Pe 23 august, un nou roman
Pe 23 august, în cadrul unui eveniment unic care va avea loc în București, Cătălin va anunță și noul s
ău roman. Unul a cărei acțiune se petrece în anul 1920.
In 23 august va aparea in Bucuresti, ca prezentare, noul roman ce l-am publicat. Interesant? Actiunea are loc in anii 1920 iar personajele si povestea, inspirate dupa fapte reale, cred ca vor fi pe gustul multora.
Lista cartilor publicate aici.
comenzi la birouapv@yahoo.com
Partajează asta:
Adevărul: Cea mai bătrână biserică baptistă din vestul României are 131 de ani
Biserica Baptistă Germană din Timișoara are o istorie frumoasă, dar și impresionantă, pe care o puteți descoperi citind articolul din Ziarul Adevărul.
Partajează asta:
Istoria evanghelicilor din România (1) – Recunoașterea cultelor evanghelice de către statul român
O istorie a evanghelicilor din România scrisă pentru publicul larg fără prea multe date tehnice.
Ca o completare a celor scrise aș dori să menționez câteva aspecte:
Baptiștii din Transilvania aveau recunoscut statutul de cult istoric în bază recunoașterii din 1905 în bază Legii maghiare a Cultelor din 1895.
Baptiștii din Vechiul Regat aveau statutul de asociație religioasă recunoscut anterior anului 1928.
Prin Legea Cultelor din 1928 a fost recunoscut statutul de cult religios pentru baptiștii din Transilvania și județele limitrofe, statut care le-a fost retras ulterior.
Penticostalii au fost scoși în afara legii în 1933 și nu au mai fost recunoscuți decât în 1945
Nu cred că în 1939 creștinii după Evanghelie, recunoscuți ca asociație religioasă, să fi primit statutul de cult religios, mai ales că anul 1939 nu a fost unul „generos” cu evanghelicii. Cu atât mai mult cu cât în 1939 apare o decizie ministerială destul de restrictivă cu privire la asociațiile religioase.
În februarie 1940, ca urmare a unor intervenții din țară și străinătate, baptiștii vor primi recunoașterea statutului de cult religios, statut pe care l-au păstrat până în decembrie 1942.
Vor reprimi acest statut în octombrie 1944 prin decret regal.
Într-o țară majoritar ortodoxă, în care reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române și-au folosit în mod abuziv, de-a lungul întregului secol XX, poziția privilegiată, drepturile cultelor minoritare au constituit, în mod constant, un punct prioritar pe agenda evanghelicilor români.
O dată cu abolirea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, au avut loc schimbări importante în organizarea cultelor religioase pe teritoriul României.
Legea Cultelor din 1948 recunoștea 14 culte pe teritoriul României. Între acestea se aflau baptiștii, penticostalii și creștinii după Evanghelie.
Dacă baptiștii și creștinii după Evanghelie fuseseră recunoscuți de statul român în epoca interbelică – deși au fost perioade de persecuție –, penticostalii se aflau în fața unei premiere istorice, recunoașterea cultului de către statul român.
Cultele au avut la dispoziție un termen de trei luni pentru revizuirea statutelor de organizare și funcționare, care au fost aprobate în anul 1950.
Astfel, în a doua parte a…
Vezi articolul original 442 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Familia lui Petru Lugoja
Alexa Popovici, în Istoria baptiștilor din România 1856-1989, menționează că în 1933 a luat ființă o biserică baptistă în comuna Grădina din Dobrogea, prin venirea a 11 familii de credincioși baptiști, printre care Cristea, Trif, Lugoja.
„În vara anului 1933, aceștia au construit o baracă de scânduri în curtea lui Petre Lugoja, pentru a servi drept casă de rugăciune. Toamna, biserica s-a mutat într-o cameră a lui Amos Trif. Pe urmă, în 1934, biserica s-a mutat în casa familiei Moza. Biserica a fost păstorită de Simion Gavriș până în 1935, când acesta și Victor Teodosiu s-au reîntors împreună în Transilvania, iar ca pastor al bisericii a rămas Gligor Cristea. An de an, biserica a avut botezuri, până la închiderea din decembrie 1942 sub regimul antonescian.”
Istorie Evanghelica 