Arhive autor: Marius Silvesan

8 Ianuarie în Istorie


Cele mai importante evenimente istorice care au avut loc pe data de 8 ianuarie sunt:  – 1198: Papa Inocențiu al III-lea își începe pontificatul.  – …

8 Ianuarie în Istorie

Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 10 ianuarie 2023


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 9 ianuarie 2023


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 8 ianuarie 2023


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 7 ianuarie 2023


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 6 ianuarie 2023


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 5 ianuarie 2023


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 4 ianuarie 2023


La centenar. 100 de evanghelici români (1) – Petru Dugulescu


În 21 decembrie 1989, dimineața, Petru Dugulescu era, după cum menționează la începutul cărții sale „Democrație și persecuție”, cu copiii săi Ligia, …

La centenar. 100 de evanghelici români (1) – Petru Dugulescu

Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 3 ianuarie 2023


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 2 ianuarie 2023


Mesajul Rectorului Institutului Teologic Baptist din București la începutul anului 2023


Cu prilejul începutului unui nou an, în care am intrat prin mila Domnului, Rectorul Institutului Teologic Baptist din București, Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș ne transmite următorul mesaj:

„Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele”
(Psalmul 90:12 a)

Trecerea dintre ani nu este altceva decât o limită convențională pe care ne-am pus-o noi, oamenii, pentru a ne marca trecerea prin viață. Ce poate avea special o ultimă zi din anul încheiat și prima zi din anul abia început? Același număr de ore, aceeași nevoie de odihnă, aceeași nevoie de a mânca, aceeași nevoie de a afla ce s-a mai întâmplat în țară sau în lume. Și totuși, avem nevoie de acest prag dintre ani, de această vreme de aducere aminte, care ne înnaripează pasul când deslușim ceea ce am lăsat frumos în urma noastră, când întrezărim ceea ce poate aduce bun noul an. Dar, la fel de bine, trecerea dintre ani ne amintește de limitele noastre, de neîmplinirile din anul care a trecut. Suntem într-o continuă alergare, de dimineața până seara, prin cotidianul supraaglomerat, în care înghesuim la începutul zilei un timp de părtăsie, iar seara, în timp ce-i mulțumim lui Dumnezeu pentru ziua încheiată, adormim chiar înainte să-i auzim părerea despre felul în care am folosit darul pe care ni-l făcuse în zori – o nouă zi. De aceea, una dintre cele mai importante lecții la trecerea dintre ani rămâne aceasta: „Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele”.

Psamul 90, o rugăciune a lui Moise, se plasează în timpul călătoriei poporului Israel prin pustie spre țara făgăduinței. În această rugăciune, Moise scoate în evidență natura eternă a lui Dumnezeu, în contrast cu efemeritatea omului. El ne amintește că viața noastră pe pământ este limitată și că trebuie să folosim timpul cu înțelepciune, trăind nu doar pentru clipa prezentă, ci trăind clipa prezentă cu gândul la veșnicie.

Experiențele anului care a trecut ne fac să tânjim după lucruri mai bune în Noul An. Privim cu încredere spre Noul An, știind că Dumnezeu are un plan pentru viitorul nostru, iar noi facem parte din planul Lui cu întreaga lume. Aceasta înseamnă că putem începe fiecare zi cu întrebarea: „Doamne, ce vei face astăzi? Vreau să fiu o parte din ceea ce lucrezi Tu astăzi”. Fiecare zi contează, iar modul în care trăim fiecare zi adaugă la ceea ce va deveni viața noastră până la urmă.

Binecuvântarea Domnului zilnic să vă însoțească și în Noul An!

Pastor Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș

Rectorul Institutului Teologic Baptist din București

Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 1 ianuarie 2023


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 31 decembrie 2022


Istoria culturii universale în date


Dă clic pentru a accesa Anghelescu_Gavrila_Perovici%20-%20Istoria%20culturii%20universale%20in%20date.pdf

Istoria culturii universale în date

Datele sunt prezentate cronologic si de folos pentru cunoașterea istoriei culturale a lumii în care trăim

Rezultatele parțiale ale recensământului din 2022 privind situația religiei în România


Astăzi au fost publicate primele rezultate parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2022. Bazat pe aceste informații am selectat datele referitoare la evoluția fenomenului religios.

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie:

85,3% – ortodoxă
4,5% – romano-catolică
3,0% – reformată
2,5% – penticostală
0,7% – greco-catolică
0,6% – baptistă
0,4% – adventistă de ziua a șaptea
0,4% – musulmană
S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.

Notă importantă: 16.397.300 din totalul de 19.053.800 și-au declarat apartenența religioasă. Aproximativ 2.700.000 nu și-au făcut publică opțiunea.


https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25994251-primele-rezultate-ale-recensamantului-2022-populatia-romaniei-scazut-19-053-815-locuitori.htm

Față de aceste date statistice Ionel Tuțac a făcut următorul comentariu pe Facebook la postarea lui Ruben Ologeanu

În urmă cu 10 ani erau aproape 130.000 de credincioși baptiști, potrivit recensământului.
(Recensământul include și minorii). O pierdere de peste 26.000! Unii au murit, alții au migrat spre alte denominații (penticostali, biserici autonome, etc) Un regres evident!

O analiză comparativă și pe alocuri critică a fost realizată de Nicolae Geantă și publicată pe blogul său de unde am preluat partea referitoare la religie (https://nicolaegeanta.blogspot.com/2022/12/recensamant-2021-date-preliminare-oare.html)

În ceea ce privește EVOLUȚIA confesiunilor religioase, cu toate datele disponibile în statistici, remarcăm faptul că în religiile tradiționale ortodocșii au scăzut cu -14,3 %, catolicii cu -14,8 % și reformații cu -17,5%. În ceea ce privește evanghelicii, singura confesiune care a crescut au fost penticostalii (404.307 aadepți în 2021, față de adepți 362.814 în 2011), care au înregistrat +11,6 procente ascendență. În schimb baptiști au cunoscut un recul de -8,5% (de 103.157 la RLL din 2021, față de 112.314 în 2011), creștinii după evanghelie au scăzut cu -14,4 % (36.339, față de 42.495), iar „tudoriștii” (BER) s-au înjumătățit (?!), scăzând cu -49,5% (7.680 față de 15.514)! Dacă menționăm și alte categorii de protestanți (dar nu evanghelici), constatăm că un recul de -19% au înregistrat adventiștii (65.812 față de 80.944), lutheranii rămânând în jurul cifrei de 20.000 adepți la ambele recensăminte, augustanii scăzând cu -30,8 procente, iar reformații cu -17,6%, iar unitarienii cu %, față de ultima recenzare oficială (din 2011). Tot aici mai menționăm și scăderea cu -3,7 procente a cultului „martorii lui Iehova”, care după Revoluție crescuse foarte rapid până la cca 50.000 adepți (azi 43.324 adepți).

La capitolul pierderi menționăm și religia greco-catolică (-23,4%), creștinii de rit vechi (-13,2%), confesiunea musulmană (-9,4%), dar și cultul mozaic (-23%; numeric azi fiind doar 2707 mozaici pe teritoriul României, față de cei 3517 din 2011). Interesant este că Biserica Armeană a crescut cu +204,5% (de la 393 adepți în 2011, la 804 în 2021).

De ceealaltă parte, a românilor fără religie, atei sau agnostici, se remarcă o creștere destul de îngrijorătoare pentru un stat creștin. Prin urmare, non-religioșii au crescut cu +377,52% (dela 18.917 în 2011, la 57.205 în prezent), ateii cu +275,7% (dela 20.743 la 57.205 persoane), și, pentru prima dată întâlnim în recensămintrele oficiale ale României agnostici (25.485 persoane). Adunate împreună cele trei categori însumează 154.107 persoane, adică 0,93% din totalul persoanelor înregistrate la capitolul religie (din cei 16.397.338).

Raportându-ne la procentul înregistrat de confesiiunile evanghelice din totalul celor ce și-au declarat religia (16.397.338) și nu al totalului populației României (cum este incorect), penticostealii însumează 3,09 procente, baptiștii 0,63%, creștinii după evanghelie 0,22% iar tudoriștii 0,04 %. În total evanghelici din România ar însuma 3,98% din populația României. Un procent firav dacă ne raportăm la atu-urile pe care le dețin.

Așadar o situație oarecum prevăzută, dar și cu unele aspecte care necesită lămuriri și analize.

Rezultatele parțiale ale recensământului din 2022 privind situația religiei în România


Astăzi au fost publicate primele rezultate parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2022. Bazat pe aceste informații am selectat datele referitoare la evoluția fenomenului religios.

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie:

85,3% – ortodoxă
4,5% – romano-catolică
3,0% – reformată
2,5% – penticostală
0,7% – greco-catolică
0,6% – baptistă
0,4% – adventistă de ziua a șaptea
0,4% – musulmană
S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.

Notă importantă: 16.397.300 din totalul de 19.053.800 și-au declarat apartenența religioasă. Aproximativ 2.700.000 nu și-au făcut publică opțiunea.


https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25994251-primele-rezultate-ale-recensamantului-2022-populatia-romaniei-scazut-19-053-815-locuitori.htm

Față de aceste date statistice Ionel Tuțac a făcut următorul comentariu pe Facebook la postarea lui Ruben Ologeanu

În urmă cu 10 ani erau aproape 130.000 de credincioși baptiști, potrivit recensământului.
(Recensământul include și minorii). O pierdere de peste 26.000! Unii au murit, alții au migrat spre alte denominații (penticostali, biserici autonome, etc) Un regres evident!

O analiză comparativă și pe alocuri critică a fost realizată de Nicolae Geantă și publicată pe blogul său de unde am preluat partea referitoare la religie (https://nicolaegeanta.blogspot.com/2022/12/recensamant-2021-date-preliminare-oare.html)

În ceea ce privește EVOLUȚIA confesiunilor religioase, cu toate datele disponibile în statistici, remarcăm faptul că în religiile tradiționale ortodocșii au scăzut cu -14,3 %, catolicii cu -14,8 % și reformații cu -17,5%. În ceea ce privește evanghelicii, singura confesiune care a crescut au fost penticostalii (404.307 aadepți în 2021, față de adepți 362.814 în 2011), care au înregistrat +11,6 procente ascendență. În schimb baptiști au cunoscut un recul de -8,5% (de 103.157 la RLL din 2021, față de 112.314 în 2011), creștinii după evanghelie au scăzut cu -14,4 % (36.339, față de 42.495), iar „tudoriștii” (BER) s-au înjumătățit (?!), scăzând cu -49,5% (7.680 față de 15.514)! Dacă menționăm și alte categorii de protestanți (dar nu evanghelici), constatăm că un recul de -19% au înregistrat adventiștii (65.812 față de 80.944), lutheranii rămânând în jurul cifrei de 20.000 adepți la ambele recensăminte, augustanii scăzând cu -30,8 procente, iar reformații cu -17,6%, iar unitarienii cu %, față de ultima recenzare oficială (din 2011). Tot aici mai menționăm și scăderea cu -3,7 procente a cultului „martorii lui Iehova”, care după Revoluție crescuse foarte rapid până la cca 50.000 adepți (azi 43.324 adepți).

La capitolul pierderi menționăm și religia greco-catolică (-23,4%), creștinii de rit vechi (-13,2%), confesiunea musulmană (-9,4%), dar și cultul mozaic (-23%; numeric azi fiind doar 2707 mozaici pe teritoriul României, față de cei 3517 din 2011). Interesant este că Biserica Armeană a crescut cu +204,5% (de la 393 adepți în 2011, la 804 în 2021).

De ceealaltă parte, a românilor fără religie, atei sau agnostici, se remarcă o creștere destul de îngrijorătoare pentru un stat creștin. Prin urmare, non-religioșii au crescut cu +377,52% (dela 18.917 în 2011, la 57.205 în prezent), ateii cu +275,7% (dela 20.743 la 57.205 persoane), și, pentru prima dată întâlnim în recensămintrele oficiale ale României agnostici (25.485 persoane). Adunate împreună cele trei categori însumează 154.107 persoane, adică 0,93% din totalul persoanelor înregistrate la capitolul religie (din cei 16.397.338).

Raportându-ne la procentul înregistrat de confesiiunile evanghelice din totalul celor ce și-au declarat religia (16.397.338) și nu al totalului populației României (cum este incorect), penticostealii însumează 3,09 procente, baptiștii 0,63%, creștinii după evanghelie 0,22% iar tudoriștii 0,04 %. În total evanghelici din România ar însuma 3,98% din populația României. Un procent firav dacă ne raportăm la atu-urile pe care le dețin.

Așadar o situație oarecum prevăzută, dar și cu unele aspecte care necesită lămuriri și analize.

30 decembrie 1947 – abdicarea forțată a regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române


30 decembrie 1947 este o zi cu o însemnătate negativă în istoria recentă a românilor marcând trecerea de la forma de guvernământ istorică a românilor, respectiv monarhia, la o altă formă, republica populară, impusă prin forță de ocupantul sovietic. Acest moment este menționat într-un mic text pe Facebook de către doamna profesoară Ecaterina Lung, cadru didactic al Facultății de Istorie, Universitatea din București.

Iată textul la care am făcut referire:

Știu că nimeni nu mai are chef de lecții de istorie, dar meseria mea e de profesor, deci nu mă pot abține.
Pe 30 decembrie 1947, acum 75 de ani, în vreme ce România se afla sub ocupație sovietică, era abolită monarhia și proclamată republica.
Mi-a picat fisa de-abia acum de ce a fost aleasă exact acea dată, deși sunt sigură că multă lume știa deja.
Pe 30 decembrie 1922 lua ființă Uniunea Sovietică, astfel încât ocupanții își luau singuri un cadou de aniversare, legând, pe vecie, cum credeau ei, destinele României de cele ale marii surori de la Răsărit. Țările ”surori” urmau să aniverseze în aceeași zi a anului momentele lor fondatoare. Din fericire, ”pe vecie” sau ”pentru totdeauna” sunt intervale de timp finite, în politică.

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid0rKBKXn4yATW9dTQezdWrUBhQAV7SGLFWytBZSDSXcUryA14CEjxwmTJ76JTxDGKSl&id=1335724097

Referitor la acest moment Petru Groza s-a adresat regelui Mihai astfel:

“Majestate, până acum, Țara a fost învățată să vă iubească pe dv. De-acum înainte o s-o învățăm să ne iubească pe noi.” Petru Groza

Astfel, 30 decembrie 1947 marchează nu numai schimbarea regimului politic, aș zice eu cumva într-un mod oficial statuat apoi prin Constituția din 1948, dar și cea a formei de guvernământ în condițiile în care monarhia era un obstacol important, sau poate chiar ultimul în instaurarea pe deplin a comunismului în România.

Iată și un cântec din perioada comunistă în care era slăvită Republica

Evident că și Biserica a avut de suferit o serie de schimbări și a fost într-o anumită măsură transformată din punct de vedere instituțional. În ceea ce privește Bisericile Creștine Baptiste am tratat acest subiect în cadrul cărții care tratează evoluția instituțională a baptiștilor și relația Biserică – Stat pentru perioada 1948-1965 (vezi detalii AICI)

Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 30 decembrie 2022


Despre „separația dintre Biserică și stat consacrată în Europa în ultimii 250 de ani”


Reiau mai jos un material publicat în Marginaliaetc. pe 8 mai 2020. Întrucât platforma nu mai există, m-am gândit să-l repostez aici, spre folosul …

Despre „separația dintre Biserică și stat consacrată în Europa în ultimii 250 de ani”

O incursiune succintă în istoria modului de reacționare a statului francez față de Biserică, deci relația Biserică – Stat în spațiul francez, de la Revoluția franceză (1789) până în contemporaneitate.

Dilema veche, Nr. 977-978


http://dilemaveche.ro

Dilema veche, Nr. 977-978

Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 29 decembrie 2022


Deutsche Welle (DW) – Germania: Destrămarea bisericilor creştine


În Germania, bisericile au fost iarăşi pline de Crăciun. Chiar dacă încălzirea a fost redusă în contextul crizei, oamenii s-au strâns laolaltă şi s-au încălzit cântând. Dar aparenţele înşeală.

https://www.dw.com/ro/germania-destr%C4%83marea-bisericilor-cre%C5%9Ftine/a-64219800

Un articol interesant despre situația bisericilor creștine din Germania la sfârșitul anului 2022. Articolul reflectă, probabil, situația actuală, dar totodată este și un atac subtil la adresa bisericilor creștine și militează pentru schimbări care să corespundă ideologiei actuale și să se meargă mai departe cu secularizarea.

28 decembrie în istorie


  • 1893, s-a născut Ana Pauker la Codăești, Vaslui
  • 1954, a fost desființat sistemul de aprovizionare a populației pe bază de cartele și rații
  • 1973, apare Arhipelagul gulag scris de Alexandr Soljenitin care a avut un mare impact asupra Occidentului

Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 28 decembrie 2022


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 27 decembrie 2022


Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 26 decembrie 2022


Mesaj de Crăciun


Astăzi pentru o parte însemnată a omenirii este o zi deosebită cunoscută în termeni populari sub numele de Crăciun, însă eveniment se referă la nașterea Domnului Isus Hristos în această lume. Astfel, nasterea Domnului a fost și continuă să fie un eveniment central în istoria lumii cu implicații majore asupra intregii societăți umane. Este cea care a împărțit istoria în două: înainte de Hristos și după Hristos. De asemenea, esența acestei sărbători ține de sarbatorit si nu de bucate sau bunătatea umana. Ne bucurăm de ele, le savurăm și ne propunem să fim mai buni, însă Hristos nu pentru aceasta a venit în lume, ci să salveze umanitatea căzută. A venit ca să fie Domn! Sărbători cu liniște și pace!

Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 25 decembrie 2022


Susține și tu misiunea Prodocens!


Societatea actuală este una care permite manifestarea mai multor ideologii și concepții despre viață, între care un loc aparte îl are creștinismul. În această societate polivalentă activează Prodocens media, care transmite mesajul și valorile creștine prin media, iar Cătălin Vasile, director și fondator, este cel care se zbate ca aceste valori să poată fi transmise în continuare și pe această cale. Astfel că, de aceste sărbători, să dăm dovadă de solidaritate susținând misiunea Prodocens Media. Este un îndemn potrivit în aceste momente în care sărbătorim vestea nașterii lui Hristos!

%d blogeri au apreciat: