„Paideia antică şi, în genere, instruirea, studiul, cercetarea savantă, reflexivitatea disciplinată, distincţia intelectuală au rămas valori de netăgăduit în lumea creştină. (Fără ele, această lume nu ar fi putut produce teologie, artă, civilizaţie.) Dar, alături de ele, a persistat clişeul potrivit căruia „sărăcia cu duhul” e cununa duhului necultivat. Iar acest clişeu s-a întors cumva, măcar în spaţiul est-european, împotriva creştinismului. Deprecierea culturii a condus, printre alte cauze, la anemierea actuală a culturii creştine, la lipsa ei actuală de expresivitate, la prea uşoara ei uitare.”
http://dilemaveche.ro/sectiune/din-polul-plus/articol/religie-fara-cultura