„ Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” (Ioan 3:16)
Au trecut peste peste doua mii de ani de cand in lumea noastra s-a nascut Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Nașterea Sa a impartit istoria in doua, „inainte de Hristos” si „dupa Hristos”. Chiar si ateii recunosc aceasta interventie in istoria omenirii noastre denumindu-le astfel: „inaintea erei noastre” si „era noastra”. Hristos Domnul s-a nascut prin fecioara Maria, venind in lumea noastra ca dar al lui Dumnezeu pentru noi toti. Era DARUL SUPREM al lui Dumnezeu oferit din dragoste fata de noi cei vinovati si pacatosi care meritam pedeapsa vesnica. In dragostea Sa, Dumnezeu ni L-a dat pe Fiul Sau sa vina la noi ca sa ne salveze de la moartea vesnica, luind prin intruparea Sa natura noastra si vina noastra sa o poarte inaintea lui Dumnezeu, dandu-ne iertare si viata vesnica prin credinta si pocainta noastra pesonala. Versetul citat mai sus (Ioan 3:16) recunoscut ca si versetul de aur al intregii Scripturi ne arata cateva superlative :
1. Cea mai mare dragoste.
„ … atat de mult a iubit Dumnezeu lumea…” Oamenii au fost creati de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa (Geneza 1:26). Omenirea intreaga a pacatuit despartindu-se voit de Creatorul ei (Romani 3:23). Mania lui Dumnezeu ar fi putut nimici tutul intr-o clipa… dar Dumnezeu este Dragoste (1 Ioan 4:8,16) si in dragoste Sa a dat tot ce a avut, adica pe Domnul Isus Hristos, ca sa nu fim pierduti pe vecie de la fata Lui (1 Ioan 4:9), devenind astfel cea mai mare dragoste cunoscuta vreodata.
2. Cel mai mare dar.
„…incat a dat pe singurul Lui Fiu…”
Domnul Isus era singurul Fiu al lui Dumnezeu. Pe El L-a dat Dumnezeu pentru noi. Era tot ce avea mai scump. L-a dat sa se intrupeze, L-a dat sa creasca printre noi, L-a dat sa moara pe cruce purtand astfel pacatele noastre inaintea lui Dumnezeu, L-a dat sa fie ingropat, L-a inviat din morti aratand astfel ca I-a primit jertfa adusa pentru noi, L-a chemat la dreapta Sa si-L va trimite din nou la noi sa ne ia ca sa fim cu El pentru totdeauna.
3. Cel mai mare har.
„… pentruca oricine crede in El…”
Harul este oferta lui Dumnezeu nemeritata de niciunul dintre noi. Ce mare har ! Oricine... nu numai unora, ci oricui de pe pamant, oricui din toate timpurile. Oricine crede… nu prin fapte, nu cu bani, nu prin merite personale, ci numai prin credinta (Efeseni 2:8,9). Oricine crede in El… nu orice credinta, nu credinta in oricine… ci in El, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
4. Cea mai mare binecuvantare.
„… sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”
Multe sunt binecuvantarile oferite de Dumnezeu celor ce cred in Hristos ca Mantuitor al lor personal. Dar cea mai mare binecuvântare este si ramane aceasta : viata vesnica. Aceasta inseamna ca noi vom fi primiti sa fim ca El si cu El pentru veci de veci.
Pastor, Elisei Pecheanu











