Evanghelicii din România și revoluția din decembrie 1989
După 40 de ani de comunism, românii și-au luat „porția de libertate” în decembrie 1989.
În toamna acestui an, în calitate de istoric și cercetător, voi participa la o conferință internațională cu o comunicare despre implicarea baptiștilor din România, dar și a celorlalți credincioși evanghelici în evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care au avut ca și consecință prăbușirea comunismului.
Dată fiind tema particulară, lansez un apel prin care îi rog pe cititori să-mi semnaleze sau să-mi transmită mărturii, articole, cărți sau orice alt tip de sursă despre implicarea evanghelicilor din România în revoluția din decembrie 1989.
De asemenea, dacă sunt persoane care au participat la evenimentele amintite și vor să-mi spună mărturia dumnealor îi rog să lase un comentariu sau să mă contacteze.
Precizez faptul că sunt istoric și am publicat mai multe cărți și studii despre istoria evanghelicilor din România, iar informațiile le voi folosi în scop științific cu menționarea surselor. Scopul acestui demers este acela de a prezenta rolul credinței și a credincioșilor în prăbușirea comunismului din România.
Cărți publicate:
Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România : de la Școala de Misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), Editura Carmel Print, Arad, 2021. (312 p). (ISBN -978-006-9631-11-9).
Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, (410 p). (ISBN 978-606-537-145-3).
Marius Silveșan; Vasile Bel, Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru baptiștii din România între anii 1907-1947, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017. (281 p). (ISBN 978-973-53-2138-3)
Marius Silveșan; Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante și drepturile omului: un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, (136 p). (ISBN 978-973-53-1177-3).
Ioan Bunaciu, Marius Silveșan, Pelerin spre patria cerească, , f. edit., București, 2013, (184 p).
Cu prețuire, Marius Silveșan
Tel. 0724915782
E-mail: marius.silvesan@yahoo.com
Partajează asta:
Mesajul pastorului Sorin Bădrăgan după alegerea sa în funcția de președinte al Cultului Creștin Baptist din România
După ce sunt anunțați câștigătorii alegerilor pentru funcțiile de conducere în cadrul Comitetului Executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, noul președinte este invitat să se adreseze congresului.
În cadrul scurtului mesaj sau discurs acesta a militat pentru unitate și implicare. De asemenea, dat fiind faptul că avem o istorie și o identitate confesională care ne aduce împreună, președintele cultului a propus înființarea unui „Centru de istorie și identitate baptistă” la nivelul Uniunii Baptiste.
În cadrul Institutului Teologic Baptist din București (ITBB) a fost înființat în anul 2012 Centrul de Cercetare pentru Studii Istorice şi Teologice Baptiste din cadrul institutului Teologic Baptist din Bucureşti (CCSITB). Acesta administrează muzeul baptist din Capela Institutului. Mai multe informații despre CCSITB găsiți aici: https://itb.ro/centrul-de-cercetare-itbb/
În plan local un astfel de centru funcționează deja de câțiva ani la Arad. Este vorba despre Centrul de Istorie Genealogie și Statistică Baptistă din Arad (IGSB) care editează Revista Arhiva Baptistă, a organizat mai multe sesiuni de comunicări științifice, precum și un muzeu de istorie baptistă la Arad. Mai multe informații despre IGSB găsiți aici: https://arhivabaptista.ro
Ca și istoric consider că astfel de inițiative sunt de dorit a deschide inima și mintea oamenilor spre istorie baptistă.
Partajează asta:
Pastorul Sorin Bădrăgan a fost ales președinte al Cultului Creștin Baptist din România (27.05.2023)
Conf. Univ. Dr. Sorin Bădrăgan, Prodecan al Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București și pastor al Bisericii Creștine Baptiste Providența din București, a fost ales președinte al Cultului Creștin Baptist din România – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România. Alegerea sa a avut loc în data de 27 mai 2023 în cadrul celui de-al 38 congres al Cultului Baptist desfășurat la Oradea în lăcașul de închinare al Bisericii Creștine Baptiste Emanuel din Oradea.
Iată și câteva informații biografice
Sorin Bădrăgan s-a născut la data de 17 februarie 1978 în Suceava și este căsătorit cu Cristina Monica și împreună au două fete: Sara și Bianca.
În cadrul prezentării sale ca și candidat la funcția de președinte al cultului menționa:
„Am fost botezat în 1993 în Biserica Creștină Baptistă ‘Maranatha’, Suceava. Sunt căsătorit cu Cristina Monica și Domnul ne-a binecuvântat cu două fiice: Sara și Bianca.
În perioada 1996-2000 am urmat cursurile Institutului Teologic Baptist București, apoi am obținut Masterul în Teologie la Colegiul Baptist Regent’s Park, Universitatea din Oxford. În anul 2010 am terminat programul de doctorat în teologie la Facultatea de Teologie Baptistă, Universitatea din București cu teza Eclezia între dogmă și praxis. O paradigmă contemporană a doctrinei baptiste despre biserică.
În februarie 2003 am început slujirea pastorală în Biserica Creștină Baptistă ‘Providența’, București, precum și predarea în cadrul Facultății și apoi al Institutului. (…)
În perioada 2011-2019 am slujit ca secretar al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste București, iar din 2019 până în prezent slujesc ca președinte al acestei Comunități”.
Propunere de viziune pentru Uniunea Baptistă din România…
Pastorul Sorin Bădrăgan este cel de-al treilea pastor baptist din București ales președinte al cultului baptist după 1990.
Ceilalți doi au fost pastorii Vasile Alexandru Taloș și Otniel Ioan Bunaciu, și doar unul dintre cei trei s-a născut în București, pastorul Otniel Ioan Bunaciu, însă toți au reprezentat Capitala.
De remarcat un fapt inedit în istoria Uniunii Baptiste din România, cel puțin în perioada postdecembristă, este acela că Biserica Creștină Baptistă Providența din București situată în cartierul Ferentari are doi păstori în același timp în cadrul Comitetului Executiv al Uniunii Baptiste. Un alt fapt inedit este acela că Biserica Baptistă Providența a dat doi președinți ai Cultului Baptist, pastorul Otniel Ioan Bunaciu și pastorul Sorin Bădrăgan. O altă asemănare este aceea că ambii erau la momentul alegerii profesori universitari (profesor și conferențiar) în cadrul Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București. De asemenea, ambii dețineau la momentul alegerii în funcția de președinte al Cultului Baptist, poziții de conducere în cadrul Facultății de Teologie Baptistă (FTB). Otniel Bunaciu era decan, iar Sorin Bădrăgan prodecan.
Domnul să-i dea har în slujire pastorului Sorin Bădrăgan în ceea ce va face și ceea ce va face să fie spre slava lui Dumnezeu și binele comunității. Este nevoie de înțelepciune și discernământ în exprimarea opiniilor și luarea deciziilor.
Partajează asta:
Noul Comitet Executiv al Uniunii Creștine Baptiste din România
În cadrul celui de-al 38 congres al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România – Cultul Creștin Baptist desfășurat la Oradea în cadrul Bisericii Creștine Baptiste Emanuel a fost aleasă noua conducere a Cultului Baptist din România reprezentată de Comitetul Executiv.
Președinte a fost ales pastorul Sorin Bădrăgan
Secretar general: pastorul Teofil Mihoc
Secretar general adjunct: pastorul Gelu Dumitrașcu
Vicepreședinte pentru educație: pastorul Paul Negruț
Vicepreședinte pentru misiune: pastorul Otniel Ioan Bunaciu
Vicepreședinte pentru slujire pastorală: Cornel Peleașe
Comitetul executiv – foto Cătălin Vasile
Următoarea imagine este din cadrul Bisericii Creștine Baptiste Emanuel din Oradea fiind preluată de la pastorul Ciprian Bârsan
Sursa informațiilor și fotografiilor:
Facebook Cătălin Vasile
Partajează asta:
Grup vocal instrumental de la Biserica „Cuvântul Vieții București”
Melodii interpretate de un grup coral instrumental de la Biserica „Cuvântul Vieții” București la BCB Nădejdea București, 21 mai 2023
Partajează asta:
Ovidiu Rusnac, Statornicie pe calea lui Dumnezeu
Partajează asta:
La mulți ani, Ovidiu Rusnac (7 mai 2023)!
Ovidiu Rusnac, născut la 7 mai 1986, este păstor al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București din anul 2013, fiind licențiat în teologie la Universitatea Emanuel din Oradea (2010), având și un masterat în teologie la Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București.
Este căsătorit cu Corina și împreună au trei copii, Samuel, Miriam și Naomi.
Familia Ovidiu și Corina Rusnac împreună cu copiii (foto Facebook)
Mai jos un grupaj de poze
La Cina Domnului (BCB Nădejdea București, 7 mai 2023)
*
Cătălin Vasile, Ovidiu Rusnac, Ștefan Ivan
*
*
Partajează asta:
Despre libertate cu Otniel Bunaciu – Prodocens Media
Partajează asta:
E a treia zi de când muri – Ana Maria Dragu, Ana Maria Mitroi
Partajează asta:
Pastorii Comunității Baptiste din București – anii ‘70
Sursa foto: https://romaniaev.wordpress.com/2023/04/10/romania-evanghelica-imagini-cu-explicatii-227/
Această imagine pare a reprezenta pastorii Comunității Baptiste București la sfârșitul anilor ‘70, începutul anilor ‘80. Poza este realizată la Biserica Baptistă din Popa Rusu
Pe randul din spate de la stanga la dreapta primul este Samuel Chibici, al doilea este Vasile Taloș, iar langă el este Elisei Pecheanu. Ultimii trei pe randul din spate spre dreapta sunt Iosif Ștefănuți, Paul Negruț și lângă el Vasile Brânzei.
În fata lui Brânzei pe primul rand jos este Pascu Geabou. Tot pe primul rând al doilea de la stânga la dreapta este Ioan Duduică.
În centru cu sacou deschis la culoare este Iosif Sărac.
Partajează asta:
Interviu cu pastorul Pavel Nicolescu (2007), unul dintre liderii ALRC
Interviu cu pastorul Pavel realizat în anul 2007 de Ioan Panican pentru Forumul Civic Creștin
Pavel Nicolescu este unul dintre liderii ALRC (ComiteComitetul Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (pe scurt, ALRC).
În cadrul acestui interviu Pavel Nicolescu, pe care am avut onoarea să-l întâlnesc și personal, vorbește despre perioada comunistă și relația Bisericii cu Statul.
Deși în unele aspecte văd lucrurile puțin diferit aspectele prezentate aici, în fapt ideile pentru că nu prezintă date istorice, sunt interesante și valoroase pentru modul în care este abordată problema.
Partajează asta:
Interviu cu pastorul Otniel Ioan Bunaciu
Un interviu cu pastorul și profesorul universitar Otniel Ioan Bunaciu realizat de pastorul Vasile Bel în luna ianuarie a anului de grație 2023.
Partajează asta:
Mesajul Rectorului Institutului Teologic Baptist din București la începutul anului 2023
Cu prilejul începutului unui nou an, în care am intrat prin mila Domnului, Rectorul Institutului Teologic Baptist din București, Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș ne transmite următorul mesaj:
„Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele”
(Psalmul 90:12 a)
Trecerea dintre ani nu este altceva decât o limită convențională pe care ne-am pus-o noi, oamenii, pentru a ne marca trecerea prin viață. Ce poate avea special o ultimă zi din anul încheiat și prima zi din anul abia început? Același număr de ore, aceeași nevoie de odihnă, aceeași nevoie de a mânca, aceeași nevoie de a afla ce s-a mai întâmplat în țară sau în lume. Și totuși, avem nevoie de acest prag dintre ani, de această vreme de aducere aminte, care ne înnaripează pasul când deslușim ceea ce am lăsat frumos în urma noastră, când întrezărim ceea ce poate aduce bun noul an. Dar, la fel de bine, trecerea dintre ani ne amintește de limitele noastre, de neîmplinirile din anul care a trecut. Suntem într-o continuă alergare, de dimineața până seara, prin cotidianul supraaglomerat, în care înghesuim la începutul zilei un timp de părtăsie, iar seara, în timp ce-i mulțumim lui Dumnezeu pentru ziua încheiată, adormim chiar înainte să-i auzim părerea despre felul în care am folosit darul pe care ni-l făcuse în zori – o nouă zi. De aceea, una dintre cele mai importante lecții la trecerea dintre ani rămâne aceasta: „Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele”.
Psamul 90, o rugăciune a lui Moise, se plasează în timpul călătoriei poporului Israel prin pustie spre țara făgăduinței. În această rugăciune, Moise scoate în evidență natura eternă a lui Dumnezeu, în contrast cu efemeritatea omului. El ne amintește că viața noastră pe pământ este limitată și că trebuie să folosim timpul cu înțelepciune, trăind nu doar pentru clipa prezentă, ci trăind clipa prezentă cu gândul la veșnicie.
Experiențele anului care a trecut ne fac să tânjim după lucruri mai bune în Noul An. Privim cu încredere spre Noul An, știind că Dumnezeu are un plan pentru viitorul nostru, iar noi facem parte din planul Lui cu întreaga lume. Aceasta înseamnă că putem începe fiecare zi cu întrebarea: „Doamne, ce vei face astăzi? Vreau să fiu o parte din ceea ce lucrezi Tu astăzi”. Fiecare zi contează, iar modul în care trăim fiecare zi adaugă la ceea ce va deveni viața noastră până la urmă.
Binecuvântarea Domnului zilnic să vă însoțească și în Noul An!
Pastor Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș
Rectorul Institutului Teologic Baptist din București
Partajează asta:
Rezultatele parțiale ale recensământului din 2022 privind situația religiei în România
Astăzi au fost publicate primele rezultate parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2022. Bazat pe aceste informații am selectat datele referitoare la evoluția fenomenului religios.
Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie:
85,3% – ortodoxă
4,5% – romano-catolică
3,0% – reformată
2,5% – penticostală
0,7% – greco-catolică
0,6% – baptistă
0,4% – adventistă de ziua a șaptea
0,4% – musulmană
S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Notă importantă: 16.397.300 din totalul de 19.053.800 și-au declarat apartenența religioasă. Aproximativ 2.700.000 nu și-au făcut publică opțiunea.
Față de aceste date statistice Ionel Tuțac a făcut următorul comentariu pe Facebook la postarea lui Ruben Ologeanu
În urmă cu 10 ani erau aproape 130.000 de credincioși baptiști, potrivit recensământului.
(Recensământul include și minorii). O pierdere de peste 26.000! Unii au murit, alții au migrat spre alte denominații (penticostali, biserici autonome, etc) Un regres evident!
O analiză comparativă și pe alocuri critică a fost realizată de Nicolae Geantă și publicată pe blogul său de unde am preluat partea referitoare la religie (https://nicolaegeanta.blogspot.com/2022/12/recensamant-2021-date-preliminare-oare.html)
În ceea ce privește EVOLUȚIA confesiunilor religioase, cu toate datele disponibile în statistici, remarcăm faptul că în religiile tradiționale ortodocșii au scăzut cu -14,3 %, catolicii cu -14,8 % și reformații cu -17,5%. În ceea ce privește evanghelicii, singura confesiune care a crescut au fost penticostalii (404.307 aadepți în 2021, față de adepți 362.814 în 2011), care au înregistrat +11,6 procente ascendență. În schimb baptiști au cunoscut un recul de -8,5% (de 103.157 la RLL din 2021, față de 112.314 în 2011), creștinii după evanghelie au scăzut cu -14,4 % (36.339, față de 42.495), iar „tudoriștii” (BER) s-au înjumătățit (?!), scăzând cu -49,5% (7.680 față de 15.514)! Dacă menționăm și alte categorii de protestanți (dar nu evanghelici), constatăm că un recul de -19% au înregistrat adventiștii (65.812 față de 80.944), lutheranii rămânând în jurul cifrei de 20.000 adepți la ambele recensăminte, augustanii scăzând cu -30,8 procente, iar reformații cu -17,6%, iar unitarienii cu %, față de ultima recenzare oficială (din 2011). Tot aici mai menționăm și scăderea cu -3,7 procente a cultului „martorii lui Iehova”, care după Revoluție crescuse foarte rapid până la cca 50.000 adepți (azi 43.324 adepți).
La capitolul pierderi menționăm și religia greco-catolică (-23,4%), creștinii de rit vechi (-13,2%), confesiunea musulmană (-9,4%), dar și cultul mozaic (-23%; numeric azi fiind doar 2707 mozaici pe teritoriul României, față de cei 3517 din 2011). Interesant este că Biserica Armeană a crescut cu +204,5% (de la 393 adepți în 2011, la 804 în 2021).
De ceealaltă parte, a românilor fără religie, atei sau agnostici, se remarcă o creștere destul de îngrijorătoare pentru un stat creștin. Prin urmare, non-religioșii au crescut cu +377,52% (dela 18.917 în 2011, la 57.205 în prezent), ateii cu +275,7% (dela 20.743 la 57.205 persoane), și, pentru prima dată întâlnim în recensămintrele oficiale ale României agnostici (25.485 persoane). Adunate împreună cele trei categori însumează 154.107 persoane, adică 0,93% din totalul persoanelor înregistrate la capitolul religie (din cei 16.397.338).
Raportându-ne la procentul înregistrat de confesiiunile evanghelice din totalul celor ce și-au declarat religia (16.397.338) și nu al totalului populației României (cum este incorect), penticostealii însumează 3,09 procente, baptiștii 0,63%, creștinii după evanghelie 0,22% iar tudoriștii 0,04 %. În total evanghelici din România ar însuma 3,98% din populația României. Un procent firav dacă ne raportăm la atu-urile pe care le dețin.
Așadar o situație oarecum prevăzută, dar și cu unele aspecte care necesită lămuriri și analize.
Partajează asta:
Rezultatele parțiale ale recensământului din 2022 privind situația religiei în România
Astăzi au fost publicate primele rezultate parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2022. Bazat pe aceste informații am selectat datele referitoare la evoluția fenomenului religios.
Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie:
85,3% – ortodoxă
4,5% – romano-catolică
3,0% – reformată
2,5% – penticostală
0,7% – greco-catolică
0,6% – baptistă
0,4% – adventistă de ziua a șaptea
0,4% – musulmană
S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Notă importantă: 16.397.300 din totalul de 19.053.800 și-au declarat apartenența religioasă. Aproximativ 2.700.000 nu și-au făcut publică opțiunea.
Față de aceste date statistice Ionel Tuțac a făcut următorul comentariu pe Facebook la postarea lui Ruben Ologeanu
În urmă cu 10 ani erau aproape 130.000 de credincioși baptiști, potrivit recensământului.
(Recensământul include și minorii). O pierdere de peste 26.000! Unii au murit, alții au migrat spre alte denominații (penticostali, biserici autonome, etc) Un regres evident!
O analiză comparativă și pe alocuri critică a fost realizată de Nicolae Geantă și publicată pe blogul său de unde am preluat partea referitoare la religie (https://nicolaegeanta.blogspot.com/2022/12/recensamant-2021-date-preliminare-oare.html)
În ceea ce privește EVOLUȚIA confesiunilor religioase, cu toate datele disponibile în statistici, remarcăm faptul că în religiile tradiționale ortodocșii au scăzut cu -14,3 %, catolicii cu -14,8 % și reformații cu -17,5%. În ceea ce privește evanghelicii, singura confesiune care a crescut au fost penticostalii (404.307 aadepți în 2021, față de adepți 362.814 în 2011), care au înregistrat +11,6 procente ascendență. În schimb baptiști au cunoscut un recul de -8,5% (de 103.157 la RLL din 2021, față de 112.314 în 2011), creștinii după evanghelie au scăzut cu -14,4 % (36.339, față de 42.495), iar „tudoriștii” (BER) s-au înjumătățit (?!), scăzând cu -49,5% (7.680 față de 15.514)! Dacă menționăm și alte categorii de protestanți (dar nu evanghelici), constatăm că un recul de -19% au înregistrat adventiștii (65.812 față de 80.944), lutheranii rămânând în jurul cifrei de 20.000 adepți la ambele recensăminte, augustanii scăzând cu -30,8 procente, iar reformații cu -17,6%, iar unitarienii cu %, față de ultima recenzare oficială (din 2011). Tot aici mai menționăm și scăderea cu -3,7 procente a cultului „martorii lui Iehova”, care după Revoluție crescuse foarte rapid până la cca 50.000 adepți (azi 43.324 adepți).
La capitolul pierderi menționăm și religia greco-catolică (-23,4%), creștinii de rit vechi (-13,2%), confesiunea musulmană (-9,4%), dar și cultul mozaic (-23%; numeric azi fiind doar 2707 mozaici pe teritoriul României, față de cei 3517 din 2011). Interesant este că Biserica Armeană a crescut cu +204,5% (de la 393 adepți în 2011, la 804 în 2021).
De ceealaltă parte, a românilor fără religie, atei sau agnostici, se remarcă o creștere destul de îngrijorătoare pentru un stat creștin. Prin urmare, non-religioșii au crescut cu +377,52% (dela 18.917 în 2011, la 57.205 în prezent), ateii cu +275,7% (dela 20.743 la 57.205 persoane), și, pentru prima dată întâlnim în recensămintrele oficiale ale României agnostici (25.485 persoane). Adunate împreună cele trei categori însumează 154.107 persoane, adică 0,93% din totalul persoanelor înregistrate la capitolul religie (din cei 16.397.338).
Raportându-ne la procentul înregistrat de confesiiunile evanghelice din totalul celor ce și-au declarat religia (16.397.338) și nu al totalului populației României (cum este incorect), penticostealii însumează 3,09 procente, baptiștii 0,63%, creștinii după evanghelie 0,22% iar tudoriștii 0,04 %. În total evanghelici din România ar însuma 3,98% din populația României. Un procent firav dacă ne raportăm la atu-urile pe care le dețin.
Așadar o situație oarecum prevăzută, dar și cu unele aspecte care necesită lămuriri și analize.
Partajează asta:
RVE București – Daniel Alexandrescu în dialog cu Marius Silveșan despre cartea Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021)
RVE București mi-a făcut onoarea să difuzeze un dialog pe care l-am avut cu Daniel Alexandrescu pentru emisiunea Realitatea în obiectiv despre cea mai recentă apariție editorială Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021)
Audiție cu folos
Partajează asta:
Apariții editoriale (60) – Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021)
Sunt bucuros să anunț apariția celei mai noi cărți la care am lucrat. Intitulată Istoria unei secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), această lucrare se concentrează pe evoluția istorică a educației teologice baptiste din România pe parcursul perioadei 1921-2021. Lucrarea a apărut la Editura Carmel Print, Arad. Prețul unui exemplar este de 35 de lei, iar pentru un pachet de 3 cărți prețul este de 100 de lei.
Cei care sunteți din Arad sau zona apropiată puteți lua legătura zilele acestea cu Emanuel Jurcoi.
De asemnea, țin să mulțumesc tuturor celor care și-au adus contribuția într-un fel sau altul la apariția acestei lucrări.
Mulțumiri deosebite domnului Mircea Bulatov care mi-a realizat coperta cărții.
Postez mai jos cuprinsul cărții.
Partajează asta:
Iosif Țon – 88 de ani
Iosif Țon, unul dintre liderii proieminenți ai evanghelicilor români ai secolului XX a împlinit 88 de ani.
Acesta a fost pastor baptist, profesor la Seminarul Teologic Baptist din București și la Institutul Biblic Emanuel din Oradea, realizator la Radio Europa Liberă, președinte al Societății Misionare Române.
Iosif Țon predicând la Biserica Baptistă Mihai Bravu 1977
Despre rolul său în promovarea libertății religioase în perioada comunistă am scris, atât eu cât și Bogdan Emanuel Răduţ în cărțile noastre, dar și în alte studii și articole științifice.
În anul 2015, profesorul Iosif Țon ne-a acordat un interviu, mie și colegului de slujire pe tărâmul istoriei, Emanuel Răduţ, în care a vorbit despre modul în care familia sa a cunoscut credința baptistă, dar și despre perioada interbelică și cea a celui de-al doilea război mondial.
În cadrul acestui interviu Prof. dr. Iosif Țon vorbește și despre modul în care a cunoscut-o pe Elisabeta, cea care avea să-i fie soție atunci și continuă să-i fie soție credincioasă și devotată. Un ajutor potrivit în viața de familie și în lucrarea de propovăduire a Evangheliei.
Todată anul acesta (2022) familia Țon Iosif și Elisabeta a împlinit 63 de ani de căsnicie.
Cu acest prilej am realizat și poza următoare, în care alături de Prof. dr. Iosif Țon sunt doi istorici : Bogdan Emanuel Răduţ și Marius Silveșan
Partajează asta:
Arad, 10 septembrie 2022 – lansarea Muzeului de Istorie Baptistă
Astăzi, 10 septembrie 2022, se lansează la Arad, Muzeul de Istorie Baptistă sub egida Centrului de Istorie Genealogie și Statistică Baptistă din Arad (CIGSB), centru care editează și Revista Arhiva Baptistă.
Mai multe detalii pot fi obținute de la istoricul Emanuel Jurcoi
Telefon: 0751 994 515
E-mail: emanuel_jurcoi@yahoo.com
Mai jos o aveți o prezentare a muzeului.
Partajează asta:
Jean Ologeanu despre construcția Bisericii Baptiste Betania (Nr. 1) Țigănești, Teleorman
Partajează asta:
Întâlnire cu Iosif Țon p I + p II – Centrul Creștin Caleb
Partea I este cea în care Iosif Țon și Elisabeta Țon vorbesc despre viața lor.
Elementul de noutate este mărturia Elisabetei Țon
Partea a II reprezintă sesiunea de întrebări și răspunsuri
Partajează asta:
Rezultatele liceelor baptiste la examenul de bacalaureat sesiunea iunie – iulie 2022
Rezultatele procentuale la examenul de bacalaureat obținute de liceele baptiste, „liceele care funcționează în cadrul Cultului Baptist” din România în sesiunea iunie – iulie 2022.
Informații preluate de la Samy Tuțac
Pentru o raportare mai bună trebuie luat în calcul și numărul de elevi participanți la examenul de bacalaureat. Nu este același lucru să participi la examen cu 20 de elevi cu a participa la examen cu 200. Sunt disponibile în acest sens rapoarte cu topul liceelor la nivel național în cadrul cărora se menționează poziția fiecărui liceu în cadrul ierarhiei, numărul de elevi participanți, rata de promovabilitate și numărul mediilor de 10 obținute.
Dincolo de aspectele tehnice și Statistică, se cuvin a fi adresate felicitări elevilor și profesorilor care au muncit să obțină aceste rezultate.
Partajează asta:
Alba Iulia – Sărbătoarea de absolvire a promoției 2022 a Institutului Teologic Baptist din București
La Alba Iulia, în cetatea Marii Uniri de la 1918, Biserica Creștină Baptistă Cetatea va găzdui, duminică, 10 iulie 2022, festivitatea de absolvire a promoției 2022 a Institutului Teologic Baptist din București.
Biserica Creștină Baptistă „Cetatea” din Alba Iulia împreună cu Institutul Teologic Baptist din București, vă invită în data de 10 iulie a.c. să …
Eveniment
Partajează asta:
David Lavric mesaj din Matei 8:23-27 la Biserica Via
Partajează asta:
Educația laică și teologică de-a lungul istoriei în spațiul românesc – Marius Silveșan
Partajează asta:
Cursuri oferite de Institutul Teologic Baptist din București
ANUL I
Semestrul 1
Introducere în Vechiul Testament
Introducere în Noul Testament
Limba greacă
Istoria bisericii universale
Metode de studiu biblic
Homiletică
Viață creștină
Cercetare, redactare și etică universitară
Educație și cercetare online
Limba engleză
Practică pastorală
Semestrul 2
Introducere în Vechiul Testament
Introducere în Noul Testament
Limba greacă
Introducere în filozofie
Homiletică
Viață creștină
Limba engleză
Istoria religiilor
Practică pastorală
ANUL II
Semestrul 1
Istoria gândirii creştine
Literatura profetica a Vechiului Testament
Limba ebraică
Exegeza Noului Testament
Homiletică 2
Istoria baptiştilor
Evanghelism biblic
Introducere în lucrarea cu tinerii
Noi mişcări religioase
Practică pastorală
Semestrul 2
Istoria gândirii creștine
Biserica și societatea
Limba ebraică
Istoria baptiștilor români
Evanghelism biblic – plantarea de biserici
Retorică creștină
Hermeneutica
Management educațional
Practică pastorală
ANUL III
Semestrul 1
Teologie biblică a Noului Testament
Teologie sistematică
Exegeza Vechiului Testament
Dinamica bisericii
Consiliere biblică
Misiologie
Teologia şi practica închinării
Cultura tinerilor
Evangelizarea tinerilor
Practică pastorală
Semestrul 2
Teologie biblică a Noului Testament
Teologie sistematică
Dinamica bisericii
Consiliere biblică
Misiologie
Conducere şi mentorare
Teologia şi practica închinării
Planificarea lucrării cu tinerii
Ucenicizarea tinerilor
Practică pastorală
ANUL IV
Semestrul 1
Lucrarea cu grupuri mici
Apologetică creștină
Teologia biblică a Vechiului Testament
Teologie pastorală
Slujiri speciale
Paradigme ecleziale
Etică creștină
Comunicarea cu generația tânără
Lucrarea cu familiile tinerilor
Practică pastorală
Semestrul 2
Apologetică creștină
Teologia biblică a Vechiului Testament
Teologie pastorală
Drept şi administrație bisericiească
Slujiri speciale
Paradigme ecleziale
Identitate baptistă
Păstorirea tinerilor cu probleme
Orientarea profesională a tinerilor
Practică pastorală
https://itb.ro/cursuri-oferite/
Partajează asta:
Admitere Institutul Teologic Baptist din București 2022
Mai multe detalii referitoare la actele necesare, programele de studii oferite (zi și id) găsiți pe https://itb.ro/
Partajează asta:
Ioan (Nelu) Silveșan (1934-2022)
Unchiul meu, Ioan (Nelu) Silveșan, a fost chemat de Domnul acasă după ce în ultimul timp boala se agravase.
Ioan Silveșan, ardelean de pe Târnava și Mureș, s-a născut la 6 ianuarie 1934 în comuna Mihalț, județul Alba și a murit la 15 mai 2022 în București.
A urmat școala elementară în comuna natală, liceul la Aiud și facultatea la Timișoara.
A urmat credința părinților, fiind botezat în Biserica Creștină Baptistă. După absolvirea Universității Politehnice din Timișoara și efectuarea stagiului militar pe Șantierul Minei de cărbune din Lupeni, unde a fost trimis datorită credinței, se stabilește în București. Aici lucrează ca inginer și frecventează Biserica Creștină Baptistă Golgota păstorită de Daniel Mariș, căruia i se alătură Trandafir Popovici și Teodor (Teo) Colda. După Revoluția din decembrie 1989 devine unul dintre membrii fondatori ai Bisericii Creștine Baptiste Betel (Prelungirea Ghencea, actualmente Lidl Prelungirea Ghencea) păstorită de Constantin Dupu, iar apoi de Petrică Murariu și Biserica Creștină Baptistă Providența (Ferentari) păstorită de Ioan Bunaciu, iar apoi de Otniel Bunaciu căruia i se alătură și Sorin Bădrăgan.
Ioan Silveșan a fost martorul mai multor evenimente importante printre care și vizita evanghelistului Billy Graham în România.
În martie 2029 acesta scria pe contul său de Facebook următoarele:
“Am lucrat pe șantier la mina de cărbune, am supravegheat execuția lucrărilor de construcție la Casa Poporului, la metroul din București, la baraje de mare înălțime, peste 100 m ca inginer lucrând în cercetare (…)
Vă plângeți că nu aveți birouri confortabile?
Vă Invit la Mina Lupeni. Orizontul = – 440 m față de curtea minei, sau sub Puțul lui Ștefan cu ieșire la orizontul + 650 m, deci = 1090 m”
Serviciul de înmormântare va avea loc marți, 17 mai 2022, de la ora 12 la Capela Cimitirului Sfânta Vineri din București de pe Calea Griviței.
Istorie Evanghelica 