Pe lângă informațiile din afiș, adaug precizarea că mie îmi revine misiunea să prezint cartea Mierea din stâncă, apărută în 2007, la editura Koinonia în reușita traducere a lui Paul Drumaru. Promit să fiu scurt 🙂

Mai multe detalii despre eveniment găsiți aici.

O recenzie a unei alte cărți de Visky (70 de povestiri despre pușcărie și prieteni) puteți citi aici.

Biserica Emanuel din Oradea e menționată, de Ioan Bunaciu, a fi cea mai mare biserică baptistă din Europa și, pe site-ul Studioului Medialux, ca fiind cea mai mare biserică evanghelică din Europa, cu peste 4.000 de membri, în 2005, cînd s-au serbat 10 ani de la inaugurarea actualei clădiri.

În 13 decembrie 2009, Biserica Emanuel a sărbătorit 100 de ani de existență. Din broșura evenimentului:

În evidențele Bisericii Emanuel sunt în prezent 4.526 de membri, fiind cea mai mare biserică baptistă din Europa, atît ca număr de membri cît și ca proporții ale noii clădiri.

Noua clădire a fost inaugurată pe data de 26 februarie 1995, avînd 2.300 de locuri, o clădire anexă cu trei nivele și numeroase săli pentru diferitele activități ale bisericii.

În anul 2002 s-a ridicat, prin aportul familiei Thomas din SUA, clădirea Liceului Teologic Baptist Emanuel, cu 24 de săli, cinci cabinete, două laboratoare…

Începuturile mişcării baptiste din România sînt dificil de trasat deoarece evenimentele s-au petrecut în trei grupuri etnice: germani, maghiari şi români. Primele convertiri la credinţa baptistă au avut loc în regiuni diferite ale ţării, aflate sub diferite jurisdicţii politice, reunite după evenimentul istoric major al Unirii de la 1 Decembrie 1918.

Primii baptişti germani stabiliţi începînd din 1856 în Bucureşti au format o mică comunitate religioasă, căreia magistratul oraşului Bucureşti i-a acordat în 1865 dreptul de a ţine registrele de stare civilă. Acesta este primul act oficial care atestă existenţa Bisericii Baptiste Germane din Bucureşti. Alţi baptişti germani exilaţi din Ucraina au format în 1864 o biserică baptistă germană la Cataloi, în Dobrogea, care se afla atunci sub jurisdicţie turcească. Un al treilea centru al baptiştilor germani a fost la Tarutino, în Basarabia (astăzi în Ucraina).

O altă direcţie de pătrundere a baptiştilor în România a fost dinspre Ungaria înspre…

Fie și numai pentru că săptămîna aceasta are loc Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste din România, ar merita să acordăm atenție baptiștilor români – cu note și imagini, cu documente și impresii -, conștientizînd că identitatea confesională este un element definitoriu, fiind un vector comunitar-existențial caracteristic unei minorități religioase din spectrul evanghelic / neoprotestant.

Sau fie și numai pentru că în aceste zile sîntem puși în fața a două evenimente cu semnificație am putea spune că sîntem în Săptămîna Baptiștilor.

Funeraliile lui Nicolae Gheorghiță, exponentul unui stil baptist predecembrist, dar și nouăzecist, și funeraliile Ancăi Ciora, fondatoarea cunoscutului grup Continental, cu detentă muzicală postdecembristă, circumscriu o istorie recentă a baptiștilor români, care încă nu a fost scrisă într-un volum, dar care constituie unul dintre pilonii identitari pe care se sprijină actuala constelație a bisericilor baptiste din România.

Prin încărcătura simbolică, cele trei evenimente alcătuiesc o poartă către viitor pe care intră…

Astazi blogul Persona a trecut pragul 1.500.000 de vizite. Nu e mult, comparat cu blogurile profesionistilor. Dar ce folos are comparatia, cind suntem cu totii unici, si avem fiecare audienta pe care o meritam.

Iata citeva date statistice:

– 7290 postari

– 72 de categorii (si incerc sa ramin la acestea)

– 6.378 de etichete

– 421 followers

Si ma opresc aici, pentruca la ora 2.am plec din hotelul din Nicosia spre Romania.

Sectanții – Vasile Ernu, Editura Polirom, Iași, 2015, 376 p.

„La doar zece ani de la Revoluţie, în URSS existau deja peste 25.000 de „comune sectante“, care aveau autonomie şi o viteză de dezvoltare foarte mare. Poate şi asta l‑a făcut pe René Fülöp‑Miller să scrie faimoasa carte numită Spiritul şi chipul bolşevismului, publicată în 1926, în care susţinea că bolşevicii ar fi o sectă religioasă cu rădăcini în una dintre mişcările rascolnicilor, numită „hlîstî“. Total fals. Cert este că ei s‑au folosit şi de comunităţile religioase marginale în acţiunea lor politică, însă acest tandem nu avea să dureze prea mult, pentru că dumurile celor două entităţi urmau direcţii radical diferite.

Una dintre primele comunităţi în care au trăit ai mei se numea Poarta raiului, iar alta, unde erau mai mulţi evrei, se numea Sînul lui Avraam. Nu departe de noi era şi un colhoz pentru ţigani, pe care…

Fa click sa urmaresti LIVE – http://www.credo.tv/index.php/event-3

În perioada 23 – 24 mai, la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca va avea loc cel mai mare eveniment cu caracter evanghelistic: BELIEVE!

E NEVOIE SĂ VĂ PROCURAȚI BILETELE!!!

„La BELIEVE, dorim să oferim răspunsuri la întrebările profunde despre viață, credință și adevăr. Vrem să aducem mesajul evangheliei înaintea tinerilor, pentru ca aceștia să Îl cunoască personal pe Mântuitorul Isus Hristos.”

Priveghi – duminică, 24 mai 2015, 18.30, la Biserica Baptistă Emanuel din Oradea

Înmormîntare – miercuri, 27 mai 2015, 14.00, la Capela Orășenească

http://www.facebook.com/adiema.ban

Am văzut recent pe tarabele iehoviste de prin oraș un titlu care mi-a atras atenția: Ce ne învață în realitate Biblia? (sublinierea le aparține). Acest titlu se pretează foarte bine, după părerea mea, unei analize folositoare pentru interacțiunea cu diverse tipuri de mesaje livrate zilnic prin diferite canale. Am făsut exercițiul în primul rând pentru mine și l-am găsit suficient de interesant ca să-l dau mai departe.

În primul rând, ce atrage atenția e titlul de știre cu iz senzaționalist. Are câte ceva (deși într-o formă discretă, atenuată) din ideea știrilor gen: 10 lucruri pe care nu le știai despre… Sau: adevărul despre…

Pe urmă, să vedem ce ne spune. Mai întâi ne spune că există, probabil, în circulație niște învățături pe care Biblia nu le susține. Deci, implicit, că există cineva (încă nu știm cine) care vehiculează falsuri și mistificări sau, cel puțin, inexactități (ideile nu circulă ele fără…