Apariții editoriale (63) – Vasile Bel, Daniel Stoica, Mic dicționar de slujitori ai Bisericilor Baptiste din România
Anul 2026 este unul aniversar pentru baptiștii din România, prilej cu care cercetările despre moștenirea baptistă sunt duse mai departe. Astfel, salut apariția unei lucrări unice, respectiv un dicționar al slujitorilor din cadrul Bisericilor Creștine Baptiste din România.

Datele de identificare sunt următoarele: Vasile Bel, Daniel Stoica – Mic dicționar de slujitori ai Bisericilor Baptiste din România. Vol I Slujitori născuţi până în anul 1945 sau care nu mai sunt în viaţă. Prefață Sorin Bădrăgan, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2026, 618 p.
Cartea poate fi comandată de la autori, iar informații suplimentare se pot găsi și aici: MIC DICȚIONAR de slujitori ai Bisericilor Baptiste din România – Vol. I este gata
În secțiuna Cuvânt înainte este prezentată succint genealogia apariției acestei lucrări:
„Ideea conceperii acestui dicţionar a apărut în anul 1987, când episcopul Emilian Bârdaş din Rohia m-a rugat să caut la Arhivele Naţionale din Baia Mare informaţii trecute în registrele bisericii ortodoxe despre oamenii din sat, pentru a scrie o monografie a satului. Cu această ocazie am cules informaţii şi despre strămoşii mei, făcându-mi apoi o pasiune în a căuta documente vechi, pe care le-am adunat şi le-am arhivat, iniţial fără vreun gând de valorificare. Ulterior, începând cu anul 2009, aceste cercetări s-au materializat în câteva monografii şi biografii publicate şi într-un blog de istorie baptistă.
Pe măsură ce am găsit informaţii despre tot mai mulţi slujitori baptişti, am decis, împreună cu Daniel Stoica, pastor al Bisericii Creştine Baptiste din Buteni, să elaborăm acest dicţionar, consultând în acest sens arhiva Uniunii Baptiste din cadrul Bibliotecii Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, unde sunt arhivate fişele pastorale, biografii deja apărute, publicaţii ale vremii, alte surse de informaţii la care am avut acces şi care sunt trecute la Bibliografie, precum şi mărturii ale urmaşilor acestor slujitori cu care am putut să luăm legătura”.
După cum menționam mai sus, lucrarea este una de pionierat, iar informațiile sunt de folos pentru înțelegerea unei istorii care se apropie cu pași repezi de borna a două secole de existență în spațiul românesc.
Iată și cuprinsul cărții
Zorobabel, omul venit de nicăieri, aflat în genealogia Domnului Isus – Adrian Dumitru
Zorobabel a fost guvernator al provinciei Iuda în secolul VI Î. Hr. trimis în Iuda de către Cirus al II – lea (Cirus cel Mare), împăratul Imperiului Persan. Zorobabel a fost un descendent al regelui David prin Solomon pe linia tatălui său şi prin Natan, un alt fiu al lui David, pe linia mamei sale.
De asemenea, acesta este un ascendent al Domnului Isus prin fiii acestuia care ajung la Iosif şi la Maria, părinții Domnului Isus.
Hagai 1:1,2, 14 Editia Dumitru Cornilescu 100 (EDC100)
„1:1 „În anul al doilea al împăratului Darius, în ziua întâi a lunii a șasea, Cuvântul Domnului a vorbit prin prorocul Hagai către Zorobabel, fiul lui Șealtiel, dregătorul lui Iuda, și către Iosua, fiul lui Ioțadac, marele-preot, astfel:
1:2 „Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Poporul acesta zice: ‘N-a venit încă vremea pentru zidirea din nou a Casei Domnului.’»”
1:14 Domnul a trezit duhul lui Zorobabel, fiul lui Șealtiel, dregătorul lui Iuda, și duhul lui Iosua, fiul lui Ioțadac, marele-preot, și duhul întregii rămășițe a poporului. Așa că ei au venit și s-au pus pe lucru în Casa Domnului Oștirilor, Dumnezeul lor,
The Baptist : Episode One – The Free Church
In the first installment of this three-part documentary series, we trace the origins of the Baptist movement from the Protestant Reformation through the English Separatists, the rise of believer’s baptism, and the struggle for religious liberty in England and colonial America. Featuring cinematic narration, stylized historical visuals, and primary-source quotations, Episode One explores how Baptists emerged as both heirs of the Reformation and challengers of the state church system that dominated Europe. From John Smyth and Thomas Helwys to the 1689 Baptist Confession and the early American colonies, this episode examines the theological and political ideas that shaped the “free church” tradition and helped lay foundations for the modern understanding of liberty of conscience.
Ruben Ologeanu: Providența are un simț al umorului specific

Providența are un simț al umorului specific: lucrează cu gesturi atât de obișnuite încât nu le recunoști decât privind în urmă. Faptul că nu vedem acțiunea lui Dumnezeu când ne rugăm nu înseamnă că lucrurile au scăpat de sub control. Înseamnă pur și simplu că perspectiva noastră e limitată.
Ruben Ologeanu, „Zgomotul puterii și aparenta tăcere a Providenței: Estera 1”, https://blocnotes.ro/zgomotul-puterii-si-aparenta-tacere-a-providentei-estera-1/, accesat 806.2026
Sever Voinescu, despre instrumentalizarea politică a credinţei, fals conservatorism și mesianism
Instrumentalizarea politică a credinţei este o stare de fapt intrată în cotidian, de câţiva ani, în zona politică autointitulată „suveranistă”. În paralel, observăm similitudini – în discursuri, în recuzita ortodoxă la care se recurge – cu anii ’30, perioadă în care extremismul luase avânt, cu urmările catastrofale pe care le cunoaştem, și apariția în peisaj a unor politicieni cu veleităţi mesianice. Mesajele lor cu tentă religioasă, recurgerea la cruci, la icoane pentru, chipurile, salvarea naţiei, sunt tehnici de manipulare în masă, prin care transmit că țara trebuie „salvată” de răul venit, sub diverse forme, din Occident, dușmanul imaginar care le justifică agenda şi însăşi existenţa politică.
Privind înspre Rusia, la ale cărei politici își aliniază discursul public, observăm același lucru: o deturnare a credinței ortodoxe către o teologie politică, așa cum definesc unii analiști regimul de la Kremlin. Vladimir Putin le pare unora un dreptcredincios care se luptă cu globalismul și ateismul, când de fapt el este un autocrat care îşi legitimează ambițiile expansioniste și crimele de război, dându-le o tuşă “providențială”. În tablou intră și Patriarhul Kirill al Rusiei – care nu este doar un exponent al puterii personale deținute de Putin, ci și, după o serie de voci, un fost agent KGB – prezentat de unii drept figură mesianică, în slujba destinului hegemonic al Rusiei pravoslavnice.
Cum privește la acest tablou, cum îl percepe un intelectual public de orientare conservatoare? L-am invitat la un dialog despre instrumentalizarea politică a credinţei, fals conservatorism și mesianism pe Sever Voinescu, un intelectual public de orientare conservatoare, fost avocat, fost diplomat, fost politician, în prezent publicist, redactor-șef al săptămânalului de cultură Dilema.
Semnalat de Alin Cristea











