Nota de protocol vs nota informativă


În cadrul sintezei despre alegerile de la Brașov, ajunsă acum la concluzii sub titlul Rezumatul întâlnirii de la Brașov (009), Vasilică Croitor analizează cauzele neadaptării Declarației de colaborare sau necolaborare cu Securitatea de către pastorii prezenți la întâlnirea de la Brașov, menționând ca principală cauză confuzia. Este vorba de confuzia care a fost creată în rândul personalului de cult prin nediscutarea declarației al cărei conținut a rămas necunoscut de către cei mai mulți dintre păstorii prezenți la întrunire, declarație pe care am prezentat-o și eu sub titlul Model de declarație privind colaborarea sau necolaborarea personalului de cult cu Securitatea. Participanții au fost duși în eroare și de confuzia creată prin punerea pe același palier a colaborării cu Departamentul Cultelor și Securitatea, a semnului egal între nota de protocol și nota informativă.

Pentru a îndepărta confuzia, este necesar să precizăm:

  1. Declarația nu spune nimic despre relația cu împuternicitul cultelor. Cum nici măcar NU s-a dat citire declarației în cadrul întrunirii de la Brașov, cei neavizați aveau motive să se îngrijoreze și să refuze semnarea ei.
  2. Diferența dintre Departamentul Cultelor şi Securitatea Statului este profundă: relația cu Departamentul Cultelor era legală, iar cea cu Securitatea era ocultă.
  3. Prin lege era stabilit cadrul de funcționare a Cultelor. Legea definea rolul împuternicitului care își avea cel mai adesea sediul în clădirea Consiliului Local. Niciun credincios nu poate fi acuzat pentru că a mers să discute cu împuternicitul. Era ceva asumat de Cult în momentul recunoașterii legale. Este o mare greșeală a pune pe același nivel relația cu Securitatea, instituția care cu o ură demonică s-a luptat să distrugă Biserica, făcând din slujitori ai Domnului vânzători de frați, asasinându-i moral pe cei mai dedicați conducători și promovându-i pe cei compromiși.

Vă reamintesc cum arăta un angajament de colaborare cu Securitatea:

„…voi culege informații despre persoane și fapte care îmi vor fi indicate și despre alte situaţii care le voi costata singur. Toate datele care le voi culege le voi scrie sub forma de note informative pe care le voi semna cu numele conspirativ… Sunt conştient de importanţa acestui angajament şi mă oblig să-l respect întru totul fără a divulga nimănui faptul că sprijin în acest mod organele de Securitate.”

Am explicat pe larg și în carte, și în alte intervenții pe blog, că nu trebuie confundate declarațiile date sub anchetă, notele de protocol date de slujitori în conformitate cu cerințele legale, scrisorile oficiale sub formă de petiții și plângeri etc. și notele informative ale persoanelor care colaborau cu Securitatea Statului. Când un credincios semna un angajament de conspirativitate, primea un nume de cod, intra în case conspirative și dădea informații despre alți credincioși, această activitate era în mod evident o activitate necinstită. Cei care întrețin această confuzie o fac în mod conștient și nu din cele mai bune motive.

7 răspunsuri

  1. Nelu Silvan Pop | Răspunde

    Cred ca trebuie sa nuantam si sa completam putin cele spuse mai sus de fr. Vasilica Croitor.
    1. In fapt si in realitatea saptaminala sau cotidiana, zeci de conducatori si pastori de biserici se duceau cu pastorul coordonator judetean, in fiecare zi de Luni, la cabinetul inspectorului comunist de culte, unde adesea participa acolo si unul dintre ofiterii de securitate ce urmarea cultele si sectele religioase din zona. Astfel, multe Note verbale sau scrise erau instrumentate de pastorul coordonator care suplinea lipsa de cultura gramaticala a multor pastori si conducatori din mediul sub-urban sau rural.
    2. Legea 23/1971 si Decretul nr.408 din 26 decembrie 1985 reglementau doar relatiile cu strainii avute de directorii si de angajatii unitatile socialiste. Relatiile cultelor, bisericilor, pastorilor si persoanelor private neintrind sub incidenta acestor legi si nefiind supuse raportarii. Relatiile private sau ale institutiilor de drept privat erau protejate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului si de Hotarirea de la Helsinki a celor 37 de Sefi de State Europene.

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      1.În cazul bisericilor baptiste(presupun că și în cazul celorlalte biserici evanghelice) din câte cunosc în perioada comunistă existau bisericii existau foarte puține biserici care să aibă mai mult de un pastor. Ca urmare nu știu cât putem vorbi de un pastor coordonator. Pe de altă parte, din câte înțeleg vă referiți la un fel de supervizare a pastorilor din mediul rural. Vă rog să reveniși cu detalii pentru a înțelege mai bine situația.
      2.Reglementările privitoare la relația cu străinii au fost prelucrate și cu conducătorii cultelor, însă nu pot să exprim acum un punct de vedere referitor la legislația în acest domeniu până nu mă documentez. Dacă aveți decretul mi-l pute-și trimite și am să-l postez pe site

      Apreciază

      1. Am coordonat si am distribuit, in anii ’80, impreuna cu pastorul jurist Vasile Talos, toata legislatia pertinenta cultelor si bisericilor din Romania. Interpretarea Legii 23/1971 si a Decr. 408 este cea de mai sus. Chiar din titlu, ea se adreseaza: „organizatiilor si unitatilor socialiste.”
        Pe de-alta parte, Legea Secretului de Stat stipula f.clar care sunt cele 3 mari categorii de informatii considerate SECRETE DE STAT. Niciuna nu era aplicabila Bisericilor, deoarece ele nu lucrau cu secrete de stat!.
        2. In cadrul cultului crestin Baptist, pastorii si conducatorii de biserici locale se prezentau, de regula, la cabinetul inspectorului de culte judetean, sau inter-judetean, insotiti de presedintele comunitatii regionale baptiste; dar se puteau prezenta si singuri, neinsotiti, la cabinetul imputernicitului.
        Securitatea isi proteja informatorii mai delicati si grijulii, propunindu-le intalniri inafara sediului DSS, fie la cabinetele primarilor, inspectorilor, sau la cabinetul directorului Iulian Sorin, de la Directia Relatii Externe a Dep. Cultelor.

        Apreciază

        1. Marius Silvesan

          Sunt de acord cu dvs în privința interpretării legii însă știu sigur din documentele pe care le-am văzut că pastorii baptiști se supuneau unor prevederi care din anii 70 reglementau relațiile cu străinii. Nu am întâlnit încă documentul care să prevadă obligați pastorilor baptiști de a se prezenta la împuternicit și ulterior la inspectorul de culte însoțiți de președintele comunității locale. În documentele studiate am întâlnit cazuri de genul celor menționate de dvs numai în situația în care apăreau probleme, însă de regulă exista o întâlnire sau și o întâlnire separată cu președintele comunității locale înainte în care ii se atrăgea atenția asupra aspectelor cu care împuternicitul iar ulterior inspectorul nu era de acord. Am menționat împuternicitul și ulterior inspectorul pentru că împuterniciții devin la sfârșitul anilor 60 inspectori de culte.

          Apreciază

  2. Cred ca domnul Nelu Silvia Pop se referea la conducatorii judeteni ai cultului penticostal atunci cand se refera la pastorii coordonatori judeteni. La penticostali exista si functia de pastor coordonator de judet (inexistenta la baptisti) care se afla ierarhic intre cea de pastor de biserica si presedinte de comunitate regionala. Aceasta functie s-a pastrat si acum in cultul penticostal. Pastorul coordonator judetean supravegheaza activitatea bisericilor dintr-un judet iar presedintele de comunitate se afla deasupra lor.
    La noi la baptisti exista doar pastori si presedinti de comunitate.

    Apreciază

  3. Cred ca aveti dreptate cand spuneti ca erau putine biserici baptiste care aveau mai mult de un singur pastor dar pe langa acest pastori unic erau mai multi presbiteri care si ei erau niste slujitori de cult.
    Deci desi pastorul era unul , existau mai multi clerici intr-o biserica.Pana in 2008 cand s-a schimbat statutul cultului baptist functiile de pastor si presbiter erau functii diferite ( de aia la unii fratii li se dadea titulatura si erau strigati doar ,,frate pastor” iar altii doar ,,frate presbiter”fara a se confunda cele doua titluri) , in noul statut termenii de pastor, presbiter si episcop sunt considerati sinonimi si ca reprezentand aceeasi slujba , prin urmare distinctia intre pastor si presbiteri dispare. De acum inainte avem pastor/presbiter/episcop coordonatori de biserica(principali) si pastori/presbiteri asistenti (cu diferite specializari de la biserica la biserica).

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      În statutul Cultului Baptist aprobat prin Decretul 1203/1950 se menționează faptul că pastorul și presbiterul erau încadrați în categoria personalului de cult, iar presbiterul avea dreptul să-l suplinească pe pastor în lipsa acestuia din biserică.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: