Arhive etichetă: Elisei Pecheanu

Elisei Pecheanu, De ce a venit Isus în lumea noastră? – Un alt răspuns


Reclame

Elisei Pecheanu, De ce a venit Isus în lumea noastră?


La mulți ani, Elisei Pecheanu !


Ziua de 27 iunie are o semnificație deosebită pentru pastorul Elisei Pecheanu. În acest ceas aniversar, pastorul Elisei Pecheanu serbează 65 de ani de călătorie prin această viață și 40 de ani de căsătorie (26 iunie) alături de soția sa, Eugenia. Cu prilejul acestei duble sărbători îi dorim La mulți ani, multe binecuvântări, sănătate, fericire și bucurii alături de cei dragi. În ceea ce privește activitatea pastorală, îi dorim putere de muncă să poată sluji în continuare Biserica lui Hristos.

Prezentăm și un scuucint cv al pastorului Elisei Pecheanu preluat de pe site-ul Bisericii Creștine Baptiste ,,Nădejdea”.

Elisei Pecheanu s-a născut la 27 iunie 1951 în loc. Scorţeni, judeţul Prahova.

Între anii 1958-1966 a urmat cursurile şcolii Generale din Scorţeni, apoi, între 1966-1969, Şcoala Profesională din Plopeni, judeţul Prahova. A absolvit liceul seral, examenul de bacalaureat fiind susţinut şi promovat la Liceul “Nicolae Grigorescu” din Câmpina. Între anii 1974-1978 urmează cursurile Seminarului Teologic Baptist din Bucureşti, obţinând Diploma în Teologie.

Între anii 1991-1993 urmează cursul intensiv, în cadrul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, în vederea obţinerii „Licenţei în Teologie”, fiind licenţiat în anul 1993.

Între anii 1994-2007 este Secretarul şef al Institutului Teologic Baptist din Bucureşti.

Între anii 1997-2007 este şi Secretarul şef al Facultăţii de Teologie Baptistă din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Între anii 1978-1984 slujeşte ca pastor la Bisericile Creştine Baptiste:

-“Privegherea” Bucureşti
– Voluntari, Jud. Ilfov
– Valea Dragului, Jud. Giurgiu
– Câmpina, Jud. Prahova
– Ţintea, Jud. Prahova
– Filipeştii de Pădure, Jud. Prahova

Între anii 1984-1994 slujeşte ca pastor la Bisericile Creştine Baptiste:

– „Maranata”, Hunedoara
– Călan, Jud. Hunedoara
– Negoi, Jud. Hunedoara
– Lunca Cernii, Jud. Hunedoara

– Pestiş, Jud. Hunedoara
– Cârjiţi, Jud. Hunedoara

Între anii 1992-1994 este Pastor girant la Bisericile Creştine Baptiste:
– „ Sfânta Treime” Deva, Jud. Hunedoara
– Mintia, Jud. Hunedoara

Între anii 1994 – 2014 a slujit ca pastor în Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” din București alături de pastorul Vasile Talpoș și o perioada alături de Costel Ghioancă.

Începând cu anul 2014 slujește, atât cât îi permite sănătatea și obligațiile familiale, în Biserica Creștină Baptistă Agape din București alături de fratele păstor David Kim.

Elisei Pecheanu este căsătorit cu Eugenia din anul 1976, iunie 27,  şi împreună au două fete: Emilia Marta (1978) şi Fibia Adela (1981).

Este autorul volumului de poezii „Păstorul Cel Bun” (2009), şi al volumelor :

–      „ Trepte spre desăvârşire” – Memorii (ne)cenzurate ( în lucru)

–      „ Picături de Har” – schiţe de predici (în lucru)

Botez nou-testamental la Biserica Baptistă Agape București (26.06.2026)


Duminică, 26 noiembrie 2016 la Biserica Creștină Baptistă Agape din București a avut loc un  botez nou-testamental oficiat de pastorul David Kim. L-au mărturisit pe Dumnezeu în apa botezului două persoane: Cristian și Valeriu.

image

image

image

image

image

image

image

Familia păstorului Pecheanu Elisei & Eugenia – 40 de ani de căsătorie


Familia păstorului Pecheanu Elisei & Eugenia a împlinit, duminică, 26 iunie 2016, 40 de ani de căsătorie. Înregistrarea de față a fost realizată cu acest prilej la Biserica Creștină Baptistă”Agape” din București în data de 26.06.2016.

image

Acad. Dinu C. Giurescu, Trufia de a șterge din memoria oamenilor trecutul. Pe cine supără Istoria românilor !?!


Acad. Din C. Giurescu – foto cotidianul. ro

„Pe cine supără Istoria românilor!?!” este  un articol, un punct de vedere plin de adevăr și de substanță al istoricului Dinu C. Giurescu.

Mulțumim domnule profesor că atrageți atenția asupra unor asemenea derapaje!

Istoricul Dinu C. Giurescu este profesor universitar în cadrul Universității din București și membru al Academiei Române.

Istoricul Dinu C. Giurescu continuă tradiția istorică și istoriografică a familiei reprezentând cea de-a treia generație de istorici. Constantin Giurescu – Constantin C. Giurescu – Dinu C. Giurescu.

Am avut onoarea ca în perioada 2008 – 2011 să-l am ca și coordonator de doctorat.

Conf. univ. dr. Alexandru Neagoe, Academician Dinu C. Giurescu, Dr. Marius Silveșan, Pastor, Elisei Pecheanu

Conf. univ. dr. Alexandru Neagoe, Academician Dinu C. Giurescu, Dr. Marius Silveșan, Pastor, Elisei Pecheanu

Iată mai jos articolul domnului profesor publicat de Cotidianul.ro ca reacție la transformările radicale pe care ar urma să le cunoască matetia istoriei în programa școlară preuniversitară.

Elevii sunt invitaţi să-şi anunţe părinţii că, printr-o hotărâre plină de „patriotism“ şi curaj, disciplina Istorie s-ar putea ca pe viitor să se numească Educaţie cetăţenească.

Şi, uite aşa, ne-am întors victorioşi la epoca fericită când Roller coordona manualul „Istoria R.P.R.“ – manual pentru învăţământul mediu. „Fericita“ epocă în care tinerii erau îndreptaţi şi îndrumaţi printr-un manual unic, la reinventarea istoriei potrivit cu noile interpretări de sorginte marxistă.

Mai este vreo diferenţă între atunci şi acum? Da, este, atunci era Istoria Republicii Populare Române, astăzi se numeşte Istorie – clasa a XII-a.Cu îndreptăţire ne întrebăm a cui istorie?

În fapt, Istoria românilor a dispărut ca disciplină formativ în învăţământul liceal. Tinerilor li se oferă o istorie care poate fi a oricui. Şi este aşa deoarece curricula este una singură pentru toate categoriile de şcoli.

Regresul este şi mai mare pentru că se renunţă definitiv la studiul Istoriei ca disciplină fundamentală, pe cale de consecinţă şi la români şi a lor istorie ca materie de studiu. Este o hotărâre fenomenală acum când ne apropiem de centenarul Marii Uniri!!!

Dacă la revoluţie Istoria avea 3 ore pe săptămână, azi este o materie secundară, cu o singură oră pe săptămână şi nu mai este materie obligatorie pentru bacalaureat.

Veniţi elevi de azi, de mâine şi dintotdeauna, veniţi părinţi, veniţi profesori, veniţi toţi cei pentru care înseamnă ceva Istoria poporului nostru şi minunaţi-vă de insulta adusă Istoriei naţionale şi eroilor care s-au jertfit de-a lungul veacurilor pentru ca românii să trăiască, să răzbească indiferent de vitregiile trecute sau prezente.

În zilele noastre a-ţi iubi ţara este aproape un delict! Cu cât uiţi mai repede şi mai ireversibil trecutul care-ţi aparţine, cu atât mai uşor îţi pierzi identitatea.

Cine vrea să devenim ca popor o masă uniformă, cenuşie, fără trecut, deci fără viitor? Stupida trufie de-a şterge din memoria oamenilor trecutul va duce mai devreme sau mai târziu la dispariţia noastră ca neam. Asta vrem?

Biserica Adonai – o biserică care proclamă domnia nelimitată a lui Hristos


image

Proclamarea domniei nelimitate a lui Hristos este motoul Bisericii Creștine Baptiste Adonai din București, dar și un obiectiv de atins.
Tocmai de aceea, ziua de duminică, 6 septembrie 2015, a fost un deosebită, atât prin reunirea și închinarea împreună a credincioșilor acestei bisericii, cât și prin faptul că s-a inaugurat noul loc de închinare.
Anunțul despre inaugurarea noului loc de închinare a fost publicat AICI.
Cum se puteau realiza aceste lucruri altfel decât printr-un serviciu religios spre slava lui Dumnezeu.
Serviciul a fost deschis de către Costel Ghioancă, pastorul Bisericii Adonai, care a menționat, plecând de la Psalmul 118, că aceasta este ziua pe care Domnul a făcut-o. Este un nou început pentru noi, cei din Biserica Adonai, a spus acesta.

image

Costel Ghioancă alături de pastorul Elisei Pecheanu

Costel Ghioancă alături de pastorul Elisei Pecheanu

În cadrul mesajului acesta a menționat faptul că acolo unde este prezent Domnul este un loc sfânt.

A urmat un moment de închinare prin cântare ca mijloc de adorare a lui Dumnezeu.
image

*
image

*
image

image

Pastor, Elisei Pecheanu

Pastorul Elisei Pecheanu a transmis celor prezenți un mesaj despre Dovezile harului divin.

*
image

Acesta ne-a îndemnat să prețuim harul lui Dumnezeu, iar prin intermediul mesajului său, bazat pe un text din cartea Faptele Apostolilor capitolul 5, ne-a vorbit despre:
1. Ocrotirea lui Dumnezeu (v.21). Prin expresia „Mâna Domnului era cu ei” a dorit să evidențieze prezența și ocrotirea lui Dumnezeu de care au parte cei credincioși. Acesta a fost și un îndemn la credincioșie față de Dumnezeu.
2. A început să se audă, să se afle vestea că s-a deschis o nouă biserică în antichitate. Așa cum s-a auzit în vechime, așa s-a auzit și astăzi despre Biserica Adonai. S-a auzit vestea bună despre ei și este de dorit ca și pe mai departe să se audă lucruri bune.
3. Creșterea bisericii este o dovadă a harului divin. Acesta a fost cel de-al treilea punct al mesajului păstorului Elisei Pecheanu.
4. Adunările bisericii este o altă dovadă a harului divin. Pentru mine, a menționat pastorul Elisei Pecheanu, termenul adunare are o conotație sfântă pentru că face trimitere la prezența Domnului, arată că aici avem parte de prezența Lui.
5. Numele pe care ucenicii l-au primit în Antiohia, cel de creștin a fost ultimul punct al mesajului păstorului Elisei Pecheanu. El a amintit semnificația numelui de creștin(i), acela de urmași ai lui Hristos, iar noi suntem chemați să fim astăzi uceni, urmași ai Lui.

image

Pastor, Costel Ghioancă

Costel Ghioancă a avut un mesaj bazat pe textul din Ioan 3:16 : „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât a dat pe singurul său Fiu pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică. ”
Bazându-se pe acest text, pastorul Costel Ghioancă a vorbit de dragostea lui Dumnezeu și de faptul că oamenii sunt flămânzi după dragostea Lui. Înainte de a avea dragoste unii față de alții trebuie să înțelegem dragostea lui Dumnezeu. Trebuie să înțelegem că dragostea lui Dumnezeu este mare.
Dacă este ceva care își dorește pentru Biserica Adonai, a menționat pastorul Costel Ghioancă, este ca aceasta să fie un loc unde oamenii să se întâlnească cu Dumnezeu.  În continuarea mesajului său acesta a vorbit despre faptul că adevărata dragoste oferă, este sacrificială. Exemplul ne-a fost oferit de însuși Dumnezeu, care a dat pe singurul sau Fiu pentru noi. Acum două mii de ani Domnul Isus Hristos a murit pe cruce din dragoste pentru noi. Astăzi noi suntem chemați la viață veșnică așa cum este ea prezentată în Ioan 17:3. Prin urmare, viața veșnică este o cunoaștere. Este o relație de cunoaștere asemeni celei din familie. Biblia precizează clar faptul că Hristos este singura noastră șansă de a fi salvați. Fără Isus Hristos nu este salvare (Ioan 14:6).
Biserica Adonai nu vă salva pe nimeni, Isus Hristos salvează. În Biserica Adonai se predică Evanghelia, o Evanghelie care își propune să-l prezinte pe Hristos.

A urmat un moment de închinare cu toată biserica, iar versurile de mai jos au rămas în mintea celor credincioși ca un îndemn la trăire sfântă.
„Condu pașii mei să numai rătăcesc
Condu pașii mei să pot să te urmez”
Biserica Adonai se întâlnește la închinare în Complexul Itaoui Center, Etaj 4, zona Piața Crângași, în fiecare duminică dimineața de la 10.30 la 12.30.

Maxima zilei – 4 septembrie 2015


Pentru noi, [credincioșii], viitorul și nădejdea sunt în mâinile Domnului.
Elisei Pecheanu

Pastor Elisei Pecheanu la BCB Nădejdea București (2 august 2015 )


„Cercetează-mă Dumnezeule și cunoaște-mi inima!
Încearcă-ma și cunoaște-mi gândurile!
Vezi dacă sunt pe o cale rea, și du-ma pe calea veșniciei!”

Psalmul 139:23

În data de 2 august, prima duminică a lunii august 2015, am avut onoarea ca biserică să-l avem în mijlocul nostru pe pastorul Elisei Pecheanu, cel care a slujit cu devotament, dăruire și jertfire de sine Biserica Creștină Baptistă Nădejdea din București.

Începând cu anul 2013 acesta slujește în Biserica Creștină Baptistă Agape din București.

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului


După cum am anunțat AICI, revin cu prezentarea celorlalte părți ale dialogului avut cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean la Făget în data de 13 iulie 2015. În partea a doua discutăm despre perioada în care acesta a urmat Seminarul Teologic Baptist din București (1974-1978), unde a fost coleg printre alții cu Elisei Pecheanu și Buni Cocar.

Citește și Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Un eveniment major în timpul Seminarului a fost Memoriul de protest al seminariștilor din 1976. Elisei Pecheanu menționează că „doi colegi  au fost exmatriculaţi după memoriul seminariştilor din 1976 (Ianculovici Dimitrie şi Prejban Ionel)”

Pastorul Ioan Lăpugean menționează că nu a vrut să semneze acest memoriu, dar l-a făcut la insistențele colegilor, în principal ale lui Buni Cocar. Prin intermediul acestui memoriu studenții cereau printre altele ca Iosif Țon să vină ca profesor la Seminar.

De asemenea, în data de 2 aprilie 1977 este citit la Europa Liberă un alt memoriu de protest cunoscut generic sub numele de Scrisoarea celor 6. Acest document este prezentat pe larg în cartea pe care am realizat-o cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977).

Dincolo de alte aspecte pastorul Lăpugean rememorează numele colegilor și al profesorilor, realizează scurte portrete ale acestora, printre care și pe cel al pastorului Elisei Pecheanu. În a doua parte a anilor 70 regăsim printre profesori pe Dr. Ioan Bunaciu (și-a luat doctoratul în 1974), Vasile Talpoș (profesor de Homiletică), Vasile Taloș (profesor de Vechiul Testament). Talpoș și Taloș au absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în promoția 1965-1969, cei doi fiind cei mai buni din anul respectiv la învățătură.  Detalii despre acest aspect se găsește în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

 Doresc să menționez că dialogul nu se oprește aici, el continuă atât cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean. cât și cu alte persoane.

Pastor Elisei Pecheanu, Toma, zis Geamăn…(Ioan 20:24/a)


Caravaggio - La incredulidad de santo Tomás (Toma)Din însemnătatea numelui ce-l poartă, reiese clar că Toma a mai avut un frate geamăn, dar nu se ştie sigur cine a fost acesta. Nici o problemă. Vom afla când ne vom întâlni cu Toma acolo sus în veşnicie. Poate că va fi şi fratele lui geamăn acolo şi-l vom putea întâlni personal. Dar de ce oare a ascuns Duhul Sfânt acest amănunt de noi, cei din vremurile viitoare ?  Poate ar trebui să ne punem noi alte întrebări, şi anume : Nu cumva eu sunt fratele geamăn al lui Toma ? Sau : Aş dori eu să devin frate geamăn al lui Toma ? Prin ascunderea numelui acestuia, locul rămâne liber. Ocupă-l tu. O zicală veche spune astfel: „ Prietenii ţi-i alegi tu singur, dar fraţii ţi-i dă Dumnezeu”. Eu cred că Toma din Scripturi este, sau dacă nu încă, poate deveni fratele meu şi al tău, frate geamăn. Iată ce apreciază Scriptura (Duhul Sfânt) la fratele nostru geamăn, Toma:

1.      Este gata să meargă cu Domnul său în Iudeea să moară împreună cu El (Ioan 11:16).

Lazăr murise, surorile acestuia, Maria şi Marta, au trimis vestea aceasta tristă Domnului Isus chemându-L în ajutor, Domnul mai zăboveşte două zile, apoi se hotărăşte să meargă în Betania să săvârşească minunea învierii din morţi a lui Lazăr. Ucenicii Săi protestează ştiind despre intenţia iudeilor de a-L omorî pe Domnul, iar Toma intervine chemându-i pe toţi să-L urmeze pe Domnul Isus, chiar şi în moarte. Ca să ai parte cu Domnul Isus şi aici şi-n veşnicie trebuie să accepţi moartea Sa în locul tău şi să fii gata să te identifici cu Hristos Domnul în moartea Sa şi în învierea Sa. „ Şi Să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia Suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui ;”(Filipeni 3:10). Tu dragul meu creştin, în ce stare te afli ?

2.      Este sincer, mărturisind că nu înţelege unde se va duce Domnul Isus şi nici calea într-acolo (Ioan 14:6).

Înainte de moartea Sa pe Golgota, Domnul promite ucenicilor Săi că se va duce să pregătească un loc minunat în Casa Tatălui pentru ei, spunându-le : „Ştiţi unde Mă duc, şi ştiţi şi calea într-acolo”. Intervenţia promtă a lui Toma este: Doamne, nu ştim… cum putem şti ? El „ştia” dar nu „înţelegea”. Şi noi ştim multe din Scripturi dar nu avem pretenţia că le înţelegem pe toate… Doamne, ajută-ne să credem şi să pricepem prin Duhul Sfânt tot ce ne este necesar pentru mântuirea sufletului,  iar celelalte, ascunse de ochii noştri, ştim că Îţi aparţin numai Ţie ( Deut.  29:29).

3.      Este unicul mărturisitor în felul lui, faţă de Domnul Isus Cel înviat din morţi (Ioan 20:28).

Domnul meu şi Dumnezeul meu” a zis Toma privind cu uimire la mâinile Domnului ce purtau semnele răstignirii pe cruce. Nici unul dintre ucenici nu a mai depus o astfel de mărturie. Mărturia  lui Toma a rămas peste veacuri, pentru noi, ca o lecţie minunată de teologie practică. Tu ce mărturie ai depus în faţa Celui înviat din morţi şi viu în vecii vecilor ?

Pastor, Elisei Pecheanu

Editorialul a fost publicat pentru prima dată în anul 2011 la adresa:
https://istorieevanghelica.ro/2011/05/01/toma-zis-geaman%E2%80%A6ioan-2024a/

Biserica Baptistă „Agape” București – un nou locaș de închinare (poze)


Duminică, 16 februarie 2014, Biserica Creștină Baptistă „Agape” din București, păstorită de către David Kim, a avut un moment de sărbătoare prilejuit de inaugurarea sălii de închinare.

La acest eveniment a predicat pastorul Elisei Pecheanu, care se închină împreună cu soția dânsului în Biserica Agape.

Prezint mai jos câteva poze de la acest eveniment. Cei interesați pot vedea albumul foto pe facebook.com/istorieevanghelica

*

*

*

*

Trei atitudini posibile. Tu, pe care o alegi ?


Citind cu atenţie Sfânta Scriptură mi-am dat seama cât a fost de sincer fiecare scriitor al acestei Cărţi Sfinte şi de fapt cât de drept este Autorul acestor scrieri sfinte, adică Duhul Sfânt al lui Dumnezeu care i-a inspirat pe toţi scriitorii de-a lungul celor 1500 de ani, timpul necesar scrierii Bibliei noastre de azi. Biblia conţine pe paginile ei adevărul adevărat despre înaintaşii noştri, lăsând să se descopere slăbiciuni omeneşti, păcate omeneşti, ambiţii omeneşti, virtuţi omeneşti… lucruri pe care dacă ar fi trebuit să le scriem noi despre „oamenii lui Dumnezeu” din vechime, poate le-am fi acoperit sau le-am fi prezentat intr-o altă lumină. Duhul Sfânt al lui Dumnezeu a avut deosebită grijă să nu se denatureze adevărul, subliniind atât slăbiciunea omenească cât şi puterea şi slava lui Dumnezeu care a fost întotdeauna în controlul tuturor lucrurilor respectând însă voinţa liberă a omului. Virtuţile omeneşti supuse Atotputernicului Dumnezeu au fost răsplătite şi binecuvântate. Păcatele omeneşti au fost pedepsite şi au avut consecinţe atât pe termen scurt cât şi pe termen lung sau unele pentru veşnicie pentru cei ce le-au săvârşit şi pentru urmaşii acestora. Am desprins trei atitudini posibile din scrierile sfinte. Iată-le :

1.      Fac ce vreau. 

Mă gândesc la multe exemple dar mă voi opri la unul singur. Cain, fiul lui Adam şi al Evei. Aduce jertfa pe care o vrea el,  se mânie şi i se posomorăşte faţa în ciuda sfatului divin primit, lasă să se cuibărească în inima şi mintea lui gândul uciderii fratelui sau Abel, deşi fusese atenţionat de Dumnezeu, invită pe Abel la o plimbare la câmp, înşelându-l pe acesta, ştiind bine ce intenţii diabolice are, devine primul criminal din omenirea noastră ucigându-şi fratele, este foarte arogant, deşi se simte descoperit, minte în faţă pe Dumnezeu… şi este blestemat. (Gen.4:1-11)  Tu ce crezi ? Este bine aşa ? De câte ori ai procedat astfel, făcând ce vrei tu, fără să te intereseze ce vrea Dumnezeu de fapt cu tine ? Gândeşte-te, mai este încă har pentru pocăinţă.

2.      Fac ce-mi place.

Am terminat de citit încă o dată cartea Judecători. Există „un refren” al cărţii care se repetă de mai multe ori :  „Pe vremea aceea, nu era împărat în Israel, fiecare făcea ce-i plăcea.” (Jud. 17:6; 18:1; 19:1; 21:25)  Foarte interesant ! Fiecare să facă ce-i place lui fără să ţină cont de cei din casa lui, de cei din marea lui familie, de naţiunea lui, de Dumnezeul lui, de legile existente. Imaginaţi-vă cum ar arăta un oraş, o ţară, în care fiecare conducător auto, în trafic fiind, ar face ce-i place lui ! Ce îngrozitor ar fi ! Şi când te gândeşti că suntem înconjuraţi parcă tot mai mult de astfel de oameni care fac exact ce le place lor, te cuprind fiorii ! Samson a făcut ce i-a plăcut lui (Jud.14:3) şi a ajuns să-şi piardă demnitatea, libertatea, vederea şi viaţa ! Tu ce faci ? Faci numai ce vrei tu ? Faci numai ce îţi place ţie ? Fii foarte atent că va veni în curând „nota de plată”.

3.      Fac ce trebuie, ce vrea Dumnezeu de la mine.

Marele şi fiorosul persecutor al creştinilor, Saul din Tars, după ce s-a pocăit sincer, a ajuns la concluzia că este cel mai bine în viaţă să faci ce trebuie şi anume ce vrea Dumnezeu de la tine. De aceea I-a pus întrebarea Domnului Isus care i s-a arătat pe drumul către Damasc : „ Doamne, ce vrei sa fac ?” (Faptele apostolilor 9:6). A primit răspuns, l-a ascultat, l-a împlinit şi a fost binecuvântat de Dumnezeu. A ajuns cel mai cunoscut şi cel mai citat dintre apostoli. A înfiinţat multe Biserici. A vestit Evanghelia la foarte mulţi oameni. A sfârşit viaţa pământească în credinţa mântuitoare prin Domnul Isus Christos şi a mărturisit că aşteaptă răsplata de la Domnul pentru osteneala lui. Tu vrei să faci voia Domnului măcar începând de astăzi ? Dumnezeu în bunătatea Sa ne mai oferă o şansă. Foloseşte-o ! Vei fi tu binecuvântat şi vei deveni o binecuvântare pentru ceilalţi.

Pastor, Elisei Pecheanu

Chemare la pocăinţă


“ Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă ?”  Romani 2:4/b

Am stat adeseori și m-am întrebat în taina sufletului meu…

…Oare dacă Adam şi Eva şi-ar fi recunoscut păcatul săvârşit faţă de Dumnezeu şi s-ar fi pocăit în loc să arunce vina unul pe altul şi amândoi pe şarpe… oare Dumnezeu nu i-ar fi iertat ? Sau dacă împăratul David şi-ar fi recunoscut vina imediat în faţa lui Dumnezeu după ce a săvârşit păcatul fără să recurgă la minciună şi la crimă şi fără să mai aştepte venirea proorocului Domnului să-l atenţioneze, oare Dumnezeu nu l-ar fi iertat ? Sau dacă Iuda vânzătorul după ce s-a dus de la Templu unde a aruncat banii trădării s-ar fi dus direct la Domnul Isus să-şi mărturisească vina şi să-şi ceară iertare, oare Domnul Isus nu l-ar fi iertat ? Eu cred că da, cu siguranţă toţi aceştia ar fi găsit iertare la Dumnezeu pentru păcatele lor. Nu ştiu care ar fi fost în fiecare caz din cele de mai sus consecinţele păcatelor lor, chiar iertaţi fiind. Poate nu ar mai fi fost blestemat pământul din cauza neascultării protopărinţilor noștri, poate că David nu ar fi trebuit să plătească păcatul săvârşit prin moartea celor „patru miei” (2 Samuel 12:6 … copilul Bat-Şebei, Amnon, Absalom şi Adonia),  poate că Iuda nu s-ar mai fi spânzurat.  Poate că  …  nu ştiu, şi de aceea nici nu mă pot pronunţa. Ştiu sigur însă că noi toţi am păcătuit şi suntem lipsiţi de slava lui Dumnezeu (Romani 3:23),  de asemenea ştiu că plata păcatului este moartea (Romani 6:23/a) şi mai aflăm din acest pasaj că darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru (Romani 6:23/b). Iată dragii mei ce Dumnezeu Mare şi plin de Dragoste avem. Şi-a trimis aici la noi pe Fiul Său, pe Domnul Isus Hristos, să moară pe Golgota în locul nostru al păcătoşilor, luând astfel asupra Lui toată vina noastră şi plătind în locul nostru cu moartea Sa pe cruce păcatele noastre ca să ne dea în dar, fără plată, viaţa veşnică şi iertarea Lui (Isaia 53). Privind deci la Golgota putem înţelege cât de mare este bunătatea lui Dumnezeu faţă de noi cei păcătoşi şi vinovaţi. Stai şi meditează la viaţă ta… ştii bine cine eşti, chiar dacă pe oameni îi poţi înşela dându-te drept altul sau alta, ştii bine ce ai făcut, chiar dacă oamenii nu te-au văzut… dar te-a văzut Dumnezeu… ştii bine ce te aşteaptă dacă nu te pocăieşti sincer… de aceea întrebarea din titlul acestui editorial rămâne încă valabilă pentru noi toţi : “ Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă ?”  Aşa dar „omule, oricine ai fi tu”, nu dispreţui „bogăţiile bunătății îngăduinței și îndelungii Lui răbdări” (Romani 2:4). Ceea ce aşteaptă Dumnezeu de la noi este o pocăinţă sinceră, curată, adevărată, în urma căreia să putem primi prin Domnul Isus Hristos o viaţă nouă, putere asupra diavolului şi asupra păcatului, şi siguranţa vieţii veşnice. Azi încă mai este har. Dumnezeu în bunătatea Lui îi îndeamnă pe toţi oamenii să se pocăiască. Tu vezi şi înţelegi această bunătate a lui Dumnezeu ? Sunt într-adevăr foarte mulţi oameni în zilele noastre „a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos” (2 Corinteni 4:4). „ Astăzi dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile” (Evrei 4:7/b). Pocăiţi-vă ! Aşa a zis Dumnezeu, aşa au zis proorocii, aşa a zis Ioan Botezătorul, aşa a propovăduit Domnul Isus Hristos, aşa au predicat apostolii Domnului, aşa zice şi azi Duhul Sfânt. Pocăiţi-vă !  Aşa să ne ajute Dumnezeu !

Pastor Elisei PecheanuElisei Pecheanu (bisericanadejdea.ro)
Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea”
București (Român
ia)

http://www.bisericanadejdea.ro

Ce dă valoare adunărilor noastre în Casa Domnului ?


 “Acolo Mă voi întâlni cu copiii lui Israel, şi locul acela va fi sfinţit de slava Mea.”

Exod 29:43

Am reluat cu ajutorul Domnului şi anul acesta citirea zilnică a Sfintelor Scripturi şi am ajuns zilele acestea sa recitesc pasajul biblic cu privire la facerea Cortului întâlnirii pentru poporul Israel care se găsea în călătorie prin pustie spre ţara promisa, Ţara Canaanului. Am rămas din nou uimit de mulţimea amănuntelor privitoare la construirea Cortului întâlnirii, primite de către Moise din partea lui Dumnezeu pe munte, şi rămâne clar pentru Moise porunca divină : „… să faci (totul) după chipul care ţi s-a arătat pe munte…” (Exod 25:9; 25:40; 26:30; 27:8; …) Era vorba despre un loc special unde Dumnezeu Creatorul, Domnul, hotărâse să se întâlnească cu poporul Său,  prin reprezentanţii acestuia: Moise, Aron, fiii acestuia, adică Marele Preot şi preoţii. Sunt uimitoare toate aceste amănunte privitoare la construirea locaşului sfânt. Dimensiuni precise, materiale speciale, haine alese, uleiul sfânt, tămâia frumos mirositoare, luminile aprinse permanent, jertfa necurmată… totul pare a fi perfect. Da, dar nu erau de ajuns toate acestea deoarece mai trebuia ceva, şi anume Slava Domnului. Oricât de maiestos ar fi construit un loc de adunare, oricât de frumos ar fi zugrăvit, oricât de bine ar fi structurat, oricât de multe slujbe ar fi făcute, oricât de bine ar fi organizat totul, oricât de buni ar fi cântăreţii, predicatorii, slujitorii altarelor sau ai amvoanelor, oricât de mulţi şi însemnaţi ar fi musafirii sau invitaţii, etc., totul ar fi în zadar dacă în locul acela nu ar fi prezentă Slava Domnului, adică prezenţa Domnului; …” şi locul acela va fi sfinţit de slava Mea.”. Nu doresc să fiu interpretat greşit. Vrem din toată inima să avem totul perfect sau aproape de perfecţiune în adunarea noastră. Vrem toţi să fim la înălţimea chemării la slujire. Vrem să facem totul aşa de bine încât să nu poată fi nimeni care să critice sau să comenteze. Dar doresc din toată inima ca (de aici înainte) la fiecare adunare a noastră în Casa Domnului să fie prezentă Slava Domnului. De unde cunoaştem că Slava Domnului adică prezenţă Domnului este cu noi ? În vremea lui Moise slava Domnului se cobora şi se ridica în chip vizibil cu ochii aceştia, deasupra Cortului întâlnirii (Exod 40:34-38). Astăzi, noi, de unde putem cunoaşte că avem la adunările noastre parte de Slava Domnului ? Cred că este o întrebare care să ne preocupe în mod permanent, altfel pierdem vremea degeaba. Au fost vremuri triste în vechime în care poporul credea că are parte de Slava Domnului la adunările lor, dar se înşelau amarnic deoarece Biblia spune clar că din pricina nelegiuirilor lor,  Slava Domnului părăsise locul adunării (Ezechiel 9:1-11; 2 Cronici 24:17-21; Ieremia 7:3-15). Însuşi Domnul Isus când intră în Templul de la Ierusalim mustră aspru pe cei prezenţi şi responsabili, spunându-le că au făcut dinarea către Biserica din Laodicea că Domnul era afară din adunarea lor, era la uşă, bătea… poate, poate… cineva va auzi şi va deschide uşa să intre Slava (prezenţă) Domnului la ei. Cred din toată inima că noi astăzi avem privilegiul să purtăm în noi  Casa Tatălui Său „o peşteră de tâlhari”(Matei 21:13). Chiar în Cartea Apocalipsa 3:20 suntem avertizaţi în scrisoprezenţa Domnului prin Duhul Său cel Sfânt, şi aceasta nu numai duminica sau miercurea la adunare ci întotdeauna şi pretutindeni. Duhul Domnului se manifestă prin Roadă (Galateni 5:22-23) şi prin Daruri (1 Corinteni 12:4-11). Valoarea noastră şi valoarea întâlnirilor noastre este dată de Slava (prezenţa) Domnului prin Duhul Său Cel Sfânt. Doamne, Te rugăm să ne ierţi, şi dacă ai plecat de la noi să vii din nou cu Slava Ta. Vrem să trăim în prezenţa Slavei tale şi aici şi-n veşnicie !

Pastor Elisei PecheanuElisei Pecheanu (bisericanadejdea.ro)
Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea”
București (Român
ia)

http://www.bisericanadejdea.ro

O zi de duminică în imagini (16) Biserica Creștină Baptistă Nădejdea 06 ianuarie 2013 (11) Cina Domnului


Corul BCB Nădejdea București (06.01.2013)

*

*

*

*

Corul BCB Nădejdea București (06.01.2013) Dirijor Cristian Caraman

Corul BCB Nădejdea București (06.01.2013) Dirijor Cristian Caraman

*

Mariana Caraman și Dorothea Caraman

*

Duet Mariana și Dorothea Caraman

*

Elisei Pecheanu, Vasile Talpoș, Vasile Tritean

*

Elisei Pecheanu

*

Vasile Talpoș

*

Cristian și Mariana Caraman

*

Dorothea, Cristian și Mariana Caraman

Nedumerirea lui Ioan Botezătorul


Matei 3:14 “ Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine ?”

Minunată este lucrarea lui Dumnezeu desfăşurată între oameni pe pământ. A ales să pregătească şi să trimită un om, pe Ioan Botezătorul, înaintea Domnului Isus, Fiul lui Dumnezeu întrupat, să-I pregătească calea (Maleahi 3:1). Din relatările evangheliştilor înţelegem că cei doi, adică Ioan şi Isus erau rude (verişori – Luca 1:36). Nu ştim în ce măsură s-au cunoscut unul pe altul înainte de ziua botezului de la Iordan, dar cu siguranţă au cunoscut multe lucruri privitoare la naşterea lor miraculoasă şi alte evenimente specifice fiecăruia, din relatările părinţilor lor. Dacă Isus a crescut în Nazaretul Galileii (Luca 2:51-52), Ioan a crescut în pustia Iudeii (Luca 1:80) unde a rămas până în ziua arătării lui înaintea lui Israel, la Iordan. Acolo în pustie i-a vorbit Cuvântul Domnului (Luca 3:2). Foarte interesant că acest Cuvânt nu era rostit pentru Tiberiu Cezar, nu era pentru Pilat din Pont, nici pentru Irod, Filip, Lisania, nici măcar pentru marii preoţi Ana şi Caiafa, ci era rostit numai pentru Ioan, fiul preotului Zaharia, şi atenţie, este rostit de Dumnezeu în pustie. Sosise momentul potrivit, ales de Dumnezeu, pentru declanşarea lucrării mesianice a Domnului Isus. Ioan chema oamenii la pocăinţă şi îi boteza cu botezul pocăinţei (Matei 3:1-6). S-a auzit lucrul acesta şi la Nazaret. Isus lasă totul şi luându-şi la revedere, plecă însoţit probabil şi de alţii, spre Iordan, acolo unde mulţimi mari de oameni stăteau la rând să fie botezaţi de către Ioan. Evanghelistul Luca precizează că Isus a fost botezat după ce au fost botezaţi toţi cei prezenţi acolo (Luca 3:21). Acum este momentul culminant al nedumeririi lui Ioan. De ce Isus a stat la rând ca ceilalţi, dacă este Fiul lui Dumnezeu ? De ce Isus a rămas ultimul pentru botez dacă este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu ? De ce Isus acceptă botezul pocăinţei dacă este Fiul lui Dumnezeu, fără păcat ? De ce Isus care venise să aducă El un alt botez, acceptă să fie botezat de Ioan în apele Iordanului ? De ce această atitudine de umilinţă şi supunere în faţa lui Ioan ? Auzise Ioan mărturii ale păcatelor îngrozitoare ale celor sinceri, veniţi să fie botezaţi de el. Omul acesta însă avea ceva deosebit de toţi ceilalţi. Ioan a recunoscut în El o curăţie de caracter cum niciodatã nu întâlnise la vreun om. Însăşi atmosfera prezenţei Lui era sfântă si inspira foarte mult respect. Putea el oare, un păcătos, să boteze pe Cel fără nici un păcat ? Aceasta îl nedumereşte foarte tare şi îl determină să dea un pas înapoi zicând : “ Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine ?” Isus a răspuns: „Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit”. Si Ioan, supunându-se, L-a condus la Iordan, unde L-a cufundat în apă. În clipa în care ieşea Isus din apă a văzut cum „s-a deschis cerul si Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chip trupesc, ca un porumbel”  (Luca 3:21-22). Acum se dezleagă misterul şi toate nedumeririle lui Ioan cu privire la Isus dispar, cel puţin pentru o vreme (Luca 7:19). Evanghelistul Ioan în relatarea sa ne asigură de următoarele adevăruri: Ioan Botezătorul nu-l cunoscuse mai dinainte pe Domnul Isus “ Eu nu-L cunoşteam “ (Ioan 1:31-34). “…dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, mi-a zis: Acela peste care vei vedea Duhul pogorându-Se şi oprindu-Se, este Cel ce botează cu Duhul Sfânt,. Şi eu am văzut lucrul acesta, şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.”  Tu ce crezi şi ce mărturiseşti ?

Pastor Elisei PecheanuElisei Pecheanu (bisericanadejdea.ro)
Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea”
București (România)
http://www.bisericanadejdea.ro

9 Elisei Pecheanu, Rugăciune de anul nou – poezie (31.12.2012)


Articole relaționate

2 ADRIAN ILEA, CINEVA SE ÎNGRIJEȘTE DE MINE MEREU (31.12.2012)

4 MARIANA CARAMAN, ESTI NECUPRINS ȘI SFÂNT (31.12.2012)

5 CRISTIAN CARAMAN, TREC ANII NOȘTRI (31.12.2012)

Elisei Pecheanu, De ce a venit Isus în lumea noastră? – Un alt răspuns (25.12.2012)


Predica pastorului Elisei Pecheanu din seara de Crăciun a anului 2012

Această predică face parte dintr-o serie de mesaje care și-au propus să răspundă la întrebarea De ce a venit Isus în lumea noastră.

Articole relaționate

ELISEI PECHEANU, DE CE A VENIT ISUS ÎN LUMEA NOASTRĂ? (23.12.2012)

Elisei Pecheanu, De ce a venit Isus în lumea noastră?


Predica pastorului Elisei Pecheanu din seara zilei 23 decembrie 2012 prin intermediul căreia a dorit să ofere un răspuns la întrebarea De ce a venit Domnul Isus Hristos în lumea noastră

Articole relaționate

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, 1 O CE VESTE MINUNATĂ (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, 2 S-A NĂSCUT ÎN BETLEEM (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCUREȘTI, 3 O NOAPTE PREASFINȚITĂ (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, 4 ALELUIA S-A NĂSCUT HRISTOS (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, 5 LA VIFLEEM COLON-N JOS (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCUREȘTI, 6 AZI NE-A VENIT DIN CER MÂNTUIREA (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCUREȘTI, 7 O BETLEEM ORAȘ MICUȚ (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, 8 ÎNTR-UN STAUL MIC (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCUREȘTI, 9 CĂTRE ASFINȚIT (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCUREȘTI, 10 FULGII DE ZĂPADĂ (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCUREȘTI, 11 VENIȚI LA BETLEEM (23.12.2012)

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCURESTI, 12 ASTĂZI VIN SĂ-MI PLEC GENUNCHII

CONCERTUL DE CRĂCIUN AL CORULUI BCB NĂDEJDEA BUCUREȘTI, 13 IA SCULAȚI …. CA NE VIN COLINDĂTORI

Concertul de Crăciun al Corului BCB Nădejdea Bucuresti, 14 Din splendori si glorii (23.12.2012) 

Concertul de Crăciun al Corului BCB Nădejdea București, 15 Îngeri mii în ceruri cântă (23.12) 

Concertul de Crăciun al Corului BCB Nădejdea București, 16 Spune-mi istoria lui Isus (23.12.2012) 

Concertul de Crăciun al Corului BCB Nădejdea București, 17 Veniți cu credința (23.12.2012) 

„Iar nașterea lui Isus Hristos a fost așa:…”


„Iar nașterea lui Isus Hristos a fost așa:…”

Matei 1:18/a

Suntem în anul de graţie 2012, şi prin harul lui Dumnezeu vom sărbători încă o dată Crăciunul, adică sosirea în lumea noastră a Fiului lui Dumnezeu, Domnul Isus Hristos, ca să ne mântuiască. Deşi a trecut atât de mult timp de atunci, în loc să se concretizeze şi să se adâncească acest adevăr în inimile oamenilor, parcă din ce în ce mai mulţi oameni nu cred, nu sunt interesaţi, se simt chiar incomodaţi de acest adevăr şi unii au început chiar să lupte direct sau indirect împotriva Subiectului acestei sărbători, şi chiar împotriva celor ce-L proclamă. Cred că Duhul lui Dumnezeu a ştiut bine ce se va întâmpla peste veacuri, de aceea l-a inspirat pe evanghelistul Matei să îşi înceapă Evanghelia aşa: “ Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa:…”.

1.      Naşterea lui Isus Hristos…

Acesta este subiectul sărbătorii de Crăciun, naşterea lui Isus Hristos. Nu „moş Crăciun” sau „moş Gerilă”, nu porc şi „porcării”, nu mâncare şi băutură, nu muzică şi petrecere până la „aiureală”, nu doar daruri făcute cu drag sau din respect sau de cele mai multe ori din obligaţie, bineînţeles aceasta devenind o povară greu de purtat pentru unii…, ci amintirea acelui eveniment astral, acelui eveniment unic în istoria omenirii noastre vremelnice, şi anume naşterea Domnului Isus Hristos în lumea noastră. Ca să ne poată mântui, Dumnezeu a hotărât în înţelepciunea Sa să ne trimită aici la noi pe Fiul Său într-un trup asemănător cu al nostru, să moară pe crucea de pe Golgota în locul nostru şi pentru păcatele noastre, şi să învie a treia zi din morţi, ca apoi să se înalţe la dreapta Tatălui Său din ceruri, pentru ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică. Tu ce vei face la acest Crăciun ? După ce va trece, cu ce te vei alege pentru sufletul tău ? Crezi în naşterea lui Isus Hristos ?

2.      Naşterea lui Isus Hristos a fost…

Da, acest eveniment a fost deja împlinit în lumea noastră. Sunt peste două mii de ani de atunci. El nu se va mai repeta niciodată. Hristos Domnul nu va mai reveni niciodată în lumea noastră în chip de copilaş născut în grajdul de vite şi culcat într-o iesle. O singură dată a fost de ajuns. Nu-L mai aştepta în felul acesta. Nu te lăsa înşelat de machetele ce reprezintă naşterea Lui, nu te lăsa amăgit în sufletul tău de felicitările de Crăciun frumos colorate ce-L prezintă pe Domnul Isus în chip de copilaş. El va reveni dar într-un alt chip, şi anume ca Judecător pentru cei ce n-au crezut în El şi ca Domn şi Mântuitor pentru toţi cei ce L-au primit în inimile lor prin credinţă. El va reveni în gloria Sa însoţit de sfinţii îngeri. Eşti pregătit pentru acest inevitabil eveniment ?

3.      Naşterea lui Isus Hristos a fost aşa:…

… şi evanghelistul Matei îşi continuă relatarea inspirat fiind de Duhul Sfânt, povestind lumii întregi adevărul despre naşterea Domnului Isus Hristos prin fecioara Maria care a fost însărcinată de la Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. A fost aşa şi nu altfel. Să nu credeţi nici o altă relatare, nici o altă teorie, nici o altă filozofie. Acesta este adevărul Scripturii, adevăr care mântuieşte pe păcătoşi prin credinţă şi pocăinţă. Tu dragul meu, ce crezi în mintea şi în inima ta despre sărbătoarea Crăciunului ? Ce ştii şi ce crezi despre naşterea Mântuitorului Isus Hristos în lumea noastră ? Cum te-ai pregătit să sărbătoreşti anul acesta Crăciunul ? Ce dar I-ai făcut Domnului Isus Hristos ? Este El în inima ta ca Domn şi Mântuitor al tău personal ? Ai binecuvântata ocazie şi harul deosebit, în dragostea lui Dumnezeu faţă de tine, să îţi predai viaţa ta întreagă Domnului Isus. La acest Crăciun tu poţi deveni copilul lui Dumnezeu prin credinţă şi pocăinţă sinceră. Ce vei face oare ?

Pastor Elisei PecheanuElisei Pecheanu (bisericanadejdea.ro)
Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea”
București (România)
http://www.bisericanadejdea.ro

Lacrimi…


Femeie, de ce plângi ? ” (Ioan 20:15)

„ Plângând te-ai născut pe-acest pământ,  și cei ce te-au primit, te-au primit poate râzând. Trăiește-n asa fel ca atunci când te vei stinge, râzând să părăsești pe cei ce te vor plânge.” 

Cine se poate lăuda că n-a plâns niciodată ? Toți am plâns şi plângem chiar din clipa nașterii  până în clipa morţii. Nu este zi de la Dumnezeu să nu lăcrimeze ochii noștri  Pentru noi, pentru ale noastre, pentru ai noştri, pentru alţii, din pricina altora, în necaz, în durere, în bucurie… plângem. Plângem în singurătate, plângem în public, plângem şi n-am vrea să fim văzuți de nimeni pentru a nu fi considerați oameni slabi, plângem uneori şi nu ne mai pasă de nimeni şi de părerile lor, da, plângem. Plânsul este la fel pe toate meridianele pământului, ca şi râsul sau bucuria. Plâng albii, plâng negrii, plâng asiaticii, plâng nordicii, plâng săracii, plâng bogaţii, plâng… toţi oamenii. Plânsul cuiva ne sensibilizează, sau mai bine zis ar trebui să ne sensibilizeze.  Iată chiar Domnul Isus după învierea Sa din morţi este sensibil la plânsul Mariei Magdalena care plângea lângă mormântul gol al Domnului ei. Chiar şi îngerii veniţi din ceruri să rostogolească piatra de la gura mormântului dovedind astfel că Isus Domnul este viu şi nu mai poate fi găsit în mormânt, chiar şi ei devin sensibili la lacrimile Mariei. Ei, îngerii, pun Mariei aceiaşi întrebare ca şi Domnul Isus : “ Femeie, de ce plângi ? ”  Deoarece lacrimile cuiva trădează de cele mai multe ori suferinţa trupească sau sufletească ar trebui să ţinem cont de câteva sfaturi practice :

  1. Nu determina pe nimeni să plângă, producându-i durere şi suferinţă. (2 Corinteni 2:4) „ V-am scris cu multă mâhnire, şi strângere de inimă, cu ochii scăldaţi în lacrimi…”  Purtarea necuviincioasă a unora dintre credincioşii din Biserica din Corint au determinat lacrimile de durere sufletească a apostolului Pavel.
  2. Dacă stă în putinţa ta, opreşte plânsul celui de lângă tine, alină-i durerea. (Luca 7:13) „ Domnul, când a văzut-o (pe văduva din Nain al cărei singur fiu murise şi îl duceau la groapă), I s-a făcut milă de ea, şi i-a zis : Nu plânge !”
  3. Dacă trebuie să plângi când semeni sămânţa Evangheliei, fă-o, pentru că merită. (Psalmul 126:5,6) „ Cei ce seamănă cu lacrimi, vor secera cu cântări de veselie. Cel ce umblă plângând, când aruncă sămânţa, se întoarce cu veselie, când îşi strânge snopii.”
  4. Dacă poţi să plângi cu cel ce plânge, fă-o, este biblic. (Romani 12:15) „ Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng.” Şi nu uita niciodată : „ Plânsul îşi are vremea lui, şi râsul îşi are vremea lui” (Eclesistul 3:4)
  5.  Nu uita niciodată, lacrimile sincere sunt cunoscute de Dumnezeu. (Psalmul 56:8) „ Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag; pune-mi lacrimile în burduful Tău; nu sunt ele scrise în cartea Ta ?” 
  6. Când vom ajunge acasă la Domnul   „El va şterge orice lacrimă din ochii lor (ai noştri) Apocalipsa 21:4/a)

 

Pastor Elisei PecheanuElisei Pecheanu (bisericanadejdea.ro)
Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea”
București (România)
http://www.bisericanadejdea.ro

Mesajul de Advent al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România


Ca și anul trecut, Uniunea Baptistă transmite credincioșilor un mesaj de adevent.

Pentru a înțelege ce este Adventul și care este rolul lui, reiau un scurt pasaj dintr-un articol al pastorului Elisei Pecheanu, numit Adventul. „Conform practicii bisericilor creștine cu patru săptămâni incluzând patru duminici înainte de sărbătoarea Crăciunului, a nașterii Mântuitorului, începe această perioadă speciala de așteptare  o perioadă de pregătire atât sufletească cât și materială, administrativă, a fiecărui credincios și a fiecărei familii în vederea întâmpinării marii sărbători creștine.”

Mesaj ADVENT 2013

ADVENT SAU PREGATIREA SARBATORII NASTERII MANTUITORULUI

In asteptarea nasterii Mantuitorului Isus Hristos, impreuna cu credinciosii din toata lumea reflectam asupra urmatoarelor teme si texte din Sfanta Scriptura. Ne rugam ca Dumnezeu sa ne redea
2 Decembrie 2012  –   Speranta
Ieremia 33:14-16
Psalmul 25:1-10
1 Tesaloniceni 3:9-13
Luca 21:25-36
9 Decembrie 2012  –   Pacea
Maleahi 3:1-4
Luca 1:68-79
Filipeni 1:3-11
Luca 3:1-6
16 Decembrie 2012  –   Dragostea
Tefania 3:14-20
Isaia 12:2-6
Filipeni 4:4-7
Luca 3:7-18
23 Decembrie 2012  –   Bucuria
Mica 5:2-5a
Luca 1:46b-55
Psalmul 80:1-7
Evrei 10:5-10
Luca 1:39-45

 Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România

Foto copertă: klaudiastan.wordpress.com

Harul de a fi bunici


Să vezi pe copiii copiilor tăi ! ” (Psalmul 128:6/a)

Prin harul Domnului în familia noastră s-a născut al patrulea nepoţel, Samuel Andreas Mocanu, fiul lui Andrei şi al Fibiei, alături de ceilalți trei, Naomi, Ruben şi Natanael ai lui Daniel şi ai Martei. Ne dăm astfel seama încă o dată de marea noastră responsabilitate ce o avem în calitate de bunici. Şi cum în Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” avem o mulţime de bunici permiteți-mi să dau câteva sfaturi biblice valabile pentru bunici, adică pentru cei ce şi-au văzut nepoții.

1.      Să fii bunic şi bunică este un har de la Domnul.

Sunt unii oameni care nu au avut harul acesta de a trăi să-şi poată vedea şi ţine în braţe pe copiii copiilor lor. Noi şi voi, bunicii din Biserică, suntem datori să-I mulţumim lui Dumnezeu că ne-a lungit firul vieţii să ne putem vedea nepoţeii. Psalmistul urează în psalmul citat mai sus celui ce se teme de Domnul urarea aceasta : “ Să vezi pe copiii copiilor tăi ! ” Să ne temem deci mai departe de Domnul, pentru ca harul Lui să nu înceteze faţă de noi.

2.      Să fii bunic şi bunică implică o mare responsabilitate.

În Cartea Proverbe 17:6 citim astfel : „ Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor” adică nepoţii sunt cununa bunicilor. Ce este o cunună ? Cununa este o împletitură specială de diferite flori frumoase, o coroană care se aşează pe capul câştigătorilor, a învingătorilor, a premianţilor. Iată ce înţeleg eu, bunicii sunt mai întâi de toate responsabili de creşterea şi educarea copiilor lor, adică de aici şi de acum, în calitate de părinţi, începe pregătirea cununilor viitoare adică a nepoţilor lor. Cine doreşte să aibă cununi cât mai frumoase şi strălucitoare (nepoţi binecuvântaţi de Dumnezeu), trebuie să înceapă lucrarea mai întâi crescându-şi şi educându-şi copii în frica Domnului. Vine vremea când apar nepoţeii. Atunci trebuie să înceapă rugăciunea pentru ei şi pentru părinţii lor să-i poată creşte pentru slava Domnului, să devină cu adevărat cununi cu care să te poţi lăuda în Domnul. Atenţie ! Urarea de mai sus era “Să vezi pe copiii copiilor tăi ! ”. Fie că îi vezi zilnic, fie că îi vezi mai rar, foloseşte timpul petrecut cu ei „împletind cununa”, învăţându-i frica de Domnul. Dar atenţie, nu teorie ci exemplul personal contează. Deci dragi bunici, să fim conştienţi de marea noastră responsabilitate de a fi modele vrednice de urmat.

3.      Să fii bunic şi bunică este o mare împlinire sufletească.

La condamnarea Domnului Isus evreii de atunci au cerut să cadă asupra lor şi asupra copiilor lor, adică a urmaşilor lor, sângele Domnului Isus (Matei 27:25). Era un blestem. Nu-şi dădeau seama de ceea ce cereau. Azi noi putem cere acelaşi lucru, dar ca binecuvântare. Să ne aducem deci prin credinţă pe noi înşine, pe copiii şi nepoţeii noştri la adăpostul sângelui vărsat la Golgota de Fiul lui Dumnezeu, Domnul Isus Hristos, pentru mântuirea noastră a tuturor. Poţi astfel lăsa copiilor şi nepoţilor tăi o frumoasă şi veşnică moştenire, mântuirea personală pe care o vor primi în urma pocăinţei şi a credenţei lor (Proverbe 22:6). Doamne ajută-ne la aceasta.  Amin !

  Pastor Elisei Pecheanu

Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea”
București (România)
http://www.bisericanadejdea.ro

Arhanghelii Mihail şi Gavril


Daniel 12:1 …” marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău…”

Luca 1:19 “ Eu sunt Gavril care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să-ţi vorbesc, şi să-ţi aduc această veste bună.”

Biblia vorbeşte foarte clar despre existenta mulţimilor de îngeri care nu poate fi numărată de către fiinţele pământeşti (Iov 3:23) dar cunoscută foarte bine de către Creatorul Dumnezeu şi coordonată în acelaşi timp spre binele celor mântuiţi de pe pământ (Evrei 1:13-14) şi spre slava Sa veşnică (Psalmul 142:2; Isaia 6:2-3). Cu siguranţă toţi aceştia au un nume, o slujbă, un loc, un anumit rang în ordinea cerească. Ei toţi sunt la dispoziţia lui Dumnezeu. Iată cunoaştem prin descoperire biblică numele a doi dintre aceşti mari slujitori cereşti ai lui Dumnezeu: Arhanghelii Mihail şi Gavril. Pentru cititorii Sfintelor Scripturi activitatea acestor arhangheli este deja cunoscută. Prin asociere în cadrul profeţiei biblice ne dăm seama de numele şi poziţia unui alt conducător îngeresc şi anume „Lucifer” care căzând din graţia lui Dumnezeu a devenit „Diavolul” (Isaia 14:12-15), trăgând după el în căderea sa o parte însemnată de îngeri din subordinea sa, aceştia devenind îngeri ai întunericului (Apocalipsa 12:4). Psalmistul David în Psalmul 34 la versetul 7 spune astfel : „ Îngerul Domnului tăbărăşte (îşi face tabără, locuinţă) în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie.” Domnul Isus vorbeşte despre îngerii care ne slujesc pe fiecare dintre noi în Matei 18:10 : „… căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururi faţa Tatălui Meu care este în ceruri.”  Apostolul Pavel care mărturiseşte că a fost răpit până la al treilea cer, în rai ( 2 Corinteni 12:1-4) cu siguranţă a văzut şi auzit ce nu se poate vorbi în limbaj omenesc. Iată că tot el, apostolul Pavel, spune corintenilor în prima sa epistolă la capitolul 11 versetul 10 : „ De aceea femeia (măritată), din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpânirii ei.” Chiar la Domnul Isus când a fost pe pământ au fost trimişi din ceruri îngeri care să-I slujească (Matei 4:11).  Dragi fraţi şi surori în credinţa Domnului nostru Isus Hristos,

–          Suntem deci cunoscuţi de fiinţele cereşti, de îngeri;

–          Suntem încredinţaţi de către Dumnezeu în grija îngerilor;

–          Suntem însoţiţi permanent de îngerii lui Dumnezeu;

–          Suntem ocrotiţi, păziţi de aceste fiinţe cereşti;

–          Suntem slujiţi 24/24 ore de către ei, îngerii lui Dumnezeu;

–          Suntem datori să fim foarte atenţi la comportamentul nostru chiar şi atunci când nu ne vede nimeni dintre oameni, deoarece ne văd îngerii lui Dumnezeu;

–          Suntem responsabili înaintea lui Dumnezeu dacă îngerul personal este bucuros sau întristat din pricina comportamentului nostru;

–          Vom fi în clipa morţii luaţi tot de îngerii lui Dumnezeu şi conduşi în rai (Luca 16:22) unde vom fi întâmpinaţi de către Domnul Isus (Fapte 7:55) şi mărturisiţi de către El înaintea Tatălui şi a sfinţilor Săi îngeri (Matei 10:32). Slăvit să fie Domnul Isus Hristos !

Pastor, Elisei Pecheanu

Soluţia biblică pentru îngrijorare


Filipeni 4:6,7Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.”

Este oare vreunul dintre cititorii acestui editorial care nu s-a îngrijorat niciodată ? Poate oare spune vre-un om că n-a cunoscut ce înseamnă îngrijorarea ? Această temă a îngrijorării este o temă de actualitate, mai ales în vremea pe care o traversăm astăzi împreună. În aceste vremuri tulburi în care nu mai există nici un fel de siguranţă, nici politică, nici socială, nici economică, nici religioasă chiar, nici a persoanei singure sau însoţită de cineva pe stradă… poţi fi atacat oricând… de oricine… da, în aceste vremuri de nesiguranţă, Cuvântul lui Dumnezeu este de actualitate şi ne oferă soluţia tuturor acestor îngrijorări cu care ne confruntăm zilnic. Este vorba de „ pacea lui Dumnezeu”. Acesta este darul lui Dumnezeu pentru fiecare om care se îngrijorează,  adică pentru noi toţi. Cum poţi primi şi cum poţi păstra pacea lui Dumnezeu în inimă ? Textul biblic mai sus menţionat ne oferă răspunsul. Iată-l :

1.      Stai de vorbă cu Dumnezeu.

Nu uita că El este Dumnezeul Atotputernic, Creatorul, Susţinătorul şi Ocrotitorul lumilor create de El, a tuturor lucrurilor văzute şi nevăzute de fiinţa umană. El Şi-a trimis în lumea noastră pe Fiul Său, pe Domnul Isus Hristos, ca să moară pe cruce pentru păcatele noastre, să învie a treia zi, ca apoi după patruzeci de zile să se întoarcă în slava Tatălui, trimiţând pe Duhul Sfânt să locuiască în inimile credincioşilor. Cu un astfel de Dumnezeu suntem invitaţi să relaționăm  să stăm de vorbă. El rămâne în control asupra tuturor lucrurilor, chiar şi atunci când nu-L vedem acționând după mintea noastră. În ce relaţie eşti cu acest Dumnezeu ? Eşti copilul Lui ? Ai primit tu pacea lui Dumnezeu în inima ta prin iertarea pe care ţi-a oferit-o în dar ?

2.      Stai de vorbă cu Dumnezeul tău cu privire la fiecare lucru care te frământă.

Ce adevăr minunat ! Să ai acces la Dumnezeu în fiecare moment al vieţii. Orice lucru care te îngrijorează… mare sau mic, important sau mai puţin important, de valoare sau fără valoare… să îl poţi aduce la cunoştinţa Lui „ prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri”. Deci iată reţeta biblică pentru căpătarea păcii lui Dumnezeu. Roagă-te neîncetat, cere şi ţi se va da, crede şi vei primi, apoi nu uita să mulţumeşti. Nu încheia nici o rugăciune fără să-I mulţumeşti lui Dumnezeu.

3.      Încredinţează-I lui Dumnezeu inima şi gândurile tale.

În Hristos Isus avem oferită şi asigurată atât paza noastră cât şi pacea noastră. Numai în El. Apostolul Pavel spunea Filipenilor (4:13) : „Pot totul în Hristos care mă întăreşte.” Vino şi tu alături de noi „în Hristos Isus”. Mai este încă loc la Golgota pentru oricine, grăbeşte-te ! „ Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.” Amin !

Pastor, Elisei Pecheanu

O zi de duminică în imagini (15). Biserica Baptistă Nădejdea 21 octombrie 2012 (10) Botez nou testamental


Duminică dimineața, Biserica Baptistă Nădejdea a avut onoarea să-i primească în mijlocul ei pe cinci dintre tinerii Spiritual Riveval Church care au ales să-l mărturisească pe Domnul în apa botezului.

Din partea Bisericii Baptiste Trezirea Spirituală a participat pastorul Peter Rong care a prezentat si candidații la botez

A urmat predica

Peter nu a venit singur. În afara candidaților acesta a venit însoțit și de un grup de tineri studenți acompaniați la chitară de către Dumitru Țurcan

Corul condus de către Cristian Caraman și-a adus și el prinosuul de laudă

Textul biblic a fost citit de către pastorul Vasile Talpoș

Vasile Talpoș

A urmat și predica pastorului Vasile Talpoș

În timp ce pastorul Vasile Talpoș predica, pastorul Peter Rong se ruga

După o cântare comună a urmat actul botezului

*

*

După botez a urmat actul punerii mâinilor

Albumul foto al evenimentului este disponibil AICI

Citești și

O seară de toamnă cu studenții teologi la Biserica Baptistă Nădejdea (21 octb. 2012)

O seară de toamnă cu studenții teologi la Biserica Baptistă Nădejdea (21 octombrie 2012)


Seara de duminică a zilei de 21 octombrie 2012, o seară de toamnă frumoasă a fost una a tinerilor și a studenților. Laudele aduse de tineri au fost cele care ne-au îndreptat inimile spre Dumnezeu.

În acest timp Emanuel Zaharia aștepta să-i vină rândul la slujire

Lăpugean Emanuel Zaharia

Lăpugean Emanuel Zaharia

Între timp fratele Rădulescu Ionel a adus în atenția celor prezenți unul din Psalmii biblici

Rădulescu Ionel

Rădulescu Ionel

Așteptarea este chinuitoare, presiunea mare …

Pastor Elisei Pecheanu, student Lăpugean Emanuel Zaharia

Pastor Elisei Pecheanu, student Lăpugean Emanuel Zaharia

Până să-i vină rândul predicii, Adrian Ilea a lăudat pe Dumnezeu prin intermediul unei cântări

Adrian Ilea

Adrian Ilea

A venit și rândul studenților să-l laude pe Dumnezeu prin intermediul unei cântări

Grup studenți ITB; Emanuel Zaharia, Iosif, Timotei, Robert

Grup studenți ITB: Emanuel Zaharia, Iosif, Timotei, Robert

Cristiana&Liviu Gherghin, au interpretat melodia La calvar sus pe o cruce, amintindu-ne de faptul că ispășirea noastră ce impunea un preț de sânge a realizată de către Domnul Isus. El este cel care a plătit pentru vina păcatelor noastre.

Cristiana&Liviu Gherghin, La calvar sus pe o cruce

Cristiana&Liviu Gherghin, La calvar sus pe o cruce

Pastorul coordonator, Vasile Talpoș a citit textul biblic din care a predicat Lăpugean Emanuel Zaharia

Vasile Talpoș

Emanuel era în acest timp concentrat asupra textului biblic

Lăpugean Emanuel Zaharia

Lăpugean Emanuel Zaharia

A venit și rândul predicii

Lăpugean Emanuel Zaharia

Lăpugean Emanuel Zaharia

Textul biblic a fost din Epistola lui Pavel către Efeseni 8:8-14 și a avut ca temă Trăirea în lumină

Mesajul a fost urmărit cu atenție și a suscitat interes și atenție și din partea profesorului Vasile Talpoș

Vasile Talpoș

Albumul foto este disponibil AICI

Citește și: O zi de duminică în imagini (15). Biserica Baptistă Nădejdea 21 octombrie 2012 (10) Botez nou testamental

Puterea cuvântului


Matei 8:8 “Doamne, a răspuns sutaşul, nu sunt vrednic să intri supt acoperământul meu; ci zi numai un cuvânt, şi robul meu va fi tămăduit.”

Cu siguranţă, cel puţin noi cei credincioşi, recunoaştem autoritatea şi puterea Cuvântului divin, a Cuvântului rostit, a Cuvântului scris, a Cuvântului întrupat, a Celui ce este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Isus Hristos, Domnul. Sutaşul din relatarea biblică a lui Matei recunoaşte, apreciază, evaluează la justa valoare şi crede din toată inima în Cuvântul Domnului, Cuvânt rostit numai de El, chiar şi de la distantă.

Isus și Sutasul (desenegratuite.blogspot.ro)

Sutasul (desenegratuite.blogspot.ro)

Răsplata i-a fost imediată, mare şi exemplară pentru toate generaţiile viitoare, şi pentru noi astăzi. Dar haideţi să gândim împreună la următorul adevăr. Dumnezeu Creatorul ne-a făcut să fim fiinţe cuvântătoare, fiinţe care vorbesc, comunică între ele cu sunete articulate şi înţelese. Vorbim şi ne înţelegem unii pe alţii, slăvit să fie Domnul!

Iată câteva considerente biblice privitoare la cuvintele noastre şi la puterea caestora:

  1. Cuvinte nefolositoare. Matei 12:36 „ Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit.”
  2.  Cuvinte stricate. Efeseni 4:29/a Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură…”
  3. Cuvinte pripite.  Eclesisatul 5:2 „Nu te grăbi să deschizi gura, şi să nu-ţi rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu…”
  4. Cuvinte care ucid, omoară. Ieremia 18:18 „Haidem să-l ucidem cu vorba…”
  5. Cuvinte care zidesc sufleteşte. Efeseni 4:29/b …”ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.”
  6. Cuvinte vrednice de crezut şi adevărate. Apocalipsa 21:5/b „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sânt vrednice de crezut şi adevărate.”
  7. Cuvinte demne de statutul de copil de Dumnezeu. Matei 5:37 „ Felul vostru de vorbire să fie:”Da,da; nu, nu”; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rău.”
  8. Cuvinte care vor aduce salvarea veşnică celor care le-au rostit. Matei 12:37/a „Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină…”
  9. Cuvinte care vor aduce osânda veşnică celor care le-au rostit. Matei 12:37/b „… şi din cuvintele tale vei fi osândit.”
  10. Cuvinte care garantează mântuirea. Romani 10:9 „Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit.”
  11. Cuvinte de pace şi de credincioşie. Estera 9:30/b …. Şi lista ar putea continua !

Concluzie : Efeseni 5:19 „ Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.”

Aşa să ne ajute Dumnezeu !

Pastor, Elisei Pecheanu

Valoarea Bisericii răscumpărate în ochii lui Dumnezeu


Zaharia 2:8/b “ căci cel ce se atinge de voi se atinge de lumina ochilor Lui.”

Purtăm în inimile noastre bucuria apartenenţei la Biserica lui Hristos pe care El însuşi a definit-o ca fiind  „Biserica Mea ” (Matei 16:18). Credem în unicitatea şi în pluralitatea Bisericii. În planul lui Dumnezeu există o singură Biserică sub conducerea lui Hristos prin Duhul Sfânt. Totalitatea credincioşilor de pe pământ şi din ceruri formează Biserica Universală. În acelaşi timp, aici pe pământ Biserica se manifestă într-o formă plurală, adică acolo unde doi sau trei sunt adunaţi în Numele Domnului Isus, El promite prezenţa Sa prin Duhul Sfânt (Matei 18:20). Totalitatea credincioşilor în Domnul Isus dintr-o localitate formează deci Biserica lui Hristos, locală. Iubesc foarte mult pasajul biblic enunţat mai sus care ne asigură de preţuirea lui Dumnezeu ca şi credincioşi ai Săi. Atât de mult ne preţuieşte Dumnezeu şi ne poartă de grijă încât ne asigură de faptul că dacă cineva se atinge de noi, se atinge de fapt de lumina ochilor Săi. Acest enunţ nu ne scuteşte de necazuri şi încercări. Nu, „ El n-a promis doar cerul senin, nici flori pe Cale fără pelin…”(Ioan 16:33 „în lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.”) Dar atenţie, dacă cineva va avea îndrăzneala să se atingă de cei mântuiţi să nu uite faptul că deja a atentat la „lumina ochilor lui Dumnezeu”, fapt care atrage mânia şi judecata veşnică a lui Dumnezeu. Aşa dar, având această extraordinară promisiune, să rămânem credincioşi Domnului Isus ca şi mădulare scumpe în Trupul Său, Biserica Sa, şi să lăsăm în mâinile Sale viaţa noastră, să ne-o binecuvânteze, să ne-o ocrotească şi să ne-o pregătească pentru veşnicie.

De ce este aşa de scumpă Biserica lui Hristos în ochii lui Dumnezeu ?

  1. Biserica lui Hristos este o taină ascunsă din veacuri în Dumnezeu

(Efeseni 1:4 „În El Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii…”)

Înainte de a fi ceva, înainte de orice creaţie, în planul lui Dumnezeu exista deja „Biserica lui Hristos” ca o taină. Ceva ascuns de mintea oamenilor care au fost creaţi ulterior întocmirii acestui plan, dar ceva real în mintea şi în ochii lui Dumnezeu (Efeseni 1:4). Scopul divin era acesta : „ pentru ca domniile şi stăpânirile din locurile cereşti să cunoască azi prin Biserică, înţelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu, după planul veşnic, pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru.” (Efeseni 3:10-11) Suntem deci privilegiaţii lui Dumnezeu.

2.      Biserica lui Hristos este răscumpărată prin Jertfa Sa Supremă de la Calvar

(Efeseni 1:7„ În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său…”)Aşa se profeţise (Isaia 53), aşa s-a şi întâmplat (Luca 23:34). Biserica a fost răscumpărată prin sângele Domnului Isus, Fiul Lui Dumnezeu (Ioan 3:16). Suntem deci iubiţii lui Dumnezeu, noi cei ce credem în jertfa Lui şi ne-am pocăit de păcatele noastre.

3.      Biserica lui Hristos este pregătită să devină Mireasa lui Hristos pentru veşnicii

(Efeseni 1:11,12 „ În El am fost făcuţi şi moştenitori… ca să slujim de laudă slavei Sale…”) Apostolul Ioan în cartea sa Apocalipsa vorbeşte foarte clar despre acest mare adevăr gata să fie descoperit lumilor pentru veşnicii (Apocalipsa 19:6-8; 21:2,9; 22:17) Suntem deci binecuvântaţii lui Dumnezeu. Tu dragul meu, faci parte din Biserica lui Hristos ?

Pastor, Elisei Pecheanu

%d blogeri au apreciat asta: