Domnul Isus Hristos a promis că după înălțarea Sa la cer nu ne va lăsa singuri (orfani) ci ne va trimite un Mângâietor, adică pe Duhul Sfânt (Ioan 14:16). Cum putem însă să știm dacă Duhul Sfânt este cu noi sau nu? Cum putem ști dacă suntem orfani, sau cu Duhul Sfânt?

Din nefericire, tot mai multe persoane au început să învețe doctrina despre Duhul Sfânt din cărți, de pe site-urile carismaticilor, de pe DVD-uri, de la tot felul de conferințe și chiar din „auzite”. În general, toate aceste „surse” afirmă că dovada prezenței Duhului Sfânt constă în existența minunilor, în manifestarea unor daruri supranaturale, într-o stare de extaz, în sentimentalism etc. Sunt aceste lucruri adevărate? Depinde de unde ne luăm învățătura, depinde din ce izvoare ne adăpăm…

Mulți creștini sinceri, căutători neobosiți ai lui Dumnezeu, se simt frustrați și neîmpliniți pentru că li se pare că în viața lor (sau în biserica lor)  nu este Duhul Sfânt, că acesta nu lucrează cu putere și alte lucruri de acest gen.

Ce spune Biblia despre rolul principal al Duhului Sfânt? Aici trebuie să căutăm răspunsuri dacă vrem să avem o doctrină corectă:

1. Duhul Sfânt „nu se dă în spectacol” ci îl proslăvește pe Hristos (Ioan 16:14). Niciodată, într-o biserică Duhul Sfânt nu va dori să îndrepte atenția asupra Sa ci asupra Domnului Isus.
2. Duhul nu lucrează cu darurile  ci cu Cuvântul. Avem uneori impresia că la fiecare întâlnire de la biserică Duhul trebuie să împartă daruri. Dar nu asta e lucrarea Lui. Noi trebuie să lucrăm cu darurile pe care le-am primit! Duhul „călăuzește în tot adevărul”, „nu va vorbi de la El ci va vorbi despre ce va fi auzit” etc. (Ioan 16:13)
3. Când ne dă Duhul Sfânt, Dumnezeu se așteaptă să fim martori nu să facem minuni.

În Fapte 1:8 ni se spune că motivul pentru care suntem „echipați” cu puterea Duhului Sfânt este ca să fim martori, adică să vorbim despre Domnul Isus, să folosim Cuvântul.

      Concluzia este că lucrarea principală a Duhului Sfânt este se ne facă să  înțelegem Cuvântul Domnului Isus prin faptul că îl ia din Scripturi și îl pune în adâncul inimii noastre.

Ce se întâmplă atunci când „feciorii și fetele voastre vor prooroci, tinerii voștri vor avea vedenii și bătrânii voștri vor visa visuri!” (F.Ap. 2:17)?  Apostolul Petru spune că aceasta este o profeție (din Ioel 2:28-32) care se împlinea la Rusalii, în momentul în care s-a coborât Duhul Sfânt și în alte momente de răscruce cum ar fi „ziua aceea” a revenirii Mântuitorului.

            Nimeni nu-l împiedică pe Duhul să facă semne și minuni, să dea visuri și vedenii după cum consideră El. Totuși nu o face așa cum spun „sursele” mai sus amintite pentru că, după învățătura Domnului Isus, nu aceasta este lucrarea Sa principală. Când avem pe Duhul care ne tălmăcește Scripturile știm că nu suntem orfani. Cine altcineva ne poate convinge de păcat și poate face ca vorbele Domnului Isus să ne taie la inimă?

                                                                                               Pastor, Costel Ghioancă