America.
Mai jos aveți cuprinsul numărului curent.

entru detalii și abonamente îl puteți contacta pe istoricul Emanuel Jurcoi, directorul Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care este și redactorul șef al revistei.
👍 Abonează-te la Arhiva Baptistă
📞 0751 994 515 – Emanuel Jurcoi
Pentru mai multe detalii a se vedea și Pagina de Facebook Arhiva Baptistă.
Vezi și
Fă-ți un abonament la Revista Arhiva Baptistă
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 1/ mai 2019 – Georgiu Slăvu
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 1/ mai 2019 – Georgiu Slăvu
În primăvara anului 2019 ieșea pe piață prima revista de istorie baptistă în limba română purtând numele de Arhiva Baptistă. Revista este editată de către Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad. Dintre obiectivele publicației le menționăm pe acelea de a aduce în actualitate istoria baptiștilor din România și nu numai, precum și familiarizarea fiecărui baptist cu istoria sa.
Revista apare o dată la 4 luni având o apariție de 3 numere pe an. Prețul unei reviste este de 14 lei, iar un abonament costă 35 de lei și cuprinde cele trei numere ale revistei Arhiva Baptistă care apar într-un an împreună cu taxele poștale.
Este de menționat și faptul că prin intermediul abonamentelor este susținută activitatea Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care cuprinde: sesiunile de comunicări lunare, muzeul, biblioteca și desigur revista.

Revenind la primul număr este de menționat faptul că el a fost tipărit în luna mai 2019 fiind un număr tematic dedicat personalității și activității lui dascălului, pastorului și evanghelistului Georgiu Slăvu cunoscut și ca Gheorghe Slăv sau Gheorghe Slev.
Georgiu Slavu a fost originar din comuna Ciuci, care este astăzi cunoscută sub numele Vârfurile, din județul Arad, unde s-a născut în anul 1869. Părinții săi au fost țărani sau „părinți plugari”, după cum îi descrie Alexa Popovici. Cu toate acestea, el a avut parte de o educație buna, urmând cursurile la Școala Normala Preparandia din Arad și a devenit
învățător sau „dascăl confesional” la școala confesionala greco-orientala din Aciuța, județul Arad, aceasta fiind „școala confesionala a Bisericii Ortodoxe” din localitate.
Georgiu Slavu a rămas un model despre cum sa faci misiune, atât în orașe dar și în sate izolate. El a rămas un model în căutarea și găsirea surselor de calitate pentru pregătirea predicilor deschizând drumul spre mesajele rostite de prințul predicatorilor – C. H. Spurgeon. Munca sa de traducere din limba germana a predicilor lui Spurgeon reprezinta un trigăt către generația noastră pentru a ne educa un simț acut în ascultarea și pregătirea predicilor.
De asemenea, el a fost un evanghelist al epocii sale prin scrierea de cărți și editarea de reviste, astfel că mulți oameni au găsit adevarul Evangheliei prin scrierile sale. A știut ce înseamna să jertfești din buzunarul propriu, dar și bucuria de a găsi oameni care să creadă atât de mult într-o astfel de lucrare încât să o sponsorizeze financiar. El rămâne o pildă și o încurajare pentru toți cei care trec prin amenințări și suferințe pentru credința lor. Dincolo de toate aspectele menționate mai sus, preluate din informațiile furnizate în revistă de istoricul Emanuel Jurcoi, Georgiu Slavu a fost un om care și-a pus la dispoziție toate darurile și talentele sale pentru a sluji cât mai bine comunitatea, dar mai presus de toate pe Dumnezeu.
Atașez mai jos și o imagine cu cuprinsul acestei reviste care a avut o contribuție importantă și din partea lui Mihai Ciucă care a scris despre James Memorial Training School din București, numele sub care era cunoscută în America Școala Baptistă de Fete.

Pentru detalii și abonamente îl puteți contacta pe istoricul Emanuel Jurcoi, directorul Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care este și redactorul șef al revistei.
👍 Abonează-te la Arhiva Baptistă
📞 0751 994 515 – Emanuel Jurcoi
Pentru mai multe detalii a se vedea și Pagina de Facebook Arhiva Baptistă.
Vezi și
The Gospel Coalition – 9 Things You Should Know About the Assemblies of God
The U.S. Assemblies of God’s General Council recently held its in Orlando, Florida. Here is what you should know about one of the largest groups of Christian churches in the world.
1. The Assemblies of God considers itself a large fellowship rather than a denomination.
2. In the United States, the Assemblies of God is a young and diverse fellowship.
3. The Assemblies of God is the world’s largest Pentecostal group.
4. Assemblies of God are (mostly) autonomous and independent.
5. There are more than a dozen AG-endorsed colleges in the United States.
6. The Assemblies of God grew out of the Azusa Street Revival.
7. About one-quarter of Assembly of God pastors are women.
8. Assemblies of God churches subscribe to 16 ‘Fundamental Truths.’
Two years after its founding, the AG established 16 doctrines that became the Statement of Fundamental Truths. The 16 doctrines are:
-
- The Scriptures, both the Old and New Testaments, are verbally inspired of God and are the revelation of God to man, the infallible, authoritative rule of faith and conduct.
- There is only one true God who exists as a Trinity.
- The Lord Jesus Christ is the eternal Son of God. The Scriptures declare his virgin birth, his sinless life, his miracles, his substitutionary work on the cross, his bodily resurrection from the dead, and his exaltation to the right hand of God.
- Man was created good and upright. However, man by voluntary transgression fell and thereby incurred not only physical death but also spiritual death, which is separation from God.
- Man’s only hope of redemption is through the shed blood of Jesus Christ the Son of God.
- There are two ordinances. Believer’s baptism by immersion is a declaration to the world that the believer has died and been raised together with Christ, becoming a new creation. The Lord’s Supper is a symbol expressing the believer’s sharing in the divine nature of Christ, a memorial of Christ’s suffering and death, and a prophecy of Christ’s second coming.
- Baptism in the Holy Spirit is a separate and subsequent experience following conversion. Spirit baptism brings empowerment to live an overcoming Christian life and to be an effective witness.
- The baptism of believers in the Holy Spirit is witnessed by the initial physical sign of speaking with other tongues as the Spirit of God gives them utterance. The speaking in tongues in this instance is the same in essence as the gift of tongues, but is different in purpose and use.
- Sanctification is an act of separation from that which is evil, and of dedication unto God. Sanctification is realized in the believer by recognizing his identification with Christ in his death and resurrection, and by the faith reckoning daily upon the fact of that union, and by offering every faculty continually to the dominion of the Holy Spirit.
- The Church’s mission is to seek and save all who are lost in sin; the church is the gody of Christ and consists of all people who accept Christ, regardless of Christian denomination.
- Divinely called and scripturally ordained ministers serve the church.
- Divine healing is an integral part of the gospel. Deliverance from sickness is provided for in the atonement, and is the privilege of all believers.
- The resurrection of those who have fallen asleep in Christ and their translation together with those who are alive and remain unto the coming of the Lord is the imminent and blessed hope of the church.
- The second coming of Christ includes the rapture of the saints, which is our blessed hope, followed by the visible return of Christ with his saints to reign on earth for one thousand years.
- There will be a final judgment in which the wicked dead will be raised and judged according to their works. Whosoever is not found written in the Book of Life, together with the devil and his angels, the beast and the false prophet, will be consigned to the everlasting punishment in the lake which burneth with fire and brimstone, which is the second death.
- “We, according to his promise, look for new heavens and a new earth wherein dwelleth righteousness.”
9. Four doctrines are considered core to the belief of the Assemblies of God.
Within the 16 Foundational Truths, four are considered core beliefs “due to the key role they play in reaching the lost and building the believer and the church both now and for the future.” The Four Core Beliefs’ of the Assemblies of God are Salvation, Baptism in the Holy Spirit, Divine Healing, and the Second Coming of Christ.
Apariții editoriale (59) – 2005-2020 Cântarea sărbătoare. „Desculți” Romanian Homecoming. It’s not a show! It’s an experience!
Mișcarea „Desculți” Romanian Homecoming a împlinit 15 ani de existență anul trecut; cu ocazia aceasta trebuia să apară o carte omagială, însă datorită pandemiei întâlnirea nu s-a ținut în 2020, motiv pentru care cartea a apărut abia acum (2021).

Această carte omagială 2005-2020 a apărut la Editura și Tipografia Multimedia International Arad, 2021 și are 157 pagini. Cartea cuprinde o scurtă istorie a întâlnirilor/mișcării „Desculți” – Romanian Homecoming, impresii, extrase din filosofia mișcării, poezii și poze.
Materialele prezentate în carte sunt o compilație realizată de Florian Guler.
Cuprinsul este următorul:
O scurtă istorie a 15 ani de întâlniri „Desculți” – Romanian Homecoming,
Descrierea mișcării „Desculți”,
Impresii de la întâlniri,
Extrase din filozofia mișcării,
Poezii și poze de la întâlniri.
Cărți gratuite de la Misiunea Creștină Richard Wurmbrand
Misiunea Creștină Richard Wurmbrand condusă de Mihai Wurmbrand, singurul fiu al pastorului Richard Wurmbrand, autorul cărții Torturat pentru Hristos informează pe cei interesați de posibilitatea de a obține în mod gratuit următoarele 5 cărți gratuite avându-l ca autor pe Richard Wurmbrand:
„Drumul spre Culmi” (meditații creștine pentru fiecare zi din an)
„Torturat pentru Hristos”;
„Cu Dumnezeu în Subterană;”;
„A Fost Karl Marx un Adept Satanist?”;
„Soția Pastorului” de Sabina Wurmbrand.
Cărțile pot fi obținute numai completând formularul de cerere de pe pagina de internet: https://misiuneacrestinarichardwurmbrand.ro
Cei care doresc aceste cărți gratuite, vor trebui sa plătească numai cheltuielile minime de expediere a întregului pachet indicate în formularul de cerere.
Pastorul Richard Wurmbrand a suferit 14 ani în închisorile comuniste, iar soția acestuia, Sabina Wurmbrand a suferit pentru mărturia creștină aproape 3 ani în lagărul de la Canal și în alte închisori comuniste.
Patriarhii Bisericii Ortodoxe Române (1925-prezent)

Pe pagina de Facebook a Agenției de știri Basilica am găsit această prezentare imagistică cu toți patriarhii BOR. Plecând de la acest fapt este de remarcat că în timpul primilor doi patriarhi, Miron Cristea și Nicodim Munteanu, cu precădere în timpul lui Miron Cristea, baptiștii, dar și ceilalți creștini evanghelici din România, au avut de înfruntat multe persecuții din partea clerului Bisericii Ortodoxe Române. O dovedesc cu prisosință documentele de arhivă, lucrările științifice (vezi aici și aici ca exemplu), dar și cele memorialistice. Este un lucru trist, dar real. După 1948 situația se schimbă pentru că avem alte raporturi între stat și culte, dar și între diferitele culte religioase din România comunistă, cu mențiunea că au fost aprobate să funcționeze doar 14 culte.
Apariții editoriale (58) – Vasile Filat, Istoria mișcărilor evanghelice din Basarabia în perioada țaristă 1812-1918

Mișcările evanghelice din Basarabia au acum istoria lor grație cercetării realizate de pastorul Vasile Filat. Cunoscător al realităților zonei, beneficiind și de accesul la sursele scrise în limba rusă, aplicându-se cu competență asupra documentației de specialitate Vasile Filat tratează perioada țaristă a Basarabiei cuprinsă între anul 1812 când partea Moldovei cuprinsă între Prut și Nistru a intrat în componența Imperiului Țarist, teritoriu numit ulterior Basarabia, și anul 1918 când Basarabia se unește cu România.
Iată și cuprinsul lucrării.




Cristian Vasile Roske (01.01.1931-22.07.2021)

Pastorul Cristian Vasile Roske a fost un intelectual, profesor și pastor penticostal care s-a remarcat prin acțiunile sale, dar și prin cărțile traduse în perioada comunistă când acestea aveau o valoare deosebită. Acum a plecat să fie acasă cu cel pe care L-a slujit.
Pe pagina de Facebook a Institutului Teologic Penticostal din București sunt menționate următoarele:
Pastorul Cristian Vasile Roske a predat omiletică la Seminarul Teologic Penticostal încă din anul 1980 și și-a continuat activitatea didactică și după anul 1990, când Seminarul Penticostal a devenit Institutul Teologic Penticostal. Cei mai mulți dintre actualii profesori de la ITPB i-au fost cândva studenți. Cu toții ni-l amintim ca pe un profesor care a știut să se apropie de studenți și care și-a îndeplinit chemarea de dascăl cu cea mai mare scrupulozitate.
Cristian Vasile Roske a fost printre puținii intelectuali penticostali din generația lui, iar materialele și cărțile pe care le-a tradus din limba germană și engleză au fost de mare ajutor, mai ales pentru studenții și slujitorii care s-au format în anii grei ai comunismului și care duceau mare lipsă de literatură teologică în limba română.
După pensionare, fratele Roske a continuat să viziteze școala noastră și să întâlnească noile generații de studenți la teologie; cu aceste ocazii, obișnuia să le povestească despre istoria școlii, despre felul în care arăta pregătirea teologică la începuturile ei, dar mai ales să le împărtășească studenților din experiențele lui cu Dumnezeu. În timpul regimului comunist, fratele Sile a avut de suferit din cauza credinței neclintite în Dumnezeu, iar aceste experiențe au fost mereu o încurajare pentru studenții noștri, aflați la începutul slujirii lor.
Institutul Teologic Penticostal îi datorează mult fratelui Vasile Roske; Dumnezeu a binecuvântat școala noastră cu oameni ca dumnealui, care au ținut la vedere credința lor, indiferent de vremuri și circumstanțe. Ne dorim ca buna lor mărturie să fie un model și totodată o încurajare pentru noi toți.
Din partea Institutului Teologic Penticostal,
Pastor Ioan Brie,
Rector ITPB