Pavel Nicolescu – mesaj despre suferință la BCB „Nădejdea” București (2009)


Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com) - nov 2011

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com) – nov 2011

În anul 2009 pastorul Pavel Nicolescu a venit la București pentru finalizarea studiilor de doctorat dacă am înțeles eu bine motivul vizitei. Dat fiind faptul că Prof. Dr. Vasile Talpoș îi era conducător de doctorat, Pavel Nicolescu a fost invitat să transmită un mesaj către Biserica Baptistă „Nădejdea” din București, biserică al cărei pastor coordonator era fratele profesor Vasile Talpoș.

Mesajul s-a bazat pe un pasaj din cartea lui Iov

*

În cadrul mesajului său, Pavel Nicolescu vorbește despre percepția comunistă asupra religiei (referire la Lenin), despre plecarea sa din România în anul 1979, dar și despre mesajul pe care Dumnezeu îl transmite prin intermediul cărții Iov.

Foarte interesante sunt și amintirile despre Alexa Popovici și Marcu Nichifor și modul în care aceștia făceau evanghelizare în Parcul Cișmigiu aflat în vecinătatea Seminarului Teologic Baptist din București. Este vorba de perioada interbelică și nu cea comunistă. Pavel Nicolescu menționează că Alexa Popovici se ducea și le dădea la oameni tractate, iar aceștia stăteau și se uitau la ei și îi întreba cine sunt. Răspunsul că este elev la Seminarul Teologic Baptist a dus la respingerea mesajului.
Marcu Nchifor avea altă tactică pe care o veți descoperi ascultând înregistrarea audio.

 * 
*        *

Cu prilejul vizitei pastorului Pavel Nicolescu la Biserica Nădejde am avut ocazia să discut câteva aspecte despre cercetarea mea doctorală privind Biserica Baptistă din România în perioada comunistă. Cum la momentul respectiv eram la începutul cercetării mele nu i-am pus prea multe întrebări și nici pastorul Pavel Nicolescu nu avea timpul necesar atunci să dezvoltăm subiectul. Cu toate acestea am rămas de la dânsul cu câteva idei pe care le-am dezvoltat ulterior. După finalizarea studiilor de doctorat am publicat rezultatele cercetării mele în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), lucrare unde am inclus și un scurt portret al pastorului Pavel Nicolescu din care redau un fragment mai jos, cu scopul de a-l cunoaște pe cel care vorbește cu atâta îndrăzneală despre credința sa.

 Pavel Nicolescu

Pastorul baptist Pavel Nicolescu[1], om de o erudiție deosebită[2], unul din liderii evanghelici ai României comuniste s-a născut la 27 aprilie 1936 în Ploiești, județul Prahova într-o familie de credincioși creștini după Evanghelie[3]. Între anii 1961-1965 a urmat Seminarul Teologic Baptist din București absolvindu-l ca șef de promoție. După absolvirea Seminarului, în anul 1966 s-a căsătorit cu Rut Pădeanu și au împreună trei copii[4]. În anul 1969 a început cursurile Facultății de Filozofie din București. Întrucât era absolvent al unei școli teologice și baptist declarat, a fost exmatriculat cu două săptămâni înainte de terminarea anului IV prin Dispoziția nr. 177 din 6 aprilie 1973 a Rectoratului Universității București, care nu menționa însă explicit motivul acestei măsuri[5]. În anul 1967 s-a angajat ca muncitor la Spitalul Clinic Fundeni din București. La 23 iunie 1974 a fost ales pastor de Biserica Baptistă din cartierul 23 August[6].

La scurt timp după alegerea sa ca pastor, în octombrie 1974 la locuința sa din București s-a „efectuat o percheziție în baza autorizației nr 955/B/1974 din 3.10.1974 eliberată de Procuratura Militară București, ocazie cu care au fost găsite și confiscate numeroase materiale religioase.”[7]

În urma percheziției, a materialelor găsite la locuința sa precum și a activității sale „a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii de propagandă împotriva orânduirii socialiste prevăzută și pedepsită de art. 166 aliniatul 2 din Codul Penal întrucât ar fi primit și răspândit materiale cu conținut anticomunist, ar fi transmis postului de radio «Europa Liberă» știri calomnioase la adresa regimului și pentru că ar fi purtat «discuții dușmănoase»[8]. A fost scos de sub „urmărire penală prin Ordonanța din 15.03.1977 a Direcției Procuraturilor Militare, dispunându-se totuși sancționarea lui pe linie administrativă cu «mustrare» potrivit art. 92, lit. «a» din Codul Penal.”[9]

Pavel Nicolescu este unul din fondatorii Comitetului Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă[10] (A.L.R.C.). Înființat în aprilie 1978, ALRC era o organizație care milita pentru respectarea drepturilor religioase. După „arestări, anchete, amenințări cu moartea, în 1979 a emigrat în Statele Unite unde și-a finalizat studiile obținând doctoratul în teologie.”[11] În anul 2009 acesta era pastor la Biserica Baptistă Română din New York alături de pastorul Levi Marian.

Reclame

19 răspunsuri

  1. Reblogged this on Persona and commented:
    Un text scurt despre unul dintre liderii evanghelici cei mai importanti ai romanilor in perioada comunista.

    Apreciază

  2. Multumesc de portret. Pavel Niculescu a fost o personalitate foarte diferita de ceilalti crestini/pastori. Era dintr-o bucata. „N-am avut succes ca pastor” mi-a spus in vizita la dinsul in New York. La 23 August, cind a vazut ca fratilor le era frica, Niculescu le-a spus. „Va e frica? Pai de ce nu spuneti? Si si-a dat demisia”. Relatiile rele cu comunistii si biserica fara autorizatie i-a dus pe frati sa se teama sa-l mai aiba ca pastor. Intr-un document al Securitatii, apare un dialog semnificativ pt atmosfera din ’67. Niculescu candida la postul de pastor la Turnu Magurele. „Si tu vrei sa predici ce vrei tu? Si vrei sa predici cind vrei si sa botezi pe cine vrei?” -l-a intrebat Ioan Bunaciu, membru al comisiei. „Da’ tu unde te crezi? -l-a intrebat IB. Evident ca Departamentul nu l-a aprobat. Dialogul acesta banal arata cit de bine se potrivea Pavel Niculescu in „sistem”. Eram student in ’77 si pt mine urmatoarea afirmatie a fr. Niculescu a insemnat mult. „Cind eram la Seminar am avut o mutlime de indoieli. M-am dus apoi la Filozofie [ateist-comunista] si mi-au trecut indoielile. Stiti de ce? Astia n-au raspunsuri la intrbari. N-au stiut sa-mi raspunda la niciuna”…. (ba au stiut , dar raspunsul era exmatricularea)… Experianta dinsului a insemnat mult pt mien care eram bombardat puternic de propaganda ateista in acea vreme….

    Apreciază

    1. N-am apucat s-ascult mesajul; o voi face. Documentul ALRC, opriti prigoana, a contestat din temelii politica partidului comunist. A fost unic in lagarul socialist. Ma consider un om care a cunoscut politica partidului. Era imposibil ca sa-l accepte comunstii. Pavel Nicolescu si-a deposit epoca. In vremea aceea, era “pacat” sa faci politica. Iata de ce majoritatea fratilor nu l-au inteles. Desi a fost un radical PN i-a iertat pe fratii informatori. CIneva l-a dus sa se intilneasca cu unul din ei; credea ca or sa iasa scintei. Dimpotriva! S-au imbratisat ca 2 vechi prieteni fara nicun repros din partea fr. Niculescu. Cu ocazia lansarii cartii Pasi (Daniel Mitrofan) fr. Niculescu a fost intrebat ce crede despre informatori. “Sunt fratii mei. Sunt convins ca am sa ma intilnesc in Cer cu ei. E-adevarat ca au colaborat cu regimul si multi nu s-au pocait dar ramin fratii mei”. Mi s-a parutsemnificativ. Tot acolo, PN a fost intrebat ce-ar face diferit de-ar avea ocazia. A raspuns “Nu stiu! As fi mai spiritual. Concret, uite as merge la Uniune sa vorbesc cu fratii de-acolo sa-i inteleg si pe ei. N-am fost niciodata sa vorbesc cu ei. nu stiu, nu m-am gindit”. Interesant pt mine: sine ura et studio…

      Apreciază

      1. Marius Silvesan | Răspunde

        Interesantă atitudinea dânsului. Încă nu am ajuns la dosarele dânsului, dar sper să le consult . În ceea ce privește înregistrarea audio am dat câteva datalii despre conținut în cadrul postării. Ați menționat în prima dvs intervenție ceva despre o demisie a fratelui Nicolescu, îmi puteți da mai multe informații despre evenimentul respectiv?

        Apreciază

    2. Marius Silvesan | Răspunde

      Mulțumesc și eu pentru completări. L-am întâlnit o singură dată, dar mi-a lăsat impresia unui om deosebit. În cartea despre Scrisoarea celor 6 evanghelici din aprilie 1977 am mai adăugat câteva informații la portretul său. Dacă îmi aduc bine aminte Pavel Nicolescu împreună cu Aurel Popescu era membrii în Biserica Baptistă Mihai Bravu din București al cărei păstor în anii 70 era Vasile Taloș existând presiuni să li se retragă calitatea de membru. În 1977 Pavel Nicolescu era supravegheat informativ pentru activitățile sale și chiar reținut după citirea scrisorii de protes la Radio Europa Liberă. Nu știu însă la ce demisie vă referiți dvs. Demisia din funcția de pastor? De la ce biserică și cam în ce an s-a întâmplat acest lucru?

      Apreciază

  3. Ma refer la biserica 23 August unde era pastor. Desigur, stit ca biserica nu avea aprobare de functionare (poate doar de la Comunitatea Bucuresti care a avut curajul sa faca asta). Fratii erau intr-o dubla presiune: pe de-o parte pt ca pastoral le era urmarit si pe de alta pt ca Departamentul ii considera ilegali. In fata cestori presiuni, cei din comitet au inceput sa sea teama. Gestul fr. Talos a fost formidanbil. Nicolescu si Popescu fusesera exclusi din Cult. Chestia ii punea in postura sa fie arestait imadiat, orice intilnire a lor cu credinciosi fiind”pe drept” ilegala. In acea situatie Talos I-a primit membri la Mihai Bravu (la fel cum a facut si cu biserica “ilegala” din Brasov). Era complet noebisnuit sa ai membri din alta zona geografica. Ca si crestin, PN a avea ceva din basic Christianity care lipseste astazi. Porbabil stiti ca el a crescut o vreme in casa Wurmbrand. Nu stiu exact de ce. Era probabil fara familie si Wurmbrand aduna copii/tineri in aceasta situatie.

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Mulțumesc pentru informații. Am văzut ulterior această completare a dvs. Știu că Aurel Popescu și Pavel Nicolescu avuseseră ceva probleme și cunosc în mare atitudinea acestora, dar cel puțin acum nu-mi este foarte clar când și de ce au fost excluși. Dacă au fost excluși au mai putut fi primiți ca membrii de Taloș la Mihai Bravu? Știu că erau presiuni ca PN să fie exclus din Mihi Bravu, dar Taloș a gestionat situația bine la comitet și nu l-au exclus din biserică. Interesantă și informația despre faptul că a crescut o vreme în casa familiei Wurmbrand.

      Apreciază

      1. aDupa unfiintarea AlRC la o vreme, P. N si A. Popescu si parca Dimitrie Ianculovici (ce fusese anterior exmatriculat din Seminar) si parca Iuhaz. Decizia de excluderea a fost citita in biserica din Timisoara unde frecventam ca student. Lucurile astea au avut un impact puternic pt mine. Aveam prieteni in ALRC. Mativatia (cred ca-mi aduc aminte bine) a fost defaimarea conducerii Cultului si aderarea la o organizatie ilegala care ar pune UB intr-o pozitie conflictuala cu autoritatile. Nu ma mir ca asupra fr. Talos s-au facut presiuni pe excluderea lui Niculescu. El era la data respectiva cel mai periculos evanghelic pt regim. La poarta lui era un milititan ce ii lua pe cei ce-l vizitau (am aavut prieteni). Totusi PN a putut calatori la Arad unde a putut intilni un grup de ALRC-isti dar a fost ridicat de aici dus la Secu si trimis la Bucuresti. Fr. Talos si-a luat un mare risc…

        Apreciază

        1. Marius Silvesan

          Trebuie să caut documentul să-mi dau seama dacă era înainte sau după ALRC. Mi-a rămas în minte atmosfera din Biserica din Mihai Bravu și momentul în care Pavel Nicolescu și-a luat rămas bun de la frați după ce a primit aprobarea să plece din țară. Era urmărit permanent, fiind chiar în Biserica din Mihai Bravu persoane care dădeau informații deapre el. În ceaa ce-l privește pe Ianculovici situația lui s-a discutat la o ședință a Comitetului Uniunii în 1977

          Apreciază

        2. Marius Silvesan

          În acea ședință s-a discutat despre poziția pe care Uniunea, respectiv membrii Comitetului o au despre Memoriul de protest (Scrisoarea celor 6) citit la Radio Europa Liberă în aprilie 1977, în special față de Țon. Cu acest prilej au ajuns și la problema lui Ianculovici. Ca un fapt divers, Ioan Bunaciu care era directorul Seminarului, îi ia apărarea lui Ianculovici.

          Apreciază

  4. Ma mir ca-i ia apararea lui Ianculovici. Oricum, traseul spiritual al liui DI a luat-o in jos in America, etc.

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Cand m-am referit la faptul că îi ia apărarea am avut în vedere că acesta era de acord să-l reprimească la Seminar. O să citesc mai bine paragraful respectiv din document să înțeleg care era poziția celor din Comitetul Uniunii față de Ianculovici. Cred că și în privința lui Iancolovici s-au făcut cercetări la momentul respectiv privind atitudinea și faptele lui în familia sa și în comunitatea locală. Cel puțin așa am înțeles eu din discuțiile avute cu un pastor anul trecut.

      Apreciază

      1. Multumesc de raspuns. Desigur nu trebuia sa scriu ce-am scris. Ce vroiam sa spun e ca lui Ianculovici i se reposau anumite lacune in caracter invocate de fr. Bunaciu la exmatirularea sa, desi exmatricularea fusese una “poltica”. De aceea ma miram ca dinsul i-ar fi luat ulterior apararea si dupa cum spuneti ar fi fost de-acord cu reprimirea sa in Seminar. Niculescu spunea despre Ianculovici ca era un om extrem de inteligent. La inmormintarea lui A. Popescu, fiul acestuia Andrei da amanunte interesante. El spune ca la New York, Ianculovici ar fi vrut sa faca biserica o oficina a Europei Libere iar Popescu s-ar fi opus. Niculescu a fost de partea lui Ianculovici. Asta l-a dus intr-o pozitie conflictuala cu Popescu. Dar relatiile dintre ei s-au refacut, Niculescu intelegind ca aceasta pozitie nu putea fi acceptata de biserica. Uneori, suferinta te poate radicaliza. Relatiile dintre fratii Niculescu si Popescu au re-devenit apoi foarte calde. Tot la inmormintare, Niculescu povestea ca Secu i-ar fi spus ca ar avea de gind sa-l omoare. El le-a raspuns ca stie asta. “De unde?” -l-au intrebat ei. “Am studian marxismul si am vazut cum l-ati omorit pe Patrascanu” – le-a raspuns el conform propriei relatari. (Se auzise ca incercasera sa-l arunce din autobuz – nu stiu daca era adevarat). Oricum, dinsul a avut mult curaj. Tot Andrei Popescu povestete ca in timpul anchetelor din ’77 (unde PN a fost batut cel mai rau) dupa anchete veneau la ei acasa si practicau terapia prin ris. Se mira militianul ce pazea intrarea la blocul lui Popescu auzindu-le hohotele de ris. A doua zi, mergeau din nou la ancheta; dar se amuzau copios pe seama batailor si anchetelor din ziua respectiva. Asa si-au pastrat sanatatea mentala. In timpul acestor sesiuni, Niculescu a spus o fraza de care au ris apoi ani de zile: “si o sa vada Securitatea ce-o sa ajungem noi!”… Parea o prostie de proportii… Si uite c-a fost o “proorocie”…

        Apreciază

        1. Marius Silvesan

          Stiam de faza cu „terapia prin ras”, dar nu si de restul. Mulțumesc pentru informații!

          Apreciază

  5. Cred ca ati putea face un serviciu istoriei baptiste din acea vreme si poate ati ajuta la refacerea relatiilor dintre frati daca ati descifra ceva din dosul gravelor incidente de la Caransebes 1978. Au fost cele mai dramatice situatii prin care a trecut vreo biserica, dupa cite stiu eu. Desigur, istoria nu poate fi scrisa dooar prin prisma dusmamului – asa ageamiu cum sunt eu la istorie. Ar fi interesant de stiut pina unde a mers presiunea „autoritatilor comuniste” asupra conducerii cultului. Fr. Radoi a scris in extenso despre acele momente. Dinsul stie insa doar ceea ce s-a petrecut public. Multumesc.
    PS= Desigur stiti ca la Caransebes se formase un puternic nucleu ALRC

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Descifrarea și scrierea istoriei baptiste într-un mod profesional și obiectiv este un demers în care m-am angajat prin cercetarile mele. Din nefericire la momentul actual timpul și resursele financiare nu-mi permit să mă ocup de această problemă așa cum mi-aș fi dorit. O cercetare serioasă trebuie realizată în mod organizat.
      În ceea ce privește evenimentele de la Caransebeș 1978 am cunoștințe minime. Ar fi un proiect interesant, dar pentru o obiectivitate cât mai mare trebuie coroborate sursele/informațiile de istorie orală cu documentele de arhivă. Arhiva CNSAS cred că este cea care conține cele mai multe informații despre acest episod.Ar fi necesar astfel de una sau mai multe persoane care să cerceteze dosarele și de una sau mai multe care să meargă pe teren sau să apeleze la alte mijloace pentru a lua interviuri și mărturii de la cei direct implicați în evenimentele respective. Cred că trebuie aflate punctele de vedere și argumentelor atât a „protestatarilor” cât și a celor care s-au aflat în poziții de conducere la momenrul respectiv.

      Apreciază

  6. Aveti dreptate; e nevoie de multe alte resurse. Dar istoria orala a fost scrisa (ce ironie) de citiva participanti de baza: fratii Radoi si Vuc, membri ai comitetului bisericii. Denuntul Uniunii a fost si el publicat. Tzon a facut si el public o parte din implicarea sa… deci o parte e facuta. Va cred ca aveti alte prioritati. A fost insa un caz extrem -nu imi aduc aminte de unul mai dramatic. Desigur, darimarea bisericii din Bistrita, inchiderea altor biserici au fost si ele dramatice. “Caransebes” a fost insa un complet alt caz legat de ALRC ,fr. Nicolescu -indirect-, raporturile cu statul, etc

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Din ceea ce menționați dumneavoastră nexistă deja niște informații publice de la care se poate începe o cercetare pe acest subiect. În ceea ce mă privește nu am cercetat încă acest caz pentru că nu m-am ocupat prioritar de aceea perioadă și nici nu ma interesat în mod deosebit cazul respectiv. Acum aș fi interesat să aprofundez perioada respectivă, dar prioritățile sunt altele. Pe de altă parte nu mai am nici timpul pe care l-am avut când mi-am făcut cercetarea pe perioada anterioară.

      Apreciază

  7. […] Pavel Nicolescu – mesaj despre suferință la BCB „Nădejdea” București (2009) […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: