În cadrul unui articol din Evenimntul Zilei, Vladimir Tismăneanu vorbeşte de privilegiul tinerilor intelectuali români formaţi după 1989 de a avea o altă istorie, una privilegiată. Contextul social şi istoric le-a permis acestor tineri să contrapună ,,cinismului moştenit din lumea comunizată […] împlinirea idealului unor Soljeniţân şi Havel: viaţa trăită în adevăr”. Unul din aceşti intelectuali, este Mihail Neamţu,  care a publicat în 2009 la editura Polirom volumul „Povara libertăţii. Antiteze, paradigime şi biografii moderne”.  În prefaţa pe care a scris-o la această carte, Vladimir Tismăneanu identifică marxismul din punct de vedere al doctrinei ca fiind o religie care îşi propune salvarea lumii, lucru dealtfel cunoscut.  ,,În noua sa contribuţie, [scrie Vladimir Tismăneanu], tânărul filosof aprofundează discuţia despre relaţia între Atena şi Ierusalim, între raţiune şi revelaţie, arătând în ce măsură modernitatea este un proiect deschis, într-o continuă prefacere şi redefinire. Mai mult, într-un spaţiu spiritual în care, cu excepţia părintelui André Scrima, a lui Teodor Baconsky şi a lui Radu Preda, s-a scris prea puţin despre dimensiunea soteriologică a doctrinei marxiste, iată că avem în fine o lucrare aptă să lege această perspectivă de întreaga dezbatere occidentală privind religiile seculare. A osândi pur şi simplu marxismul ca o întreprindere nihilist- demonică nu ne duce prea departe. A-l desconsidera drept un proiect vid de viitor înseamnă a ignora lumea în care trăim. Mihail Neamţu pledează pentru reevaluarea condiţiei morale, culturale şi politice a societăţii occidentale, admirând soliditatea instituţională a civilizaţiei apusene, dar taxând oriunde apare deriva nihilistă. […] ”.