Cu prilejul datei de 4 iulie, Ziua Națională a SUA când se sărbătorește Ziua Independenței, Agerpres a realizat o documentare privind această țară din care am preluat partea istorică.

„Statele Unite ale Americii, cu o suprafață totală de 9.826.675 kmp (a treia din lume) și o populație de 318.892.103 locuitori (estimare iulie 2014) sărbătorește Ziua națională la 4 iulie.

Recepție oferită de Ambasada SUA în România, cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenței
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA

Cunoscută ca Ziua Independenței, aceasta marchează aniversarea declarației de independență din 1776, față de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american.

Situată în America de Nord, SUA are ca limite — Canada în Nord (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic în Est, Mexic și Golful Mexic în Sud și Oceanul Pacific în Vest.

Cele 50 de state ale SUA sunt Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming și un district — Columbia.

În cadrul aceluiași articol este prezentat și un scurt istoric al SUA

În 1492, genovezul Cristofor Columb este navigatorul care relevă Europei existența noului continent.

Spaniolii, conduși de Pedro Menendez de Aviles, fondează în 1565, Sf. Augustin (în Florida), prima așezare europeană permanentă de pe continentul nord-american.

Între 1607 și 1733, pe coasta Atlanticului iau ființă 13 colonii engleze — Massachusetts (1620), Maryland (1634), Pennsylvania (1682), Georgia (1733) ș.a.

La 5 septembrie 1774 este convocat primul Congres Continental, la Philadelphia. Congresul redactează o ”Declarație a dreptului, în care se afirma dreptul de a vota propriile impozite” și creează ”Asociația continentală”.

Măsurile discriminatorii adoptate de metropolă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea față de coloniile nord-americane determină nașterea mișcării comune antibritanice, care culminează cu Războiul de independență.

La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze își proclamă independența. Thomas Jefferson redactează ”Declarația de independență” care este adoptată de Congresul american. Independența este recunoscută prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783.

În 1787 este adoptată Constituția SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care proclamă SUA stat federal și introduce sistemul prezidențial de guvernământ — George Washington (1789-1797) — primul președinte al țării.

În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, SUA continuă expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicțiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, și cele nordice, aboliționiste, conduc la părăsirea uniunii de către 10 state sudice și la izbucnirea Războiului de secesiune (1861-1865). După victoria nordului, SUA cunosc o dezvoltare economică rapidă, devenind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prima putere industrială a lumii.

În Primul Război Mondial, SUA intervin de partea Antantei, în 1917, însă nu semnează Tratatul de la Versailles (1919) și nici nu devin membru al Societății Națiunilor, adoptând o politică de izolaționism în perioada interbelică.

În urma izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, SUA își proclamă neutralitatea, dar sprijină economic, militar și moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA intervin în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord și Europa.

Politica postbelică este condiționată de confruntarea dintre cele două superputeri ale lumii — SUA și URSS, de cursa înarmărilor și de lupta pentru extinderea sferelor de influență. Statele Unite sprijină redresarea economică a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, inițiază o serie de alianțe militare — NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955). După destrămarea URSS, SUA rămân prima putere economică și militară de la sfârșitul secolului XX.”

Sursa: AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, Doina Lecea; editor: Marina Bădulescu)