Pandele Barbu Aurel (1938-2014). O viață pentru credință și cultură


Pandele Barbu Aurel

Foto: Mircea Bulatov pentru Istorie Evanghelica.ro

Material  redactat de către Mircea Bulatov, frate de credință și prieten de familie cu Pandele Barbu Aurel.
Aurel, de mic copil, a avut o viață foarte grea
• După război, în  perioada „foametea cea mare” și după aceea, a fost crescut la o casă de orfani în spiritul stalinist al vremurilor de mult apuse
• În acea perioadă s-a împrietenit cu Dumitru Buhai (viitorul profesor de limba română și engleză de la Seminarul Teologic Baptist la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80)
• Deși vremurile erau foarte grele, prietenia celor doi a fost solidificată prin descoperirea în sufletele lor fragede a dragostei lui Dumnezeu
• Ajunși în București, după terminarea liceului, prin tenacitate reușesc cu ajutorul lui Dumnezeu să învețe limbi străine și să urmeze cursurile universitare cu specializare pe istorie.
• Aici în capitală Aurel cunoaște la Biserica Baptistă Giulești pe sora Elena Barbu cu care se căsătorește la începutul anilor ’60
• A avut funcții de răspundere ca specialist în restaurări la Muzeul Satului iar apoi, mulți ani, ca restaurator de carte veche la Muzeul de Istorie a României
• A ajutat voluntar la Alianța Evanghelică din România, fiind propus în 1990 să preia funcția de redactor șef al revistei Reforma Evanghelică
• În același an a fost solicitat și de Muzeul Egiptean de Antichități din Cairo ca restaurator de documente vechi, dar sănătatea nu îi permitea acest lucru
• După câțiva ani a suferit o operație pe cord deschis și după perioada de convalescență, deși nu avea voie să facă efort, a ajutat mult creștinătatea neoprotestantă și în special cea baptistă
• A ajutat voluntar  la:
        dezvoltarea bibliotecii Institutului Teologic Baptist
        pregătirea unor frați, pentru doctorat, în unele domenii de strictă specialitate
 *

Mărturie Marius Silveșan

 Eu l-am cunoscut pe fratele Aurel Pandele la Biserica Baptistă Nădejdea din București și ne-am împrietenit pe perioada studiilor mele universitare și apoi doctorale. M-a îndemnat să citesc cât mai mult și să-mi fac o cultură generală cât mai vastă. De asemenea, mi-a oferit sprijinul, sfatul și cărțile sale ori de câte ori i le-am solicitat. Ultima discuție pe plan academic cu dânsul a fost pe parcursul verii și toamnei 2014, când m-a sfătuit să abordez o temă legată de învățământ, respectiv Academia Domnească de la București, la Simpozionul științific „Cultura brâncovenească în context european”.

Aurel Pandele era o adevărată enciclopedie, având cunoștințe vaste atât în domeniul istoriei, cât și în literatură și artă. Avea, de asemenea, cunoștințe de chimie pe care le-a utilizat cu succes în munca sa. În privința limbilor străine știu că avea cunoștințe de engleză, franceză, germană și italiană, precum și de latină.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: