Arhive categorie: Cărţi

Minunata lume nouă (11) – participarea la ritualuri ca modalitate de dobândire a iertării păcatelor


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„Joi seara, o dată la două săptămâni, Bernard participa la Ritualuri ale Solidarității și Înfrățirii. (p. 78) „Am călcat cu stângul la Ritualul ăsta”, se gândi chinuit Bernard, și prevăzu cu groază că iar n-o să poată dobândi iertarea păcatelor”.

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții

Minunata lume nouă (3) – în vremurile acelea copiii …

Minunata lume nouă (4) – primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie

Minunata lume nouă (5)- „toți suntem ai tuturor celorlalți”

Minunata lume nouă (6) – caracteristicile unei formulări bune

Minunata lume nouă (7) – cuvintele pot fi ca razele X, dar poți spune ceva despre nimic?

Minunata lume nouă (8) – Copii în privința sentimentelor

Minunata lume nouă (9) – Plângea pentru că oamenii se dovediseră atât de sălbatici

Minunata lume nouă (10) – Omul poate să fie un ticălos

Minunata lume nouă (10) – Omul poate să fie un ticălos


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„Omul poate să zâmbească mereu și să fie totuși un ticălos.” (p. 129)

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții

Minunata lume nouă (3) – în vremurile acelea copiii …

Minunata lume nouă (4) – primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie

Minunata lume nouă (5)- „toți suntem ai tuturor celorlalți”

Minunata lume nouă (6) – caracteristicile unei formulări bune

Minunata lume nouă (7) – cuvintele pot fi ca razele X, dar poți spune ceva despre nimic?

Minunata lume nouă (8) – Copii în privința sentimentelor

Minunata lume nouă (9) – Plângea pentru că oamenii se dovediseră atât de sălbatici

Minunata lume nouă (9) – Plângea pentru că oamenii se dovediseră atât de sălbatici


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„Plângea și pentru că oamenii se dovediseră atât de sălbatici, ca fiarele, și nedrepți.” (p. 123)

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții

Minunata lume nouă (3) – în vremurile acelea copiii …

Minunata lume nouă (4) – primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie

Minunata lume nouă (5)- „toți suntem ai tuturor celorlalți”

Minunata lume nouă (6) – caracteristicile unei formulări bune

Minunata lume nouă (7) – cuvintele pot fi ca razele X, dar poți spune ceva despre nimic?

Minunata lume nouă (8) – Copii în privința sentimentelor

Minunata lume nouă (8) – Copii în privința sentimentelor


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„Adulți din punct de vedere intelectual și-n timpul programului de lucru, dar copii în privința sentimentelor și dorințelor” (p. 93)

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții

Minunata lume nouă (3) – în vremurile acelea copiii …

Minunata lume nouă (4) – primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie

Minunata lume nouă (5)- „toți suntem ai tuturor celorlalți”

Minunata lume nouă (6) – caracteristicile unei formulări bune

Minunata lume nouă (7) – cuvintele pot fi ca razele X, dar poți spune ceva despre nimic?

Minunata lume nouă (7) – cuvintele pot fi ca razele X, dar poți spune ceva despre nimic?


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„ Cuvintele pot fi ca razele X, dacă le folosești așa cum trebuie pot pătrunde în orice mediu. Citești și te pătrund. Ăsta e unul dintre lucrurile pe care încerc să le explic studenților mei – cum să scrie . Dar la ce (…) slujește să fii pătruns de un articol despre o Cântare Comunitară rituală sau despre cele mai recente progrese în materie de organe olfactive? Și, pe urmă, oare poți face cuvintele să fie cu adevărat penetrante – înțelegi, ca razele X cele mai puternice – când scrii despre chestii dintr-astea? Poți spune ceva despre nimic? Că până la urmă la asta se reduce totul. Eu tot încerc și încerc..” p. 70

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții

Minunata lume nouă (3) – în vremurile acelea copiii …

Minunata lume nouă (4) – primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie

Minunata lume nouă (5)- „toți suntem ai tuturor celorlalți”

Minunata lume nouă (6) – caracteristicile unei formulări bune

Minunata lume nouă (6) – caracteristicile unei formulări bune


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„ (…) ca formulările să fie bune, trebuie să fie bun și scopul pe care-l urmărești prin ele” p. 70

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții

Minunata lume nouă (3) – în vremurile acelea copiii …

Minunata lume nouă (4) – primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie

Minunata lume nouă (5)- „toți suntem ai tuturor celorlalți”

Minunata lume nouă (5)- „toți suntem ai tuturor celorlalți”


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

– Familie, monogamie, idile romantice. Pretutindeni exclusivism, pretutindeni o concentrare a interesului, o canalizare îngustă a impulsurilor și energiei.

– Dar „toți suntem ai tuturor celorlalți”, încheie Mustafa Mond citând proverbul hipnopedic.

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții

Minunata lume nouă (3) – în vremurile acelea copiii …

Minunata lume nouă (4) – primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie

Minunata lume nouă (4) – primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„Ford al nostru – sau Freud al nostru, așa cum, din cine știe ce motiv rămas necunoscut prefera să se intituleze ori de câte ori discuta chestiuni psihologice – Freudul Nostru fusese primul care dezvăluise primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie. Lumea era plină de tați – deci chinuită de tot felul de perversiuni de la sadism până la castitate; plină de frați, surori, unchi, mătuși – deci deformată de nebunie și sinucideri”. (p. 40).

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții

Minunata lume nouă (3) – în vremurile acelea copiii …

Minunata lume nouă (3) – în vremurile acelea copiii …


Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este img_2363.jpg

Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„În vremurile acelea (…) copiii erau întotdeauna crescuți de părinți și nu în Centrele de Condiționare ale Statelor Unite ale Lumii”. (p. 27)

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții

Minunata lume nouă (2) – Secretul fericirii și al virtuții


Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este img_2363.jpg

Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„- Iar acesta – acesta intervenii sentențios Directorul -, acesta este secretul fericirii și al virtuții: să-ți placă ceea ce ești obligat să faci. Acesta este țelul întregii condiționări: să-i faci pe oameni să să-și îndrăgească destinul social implacabil.” (p. 20)

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski

Minunata lume nouă (1) – Metoda Bukanovski


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

„-Procesul Bukanovski, repetă Directorul și studenții subliniară aceste cuvinte în însemnările de pe carnete.

Un ovul, un embrion, un adult – aceasta este evoluția normală. Dar un ovul supus bokanovskificării va germina, va prolifera, se va dezvolta. Va da opt până la nouăzeci și șase de noi muguri, iar fiecare mugur se va dezvolta într-un embrion perfect format, și fiecare embrion va da un adult de talie normală, Se obțin nouăzeci și șase de ființe umane, acolo unde înainte creștea doar una. Deci un mare progres.

– În esență conchise DCIC, bokanovskificarea constă într-o serie de opriri ale dezvoltării. Noi întrerupem creșterea normală și, lucru destul de paradoxal, oul reacționează prin înmugurire”. (p. 10)

„- Metoda Bokanovski reprezintă unul dintre instrumentele majore ale stabilității sociale! (…)

Bărbați standardizați, femei standardizate; în loturi uniforme. Întregul personal al unei fabrici alcătuit din produsele unui singur ovul bokanovskificat” (p. 11)

Vezi prezentarea cărții aici: Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

Recomandări editoriale (10) – Aldous Huxley, Minunata lume nouă


Aldous Huxley, Minunata lume nouă, Editura Polirom, Iași, 2016, 251 p

La această rubrică, la care nu am mai scris de ceva timp, vă aduc în atenție o carte aparte, una în care realul se împletește cu utopia, o carte despre o societate distopică, una în care sistemul controla totul.

În interiorul coperții întâi am găsit un rezumat succint și bine scris al acestei cărți la care voi adăuga câteva detalii despre conținutul lucrării.

Minunata lume nouă pornește de la ideea unei societăți distopice care, pentru a-și controla cetățenii, recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane și manipularea ei genetică până la mascarea minciunii în adevăr absolut. Rezultatul este o combinație de realități totalitare și scene din cel mai pur SF, în care cărțile sunt arse și singura cultură acceptată se naște din preceptele unui conducător megaloman, în care apariția unei ediții din Operele complete ale lui Shakespeare poate duce la răsturnarea unui regim absurd în care oamenii sunt concepuți în imense incubatoare, iar cei neatinși încă de morbul acestei „civilizații” sunt izolați în rezervații.

Personal, consider că lectura unei astfel de cărți nu este un lucru facil, dar cu siguranță în urma parcurgerii ei orizontul cunoașterii se lărgește. Această carte poate fi încadrată în aceeași categorie cu cea a lui George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru. După cum se menționează și în prezentarea de mai sus, cartea prezintă o societate distopică, utopică,Statele Unite ale Lumii, controlată în mecanismele sale principale. Scopul era asigurarea fericirii în limitele supunerii. Avem o răsturnare a valorilor și a conceptelor tradiționale. Spre deosebire de societatea tradițională nu mai aveam nașteri naturale, copiii erau creați in eprubetă, și dezvoltați în cadrul unor incubatoare imense. Mai mult decât atât, crearea unei noi ființe poate fi asemuită cu crearea unui produs, sau mai bine zis cu achiziționarea unui produs, sau a unor produse care să răspundă anumitor cerințe. Astfel în funcție de rolul pe care trebuiau să-l îndeplinească în societate, embrionii erau condiționați genetic scopului pe care noua ființă urma să-l îndeplinească în societate. Astfel societatea este organizată pe principiul castelor superioare (Alfa) și a celor inferioare (Epsilon).Condiționarea genetică care se realiza în laborator intervenea atât asupra aspectului fizic, embrionul fiind lăsat să se dezvolte normal din punct de vedere fizic și intelectual dacă urma să aparțină categoriilor sociale superioare, sau se intervenea asupra acestei dezvoltări astfel că unii erau mici de statură, chiar pitici. Unii rezistenți la frig, alții la căldură pentru a lucra în oțelarii spre exemplu.

Un alt aspect este cel legat de sexualitate. Existau jocuri erotice pentru copii, iar pentru adulți exista sintagma că fiecare aparține tuturor, un proverb hipnopedic menționat de Mustafa Mond, Controlorul general care suna astfel: „toți suntem ai tuturor celorlalți”. Era ceva neobișnuit ca o femeie să aparțină unui singur bărbat, fiind valabilă și reciproca. Termenii de mamă și tată erau învechiți, iar nașterea era ceva decadent regăsită la sălbatici. Sălbaticii erau un trib de indieni care trăiau în sărăcie, dar totodată într-o relativă libertate, aflată la marginea societății, dar care trebuia totodată să se conformeze anumitor reguli. Deși situația din rezervația în care trăiau era una dificilă, aceștia trăind la limita sărăciei, pentru a ajunge acolo aveai nevoie de u permis special. Pe de altă parte și ieșirea din rezervație se făcea tot cu acordul Controlorului, titulatura pe care o avea conducătorul.

„Ford al nostru – sau Feud al nostru, așa cum, din cine știe ce motiv rămas necunoscut prefera să se intituleze ori de câte ori discuta chestiuni psihologice – Freudul Nostru fusese primul care dezvăluise primejdiile înfiorătoare ale vieții de familie. Lumea era plină de tați – deci chinuită de tot felul de perversiuni de la sadism până la castitate; plină de frați, surori, unchi, mătuși – deci deformată de nebunie și sinucideri”. (p. 40).

Propaganda era în toate aspectele vieții și ea era dublata și de cenzură. Merită amintit aici faptul că, la fel ca în timpul Revoluției franceze de la 1789, avem un nou calendar cu scopul de rupe total societatea de atunci de cea care fusese înaintea ei. În cazul de față vorbim de o societatea care începe numerotarea anilor de la ieșirea pe piață a modelului T al companiei de automobile Ford în anul 1908. Vorbim de o societate în care Ford devenise un zeu pe care oamenii îl venerau. Similar cu semnul crucii la creștini, cei din Minunata lume nouă, titlu care vine de la o piesă a lui Shakespeare, își făceau semnul T.

Pentru a uita de problemele vieții cotidiene oamenii consumau soma, un fel de drog care ii făcea sa uite de probleme și sa înlăture conflictele care puteau apărea. Ceva similar cu ceea ce se întâmpla la finalul cărții 1984 când personajul principal zicea ceva de genul: Acum îl iubesc pe Fratele cel Mare pe care înainte îl uram.

În final vă las un dialog între Sălbatic, un tânăr venit din rezervație și Mustafa Mond, Controlorul Mondial.

„- (…) Dumnezeu este cauza a tot ce e nobil și frumos și eroic. Dacă ați avea un Dumnezeu…

– Tinere dragă, îi zise prietenos Mustafa Mond, civilizația n-are câtuși de puțin nevoie de noblețe sau eroism. Chestiile astea sunt doar simptome ale ineficacității politice”. (p230)

Apariții editoriale (57) – Daniel Marius Mariș, Teodor-Ioan Colda – Începuturile Seminarului Baptist: povestea călătoriei de la Buteni în capitala țării


În atmosfera caldă și primitoare a Bisericii Baptiste din Buteni a fost lansată cartea Începuturile Seminarului Baptist. Datele de identificare bibliografică ale acestei lucrări sunt următoarele: Daniel Marius Mariș, Teodor Ioan Colda, Începuturile Seminarului Baptist: povestea călătoriei de la Buteni în capitala țării, Carmel Print, Arad, 2021.

Bogat ilustrată cu imagini relevante și inedite lucrarea prezintă informații despre începuturile Seminarului Baptist la Buteni în anul 1921 și „călătoria” spre București, Capitala țării.

Cartea este structurată în 11 capitole care prezintă succint informații istorice despre Seminarul Baptist, cu o introducere despre începuturile credinței baptiste în Europa și în România, iar de la general autorii merg către situația din România la începutul secolului XX. Aici se cuvine menționat faptul că baptiștii din Transilvania erau recunoscuți în cadrul Imperiului Austro-Ungar din anul 1905, iar după unirea din 1918 situația acestora se înrăutățește din punct de vedere legislativ și nu numai. Acesta este și contextul care duce la această călătorie de la Buteni la Arad, iar de la Arad către București.

Contextul istoric și motivațiile deciziilor din anul 1921 sunt mai complexe, iar autorii și-au propus să prezinte mutarea de la Arad la București ca pe o „călătorie inițiatică” am spune noi. Lucrarea a apărut în contextul anului 1921 când Institutul Teologic Baptist din București celebrează 100 de ani de educație teologică în România. Cu siguranță mai sunt și alte inițiative editoriale aflate în diferite stadii de realizare care sperăm să fie finalizate cu bine pe parcursul acestui an.

Pentru cei interesați prezint mai jos cuprinsul cărții. Mai multe informații despre carte pot fi obținute de la autorii acesteia, Conf. univ. dr. Daniel Mariș și Lect. univ. dr. Teodor Colda.

Vezi și

Institutul Teologic Baptist din București – 100 de ani de învățământ teologic baptist în România (1921-2021)

Serbarea de absolvire a studenților ITBB și celebrarea a 100 de ani de educație teologică baptistă în România

Buteni, 11 Iulie 2021 – Festivitatea de absolvire a promoției 2021 a Institutului Teologic Baptist și celebrarea a 100 de ani de educație teologică baptistă

Harta României Mari 1921 cu zonele de proveniență a primei generații de la Seminarului Teologic Baptist

Secvențe din istoria Seminarului Teologic Baptist între anii 1921-2021 (dialog)

Apariții editoriale (56) – Vasile Bel & Daniel Stoica, Seminarul Baptist 1921-2021: un secol de învățământ teologic baptist românesc


Educația este un subiect la ordinea zilei, mai ales în aceste zile de foc când absolvenții claselor a douăsprezecea susțin examenul de bacalaureat. Dar nu despre educația laică doresc să vorbesc aici, ci despre cea teologică realizată în cadrul primei instituții de învățământ teologic baptist din România, Seminarul Teologic Baptist din București (STB), în prezent Institutul Teologic Baptist din București (ITBB).

Seminarul Teologic Baptist a început la Buteni, județul Arad în anul 1921, iar la scurt timp după aceea s-a mutat la București, unde a și rămas, deși a avut perioade în care a mai funcționat și la Buteni, dar și o discuții de a fi mutat în anii 80 ai secolului XX în centrul țării. Astfel, anul 2021 este anul jubiliar pentru Institutul Teologic Baptist din București, care dorește să marcheze 100 de ani de educație teologică baptistă în România. Un secol de la înființarea Seminarului Teologic Baptist (1921-2021)

Este meritul a doi autori cunoscuți, pasionați de istoria baptiștilor din România, pastorii Vasile Bel și Daniel Stoica, ambii absolvenți ai Seminarului Teologic Baptist, respectiv Institutului Teologic Baptist, că s-au aplecat asupra istoriei acestei instituții de învățământ. Astfel din munca, pasiunea și dăruirea lor a ieșit o frumoasă și consistentă carte despre istoria Seminarului Teologic care să marcheze și în acest fel 100 de ani de la înființare (1921-2021). Datele de identificare ale cărții sunt următoarele: Vasile Bel, Daniel Stoica, Seminarul Baptist 1921-2021: Un secol de învățământ teologic baptist românesc, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2021, 356 pagini. Doresc să menționez aici faptul că pastorul Vasile Bel publică constant materiale de istorie baptistă, scoate la lumină noi comori pe blogul Istorie Baptistă unde a și anunțat apariția cărții, fiind interesat nu doar să citească și să scrie despre istoria baptiștilor, ci și să colecționeze Biblii, reviste, cărți fotografii. De asemenea, pastorul Daniel Stoica este un avid colecționar având o adevărată arhivă cu fotografii, reviste, cărți vechi care au legătură cu comunitatea baptistă din România.

Cartea este valoroasă prin informațiile oferite atât ca text, cât și ca imagine, aceasta dispunând de un bogat fond imagistic. Lucrarea este structurată în VIII capitole, Bibliografie și Anexe.

Capitolul I. Învățați de la Isus!

Capitolul II. Seminarele teologice baptiste înființate în lume

Capitolul III Baptiștii la seminare teologice din alte țări

Capitolul IV Seminarul Teologic Baptist din România 1921-2021

Capitolul V Biblioteca

Capitolul VI Scopul Seminarului Teologic

Capitolul VII Absolvenții Seminarului

Capitolul VIII Corpul profesoral al Seminarului

Bibliografie

Anexe (Anexele 1-5)

Cea mai importantă secțiunea este cea a capitolului IV Seminarul Teologic Baptist din România 1921-2021, care este și cel mai consistent dat fiind faptul că are aproape 200 de pagini (pp. 22-211). Aici se regăsesc informații interesante, importante și inedite din și despre istoria Seminarului. Evenimentele sunt prezentate cronologic, autorii alocând câte un subcapitol pentru aproape fiecare an din perioadele în care instituția a funcționat.

Doresc să remarc aici încă un element de noutate, dar totodată și munca autorilor, aceea de a cuprinde în cadrul unor tabele, care se regăsesc în cadrul capitolului VII Absolvenții Seminarului, 56 de tabele cu cele LVI de promoții ale Seminarului Teologic Baptist și apoi Institutului Teologic Baptist din București învățământ de zi, dar și liste cu promoțiile de absolvenți ai programului de FR (Frcvență Redusă) și ai celui de ID (Învățământ la Distanță). La ID lipsesc informații pentru perioada 2008-2010.

Capitolul VIII (scris VII) Corpul profesoral al Seminarului are biografiile tuturor directorilor și a celor doi rectori, precum și informații biografice despre profesorii pe care instituția i-a avut de-a lungul timpului.

Paginile 309 – 356 cuprind anexele cu promoțiile, poze din anul 1924 până în anul 1988, poze de la Școala de fete, apoi anexa 3 conține poze de grup, iar paginile 327 – 342 conțin diverse poze.

Prefața cărții este scrisă de Conf. univ. dr. Daniel Mariș, rectorul Institutului Teologic Baptist din București, iar argumentul de către Conf. univ. dr. Sorin Bulboacă cadru didactic la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și directorul Complexului Muzeal Arad.

Recomandările pentru această lucrare au fost semnate de:

Au semnat recomandări:

1.Pastor Dr. Viorel Iuga, Președintele Cultului Creștin Baptist – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România;

2. Conf. Univ. Dr. Sorin Bădrăgan, Președintele Senatului Institutului Teologic Baptist din București și Prodecan al Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București.

3. Pastor dr. Costel Ghioancă, Biserica Baptistă „Adonai”, București; Profesor asociat Institutul Teologic Baptist din București.

Pentru cei dornici să citească mai multe informații despre istoria Seminarului Teologic Baptist este de menționat faptul că prețul cărții este de 45 lei și se poate comanda la unul din cei doi autori (Vasile Bel sau Daniel Stoica).

Iată și cuprinsul cărții

23 februarie în istorie


23 februarie 1455, Gutenberg a tipărit Biblia care-l poartă numele, prima carte din Europa care a fost tipărită cu litere mobile. Se mai numește și Biblia de 42 de rânduri, deoarece fiecare pagină conținea 42 de rânduri. De asemenea, Biblia lui Gutenberg tradusă de Martin Luther a fost prima carte din istorie tipărită în masă.

rador.ro

„La 23 februarie 1455, prima Biblie a lui Gutenberg ieşea de la tipar, fiind cunoscută astăzi ca Biblia cu 42 de rânduri (pe două coloane). Această lucrare însumează 2.500.000 de semne tipografice, având un total de 1.282 de pagini, în două volume, iar pentru tipărirea ei au fost necesare 290 de caractere tipografice gotice diferite, reproduse exact după scrisul de mână, lucrarea fiind multiplicată în 180 de exemplare, din care 135 au fost tipărite pe hârtie, iar restul, pe vellum. Exemplarele sunt toate diferite în ceea ce priveşte modalitatea de tipărire, ilustraţiile şi alte elemente decorative”.

DOCUMENTAR: Biblia lui Gutenberg – prima carte din Europa tipărită în masă. Paradoxul existenţei celui mai important inventator din istorie | Agenția de presă Rador

Mihai Eminescu – Citește


”Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții!”

Mihai Eminescu

Cele mai vândute cărți publicate în anul 2020 de către Editura Humanitas


1. Gabriel Liiceanu, Isus al meu
2. Marcus Aurelius, Gânduri despre sine însuși
3. Radu Paraschivescu, Recviem vesel pentru tata
4. Tatiana Niculescu, Seducătorul domn Nae
5. Mircea Cărtărescu, Creionul de tâmplărie
6. Manfred Spitzer, Demența digitală
7. Ioana Pârvulescu, Prevestirea
8. Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Despre destin
9. Radu Paraschivescu, Vitrina cu șarlatani

10. Cristian Presură, Care e diferența dintre un copil și un laptop?
11. Reza Aslan, Dumnezeu, o istorie umană
12. Héctor García (Kirai), Francesc Miralles, Ichigo-Ichie

Sursa: Hotnews.ro

Despre dragoste și credință în vreme de război (II)


După ce am prezentat AICI prima parte a postfeței mele la romanul Tăcerea zorilor scris de Cătălin Dupu și publicat recent la Editura Neverland din București (iunie 2020), continui acum prezentarea părții a două și ultima din interacțiunea mea ca istoric cu această carte.

O altă trimitere în care putem identifica un  accent autobiografic este acela în care Dinu vorbește cu Miruna și îi spune că aceasta are talent și că pe viitor poate vor scrie o carte împreună. Să fie aceasta? Sau poate nu. Oricum, un crâmpei deja ne-a fost oferit.

În privința cărții, a scrisului, îmi păstrez recomandarea adresată autorului ca acesta să aștearnă pe foaia de hârtie în viitoarele lucrări, tot bagajul informațional pe care simte că trebuie să-l scrie. Simt uneori o cenzurare, o trecere peste anumite detalii şi chiar teme, însă ele trebuie reliefate pentru că dispune, probabil nativ sau nu, de filon narativ, psihologic, textul său având miez.

Un alt subiect important care reiese de pe paginile acestui roman este acela al vieții de credință autentice, dar și relațiile familiale aduse în atenția cititorului prin prezentarea cazului „familiei”, mamă și frate, Mirunei Deleanu.

În privința vieții de credință și a importanței acesteia avem ca model relația și trăirea Mirunei Deleanu și a lui Dinu Romanescu. De asemenea, este interesant contrastul care reiese din relatarea Mirunei despre Dorina, fata pe care a întâlnit-o la Dunăre, când era copilă și lecția de simplitate și compasiune pe care i-o oferă tatăl ei, plecat prea devreme de pe acest pământ. Contrastul este construit între atitudinea Mirunei, care cânta despre Isus, dar avea o atitudine de superioritate față de Dorina, fata de la Dunăre rămasă fără mamă.

În ceea ce privește limbajul se observă introducerea în carte a unor termeni din vorbirea cotidiană pe care îi recomandăm autorului ca în viitoarele lucrări să nu-i mai folosească. Aceștia sunt: individul, un termen de argou pe care îl considerăm impropriu în acest context, plisculsă întâlnească așa piesăclocitoareailaltăpramatiatipușorul. Cu toate că autorul este uneori ironic în exprimare, avem pasaje pline de inspirație, iar unele poezii, toate scrise de autor, sunt deosebite.

Prietenia este un alt subiect tratat în cadrul acestei cărțiiar Cătălin Dupu vorbește aici despre prietenii adevărați. Un grup de prieteni adevărați se formează doar pe baza pasiunilor reale, comune. „Unii oameni nu sunt doar rău intenționați, ci bolnavi. Sunt în depresie și au câteva variante în legătură̆ cu aceasta: știu că sunt depresivi, dar nu vor să o recunoască̆, cunosc în ce situație sunt și caută̆ o soluție sau se răzbună pe alții pentru starea lor. Ei pozează̆ în prieteni, dar fac aceasta ca un paravan”. Este ca un avertisment pe care autorul îl transmite prin intermediul romanului celor din viața reală, care pozează în prieteni adevărați, dar de fapt ei nu sunt ceea ce pretind. Pentru prietenii adevărați, dar și pentru celelalte lucruri este nevoie să fim mulțumitori, deoarece mulțumirea este nu doar un lucru important în viața de zi cu zi, cât și un factor indispensabil al relaționării și al păstrării relațiilor. Cu atât mai mult acum, în aceste vremuri, este nevoie să înțelegem că „nu există iubire fără respect, dragoste fără de apreciere și dor lipsit de fapte făcute din devotament”. Putem spune ca și personajele principale că este nevoie de dreptate, iubire și curaj. Dreptate în societate, iubire în viața de familie și curaj pentru a spune lucrurilor pe nume și pentru a face dreptate și a arăta iubire și compasiune celor din jurul nostru.

Periplul nostru prin romanul Tăcerea zorilor s-a încheiat, dar viața personajelor se continuă dincolo de paginile cărții, însă în alt timp istoric. Cititorul este purtat dincolo de ororile războiului, în perioada regimului comunist din România, regim politic care chiar dacă a fost ostil credinței și împărtășirii adevăratelor valori, le-a permis lui Dinu și Miruna Romanescu, dar și altora ca ei, să-și demonstreze lor înșiși ca familie, dar și celor din jur că, așa cum avem nevoie de libertate, egalitate și dreptate (Liberté, Egalite, Fraternité), avem nevoie și de Dreptate, Iubire și Curaj.

Fragment din postfața romanului Tăcerea zorilor de prof. dr. Marius Silveșan.

Cartea se poate comanda aici https://www.ujmag.ro/drept/diverse/tacerea-zorilor

Coperta și ilustrațiile din carte sunt realizate de Diana Dupu

Agerpres: Publicaţiile de artă şi istorie pe care Muzeul Naţional Cotroceni le-a realizat în ultimii ani pot fi consulte online


O veste bună venită de la Muzeul Național Cotroceni făcută cunoscută prin intermediul unui comunicat transmis Agrnției Naționale de Presă Agerpres.

Iată comunicatul celor de la Muzeul Național Cotroceni:

Publicaţiile de artă şi istorie pe care Muzeul Naţional Cotroceni le-a realizat în ultimii ani pot fi consulte online de pe site-ul oficial al instituţiei muzeale.

„Accesând linkul http://www.muzeulcotroceni.ro/proiecte/1_publicatii_online.html pot fi descărcate gratuit titluri precum

„Ceremonialul la Curtea lui Carol I de Hohenzollern (1866-1914)”,

„Istoria Cotrocenilor în documente (sec. XVII-XX)”,

„Mănăstirea Cotroceni. Un monument istoric dispărut”,

„Lucia Beller. Poveste, graţie, creaţie”,

„Portrete comice. Istoria în caricatură”,

„Sub semnul vulturului bicefal. Cantacuzinii veacului al XVII lea”,

„Ex Libris Brâncuşi 2018”,

„Familia Regală pe frontul Marelui Război (1916-1918)”,

Sursa: AGERPRES.

Convergente.ro: Epoca întunecării hermeneutice. Cum l-a răstălmăcit Catherine Nixey pe Augustin


Creștinismul a avut un rol important în construcția lumii asa cum o știm noi astăzi, iar acest adevăr este uneori incomod, motiv pentru care trebuie combătut. Este o misiune pe care unii și-o asumă, este un construct ideologic similar cu ceea ce făcea Ministerului Adevărului din romanul 1984 scris de autorul britanic George Orwell.


Prin urmare, Catherine Nixey își propune în cartea Epoca întunecării : cum a distrus creștinismul lumea clasică o deconstrucție a realității și reconstrucția evenimentelor pentru a corespunde unui anumit construct ideologic. Evidențierea acestor aspecte este meritul lui Emanuel Conțac, care, folosindu-se de surse antice contemporane evenimentelor descrise de autoare, relevă mistificările adevărului la care se dedă autoarea.

În partea de final vă las o remarcă a cercetătorului Emanuel Conțac despre cartea Epoca întunecării

Chiar și pentru cei care nu au simpatii creștine, furia autoarei față de moștenirea creștină a Occidentului este greu de explicat.

Vezi articolul pe https://convergente.ro/epoca-intunecarii-hermeneutice-cum-l-a-rastalmacit-catherine-nixey-pe-augustin/

 

Winston Churchill – Sistemul parlamentar e detestabil … dar e cel mai puțin rău


Sistemul parlamentar e detestabil … dar e cel mai puțin rău din câte cunoaștem.

Winston Churchill

Neagu Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor, Editura Humanitas, București, 2013, p. 343.

Neagu Djuvara – Moralitatea batjocorită se repară mai greu decât uzinele învechite


În cadrul secțiunii dedicate perioadei comuniste din cartea O scurtă istorie ilustrată a românilor, istoricul Neagu Djuvara face o analiză pertinentă, și totodată o demitizare a realizărilor regimului comunist din România, fără a contesta ce anume s-a făcut în perioada amintită. Un alt aspect adus în discuție de autor, atunci când vorbește despre reconstrucție și progres economic, este acela că situația economică a țării noastre ar fi fost alta dacă puteam accepta Planul Marshall și nu am fi avut exploatarea economică prin intermediul societăților mixte sovieto-române cunoscute sub denumirea de SOVROM-uri.

Cu toate acestea este clar, conchide Neagu Djuvara, că într-o anunită măsură am progresat în domeniul economic, dar am regresat în cel moral.


Sursa foto AICI

„Moștenirea cea mai tragică [a regimului comunist din România] constă în faptul că acea jumătate de secol ne-a stricat sufletul. Un regim în care minciuna a fost ridicată la rangul de metodă de guvernare, în care teroarea a dezvoltat lașitatea la cei mai mulți și eroismul imprudent la câțiva, în care delațiunea a fost considerată virtute, în care furtul, nu numai din banul statului, dar și din cel al vecinului, a sfârșit prin a apărea legitim din cauza privațiunilor permanente și a exemplului de înșelăciune venit de sus, un asemenea regim nu putea să nu lase urme profunde în mentalități și comportamente. Ele sunt astăzi piedica majoră în integrarea noastră într-o lume nouă. Răul mi se pare atât de adânc și de generalizat, încât nu știu dacă generația celor care acum sunt tineri îl ca mai putea stârpi. Moralitatea batjocorită se repară mai greu decât uzinele învechite. Poate doar generațiile următoare să reușească a regăsi echilibrul, , dacă ar ști cu hotărâre, să impună cultul cinstei, al respectului pentru cuvântul dat și pentru semeni”.

Neagu Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor, Editura Humanitas, București, 2013, p. 342.

Cărți despre istoria baptiștilor din județul Arad


La mijlocul lunii iulie 2019 am făcut o vizită la Arad pentru a susține o prelegere despre Evoluția legislativă în perioada comunistă. Vizita la Arad mi-a prilejuit oportunitatea de a vorbi despre comunism ca regim politic, despre ideologia acestuia și schimbările legislative cu impact asupra vieții religioase. Mulțumesc pentru această oportunitate Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad. A fost un timp binecuvântat în care am avut discuții și dezbateri interesante, am schimbat opinii și am legat prietenii.

De asemenea, cu acest prilej am primit mai multe cărți, comori care mă ajută în activitatea didactică, dar și de cercetare în calitate de istoric care a publicat 4 cărți și peste 30 de articole și studii științifice alături de articole cu rol de popularizare a istoriei.

Le sunt îndotorat pentru timpul minunat petrecut acolo lui Jurcoi Emanuel, Bulboaca Sorin Ovidiu și Mirăuțe Ioan. Cei menționați sunt și autorii unora dintre materialele (cărți, articole, studii) prezentate în fotografia de mai jos.

Cântările Evangheliei, Ediția a X a 1968, reeditată în 1988.


Cântările Evangheliei, Ediția a X a 1968, reeditată în 1988.

*

*

*

*

*

București 12 mai 2019 : lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947


Duminică, 12 mai 2019 de la ora 18 la Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” din București va avea loc lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947

Scopul prezentării unui astfel de subiect este acela de a face cunoscute lucrările mărețe ale lui Dumnezeu atât din prezent, cât și din trecut. Totodată suntem mulțumitori pentru jertfa pe care J. H. Rushbrooke a depus-o în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii evanghelici din România în prima jumătate a secolului al XX – lea.

De asemenea, cartea evidențiază implicarea Bisericii în societate, aceasta fiind și în acest fel o mărturie pentru lumea în care trăim.

La acest eveniment vor vorbi:

Bogdan Emanuel Răduț – istoric Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România

Cătălin Vasile – Director și fondator Prodocens Media

Ovidiu Rusnac – pastor Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” București

Marius Silveșan – istoric, coautor al cărții

Introducere – Rolul lui James Henry Rushbrooke


Pentru cei interesați prezint mai jos introducerea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.

Introducere

James Henry Rushbrooke (1870-1947), lider baptist englez, a fost cel de-al șaselea președinte al Alianței Mondiale Baptiste, aflându-se la conducerea acestei instituții între anii 1939-1947.

Suportul său s-a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit a celor din România pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, ca și creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.

Este cunoscut faptul că baptiști din România au beneficiat de prezența lui James Henry Rushbrooke care a fost capabil să înțeleagă corect problemele acestora și nu s-a lăsat intimidat de presiunea și criticile venite pe de-o parte din partea presei românești din acea vreme, iar pe de alta din partea Bisericii

Ortodoxe Române. Prin prezența sa a stârnit multe valuri și agitație pentru că era atât un intelectual de marcă, un poliglot, dar și un temerar, un om care știa să lupte pentru drepturile celor pe care îi reprezenta.

Datorită funcțiilor deținute și a cunoașterii situației politice, sociale și religioase de pe continentul european acesta s-a implicat activ în obținerea și respectarea libertății religioase pentru baptiștii din România. A venit ca reprezentat al baptiștilor din întreaga lume, aproape în fiecare an, uneori chiar și de două ori într-un an ca să stea de vorbă cu frații, să fie alături de suferințele ce le îndurau, să-i încurajeze. De asemenea, acesta a fost în audiență la Rege, prim-ministru și unii miniștrii, parlamentari, ambasadori și oameni de stat pentru a le explica că baptiștii din România sunt loiali statului și că nu vor să dezmoștenească pe nimeni, ci doar să fie credincioși lui Dumnezeu.

Despre J. H. Rushbrooke s-a scris în România, cu precădere în presa vremii, iar la moartea lui, frații au publicat în revista cultului, „Îndrumătorul Creștin Baptist”, cuvinte din cele mai mari. Dintre acestea amintim: „Am pierdut pe cel mai mare frate al nostru!”; „A căzut un cedru din Liban”; „Un mare luptător pentru libertatea religioasă”. Profesorul Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1970-1988, care s-a preocupat și de istoria baptiștilor din România, a evocat la rândul său figura Dr. James HenryRushbrooke evidențiind faptul că acesta a fost conducător al Alianței Baptiste Mondiale, mare diplomat „și a avut un rol important în apărarea drepturilor baptiștilor din România în perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial”.

Plecând de la aspectele menționate, prin intermediul acestei cărți publicăm pentru prima dată o lucrare în limba română despre activitatea lui James Henry Rushbrooke în sprijinul apărării libertății religioase a baptiștilor din țara noastră. Acest demers l-am considerat cu atât mai necesar, cu cât anul acesta (2017) se împlinesc 70 de ani de la moartea omului lui Dumnezeu, James Henry Rushbrooke.

Prin parcurgerea acestei lucrări veți putea aprecia dragostea, curajul, dăruirea de sine, pasiunea Dr. James Henry Rushbrooke pentru Dumnezeu, dar și pentru credincioșii baptiști din întreaga lume. Această carte este una de aducere aminte și are rolul de a face cunoscut ce a realizat J. H. Rushbrooke pentru poporul baptist din România, integrând cuvântări, intervenții și documente identificate în presa românească, străină sau în arhive.

Cartea se deschide cu o prefață semnată de domnul conferențiar universitar Daniel Mariș, rectorul Institutului Teologic Baptist din București în cadrul căreia evocă importanța libertății religioase pentru baptiști. Urmează o introducere în cadrul căreia sunt prezentate informații despre omul și liderul James Henry Rushbrooke, alături de elementele care fac din această lucrare una inedită. Se continuă apoi cu un studiu al profesorului universitar Otniel Ioan Bunaciu, fost președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, secretar general și președinte al Federației Baptiste Europene. Domnia sa scrie despre Alianța Mondială Baptistă și lupta pentruobținerea libertății religioase a baptiștilor din România.

Urmează o biografie a Dr. J. H. Rushbrooke completată de un studiu privind vizitele acestuia în România și necesitatea implicării sale în asigurarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din țara noastră. În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate succint informații privind situația comunității baptiste din România în prima parte a secolului XX, împreună cu motivele care au făcut necesară intervenția Dr. J. H. Rushbrooke. Se regăsesc aici date despre fiecare vizită în parte împreună cu un tabel în care sunt prezentate doar informațiile cronologice ale misiunilor sale în România pe parcursul perioadei menționate. Informațiile enunțate mai sus sunt completate de un tabel cronologic care are rolul de a-l familiariza pe cititor cu cele mai importante evenimente din viața și activitatea lui J. H. Rushbrooke și aspectele legislative care au conturat situația drepturilor și libertăților baptiștilor din România pe parcursul perioadei analizate.

Partea cea mai consistentă a lucrării este reprezentată de secțiunea Documente. În cadrul acesteia prezentăm cronologic acțiuni, luări de poziție, audiențe, legislație, dar și mesaje de încurajare adresate credincioșilor baptiști din România care treceau prin persecuții pe baza informațiilor furnizate de presa românească și străină.

Postfața acestei lucrări, scrisă de Dr. Constantin Ghioancă, se apleacă asupra discuției despre libertatea negativă vs. libertate pozitivă cu scopul de a înțelege mai bine personalitatea lui Rushbrooke, erudiția sa, formarea intelectuală și ideologică într-un climat cât se poate de fertil în ce privește discuțiile despre libertate, în general, și despre libertatea religioasă, în particular.

În finalul acestei introduceri dorim să evidențiem faptul că scopul nostru nu a fost acela de a-l lăuda pe Dr. J. H. Rushbrooke și activitatea sa, ci pe Dumnezeu care ridică oameni cu scopul de a duce la îndeplinire planul Său.

Autorii

Rador.ro: Biblia lui Gutenberg – prima carte din Europa tipărită în masă


Un documentar despre contextul în care a activat Johann Gutenberg și viața acestuia. Din cadrul unei conferințe pe tema Reformei Protestante susținută de Adrian Papahagi rezultă că motivul tipăririi Bibliei era de natură finaciară. Această tipăritură aducând câștig. În completare putem spune că dincolo de motivațiile umane, Dumnezeu este cel care a hotărât ca aceste lucruri să se întâmple.

„În secolul al XIII-lea, au apărut cărţile din hârtie, foarte apropiate ca format de cele de astăzi, fiind un pas esenţial spre noţiunea de răspândire modernă a datelor despre civilizaţii”.


Johann Gutenberg

„La 23 februarie 1455, prima Biblie a lui Gutenberg ieşea de la tipar, fiind cunoscută astăzi ca Biblia cu 42 de rânduri (pe două coloane). Această lucrare însumează 2.500.000 de semne tipografice, având un total de 1.282 de pagini, în două volume, iar pentru tipărirea ei au fost necesare 290 de caractere tipografice gotice diferite, reproduse exact după scrisul de mână, lucrarea fiind multiplicată în 180 de exemplare, din care 135 au fost tipărite pe hârtie, iar restul, pe vellum. Exemplarele sunt toate diferite în ceea ce priveşte modalitatea de tipărire, ilustraţiile şi alte elemente decorative”.

http://www.rador.ro/2019/02/23/documentar-biblia-lui-gutenberg-prima-carte-din-europa-tiparita-in-masa-paradoxul-existentei-celui-mai-important-inventator-din-istorie-3/#

Baptiștii români şi implicarea acestora în Marea Unire din 1918


Anul 2018 este unul important si pentru comunitatea baptista din România, fapt evidențiat si de aparițiile editoriale care vin sa prezinte implicarea baptiștilor in evenimentele din anul 1918 sau premergătoare acestuia.

Dintre aparițiile editoriale care fac o legatura între baptiștii români si Unirea din 1918, Conf. Univ. Dr. Mihaela Bucin de la Universitatea din Seghedin s-a oprit la două lucrări despre care puteți citi AICI.

Baptiștii și Marea Unire din 1918: adevăruri și fapte scrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica

Cea de-a doua lucrare este realizată de Teodor – Ioan Colda, cuvânt înainte Daniel Mariș și se intitulează Biserica Baptistă Golgota din București și Marea Unire a Românilor.

Ambele volume evidențiază implicarea baptiștilor în societatea românească la începutul secolului XX, atât în timpul Războiului pentru Reîntregire Națională, cât și în anul de grație 1918 când s-a realizat România Mare prin unirea provinciilor românești cu Regatul României.

Aceste lucrări, scrise de către pastori baptiști, constituie un imbold pentru cercetarea istoriei baptiștilor din acea perioadă într-un mod sistematic.

Revenind la subiectul celor două volume este de evidențiat contribuția importantă pe care acestea o aduc la cunoașterea istoriei confesionale și implicit a celei naționale.

Cartea scrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica este un volum care cuprinde pe lângă articole de presă referitoare la baptiștii din România și Marea Unire din 1918, care constituie materialul principal al cărții, documente de arhivă, secțiune care merită îmbunătățită, precum și mărturii despre baptiști români care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ce s-a ținut la 1 decembrie 1918.

Cea de-a doua lucrare prezentată și în ordinea apariției editoriale este a Lect. Univ. Dr. Teodor-Ioan Colda care dovedește si onaplecare asupra istoriei comunității baptiste din România pe parcursul secolelor XIX și XX.

Biserica Baptistă Golgota din București, a cărei istorie seculară se împletește cu cea a României moderne, are meritul de a fi un far de lumină în orașul București. Implicarea acesteia în treburile cetății, atașamentul față de valorile creștine și naționale, precum și oamenii dedicați Cuvântului lui Dumnezeu, precum Constantin Adorian, sunt evidențiate de această lucrare. Meritul cărții constă și în prezentarea într-un mod cronologic și concis a evoluției din punct de vedere spiritual și administrativ, dar și a implicării în plan social a Bisericii Baptiste Golgota din București, prima biserică baptistă română din Vechiul Regat. La un secol de la Marea Unire din 1918, cartea documentează implicarea credincioșilor baptiști în realizarea idealului de veacuri al românilor, acela de a trăi liberi și a avea un stat al lor.

Demersul editorial este unul binevenit, iar subiectul este de asemenea interesant și de dorit a fi inteles, cu atât mai mult cu cât anul 2018 este Anul Centenar al României.

Istorie Baptistă: În vizită de lucru, la revistele noastre baptiste de la B.C.U.


Vasile Bel și Daniel Stoica, doi oameni pasionați de istoria baptistă, dar și colecționari de documente, reviste, cărți vechi, au fost la sfârșitul lunii octombrie la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj pentru a studia colecția de reviste baptiste pe care această instituție o deține. Cu acest prilej aceștia au primit aprobarea de a scana revistele baptiste aflate în depozitele BCU Cluj urmând ca acestea să fie disponibile spre cercetare și pe site-ul bibliotecii.

Partea cea mai grea a fost făcută, aceea de identificare a materialului și punerea acestuia la dispoziția celor interesați. Rămâne acum partea cea mai ușoară, este evident o glumă, aceea de a cerceta aceste documente și a scrie o istorie obiectivă care să respecte canoanele ștințifice. O istorie sine ira et studio.
— Read on istoriebaptistablogul.blogspot.com/2018/11/in-vizita-la-revistele-noastre-baptiste.html

Omul evanghelic – in perioada 2-9 noiembrie reducere 40% la comenzi online


Omul evanghelic – in perioada 2-9 noiembrie reducere 40% la comenzi online

https://omulevanghelic.wordpress.com/2018/11/02/omul-evanghelic-in-perioada-2-9-noiembrie-reducere-40-la-comenzi-online/
— Read on omulevanghelic.wordpress.com/2018/11/02/omul-evanghelic-in-perioada-2-9-noiembrie-reducere-40-la-comenzi-online/

%d blogeri au apreciat: