Când vine vorba de o ceartă, de o dispută, de un argument… trebuie să câştigi întotdeauna? Faţă de angajaţi sau angajator… Faţă de copii, părinti, soț/soţie… Trebuie să câştigi întotdeauna pentru că pur şi simplu poţi şi dacă laşi de la tine arăţi lipsă de curaj? Data viitoare când te trezeşti într-o ceartă, într-un conflict, adu-ţi aminte de cel mai curajos om care a trăit pe acest pământ: Isus Cristos.
Domnul Isus este exemplul perfect al unui altfel de curaj şi putere. Ioan, autorul unei evanghelii scrie în capitolul 19: Atunci Pilat L-a luat pe Isus şi a pus să-L biciuiască. Soldaţii au împletit o coroană de spini, I-au aşezat-o pe cap şi L-au îmbrăcat într-o mantie purpurie. Ei îi dădeau palme… şi Isus a ieşit ducându-Şi crucea… L-au răstignit acolo… Când soldaţii L-au răstignit pe Isus, I-au luat hainele şi le-au împărţit în patru părţi… Au pus într-o ramură de isop un burete plin cu vin acru şi I l-au dus la gură. Când a primit vinul, Isus a zis: „S-a terminat!”. Apoi Şi-a plecat capul şi Şi-a dat duhul.
În orice moment al acelei torturi, Isus putea să-i distrugă pe cei care îl băteau şi abuzau. El este Dumnezeu! El are toată puterea şi autoritatea! El este primul în toate lucrurile!
Şi cu toate acestea… nu s-a apărat, nu a răspuns înapoi, nu a făcut nimic ca să câştige. Era oare prea fricos ca să răspundă? Cu siguranţă că nu. Cu ceva vreme în urmă le spunea: Eu Îmi dau viaţa ca s-o iau din nou. Nimeni nu o ia de la Mine, ci Eu o dau de la Mine Însumi. Am autoritate s-o dau şi am autoritate s-o iau din nou. (Ioan 10:18). Era neputincios? Nu, putea oricând să cheme armate întregi de îngeri (Matei 26:53).
Dar Domnul Isus a ales calea sacrificiului şi astfel ne arată ce înseamnă adevăratul curaj.
Adevăratul curaj este de cele mai multe ori măsurat prin abilitatea de sacrificiu.
Domnul Isus nu a trebuit să câştige pentru că prin sacrificiul Lui, El deja câștigase.
Iosua Faur
Istorie Evanghelica 