Totalitarismul, o stim din clasica definitie data de Carl Friedrich si Zbigniew Brzezinski, inseamna, intre altele, totalul control al informatiilor de catre dictatura partidului unic, monopolul exercitat sistematic si constant asupra comunicatiilor de masa. Obsesia acestui control a marcat sistemele ideocratice, deci despotismele bazate pe suprematia unei ideologii cu pretentii deopotriva stiintifice si mantuitoare, din prima clipa, deci chiar din timpul lui Lenin. Sub Stalin, controlul informatiilor a devenit absolut draconic. Cenzura se aplica fara mila, accesul la radio era cat se poate de dificil. Razboiul Rece a fost nu doar unul politic si uneori militar, ci si unul informational. De nimic nu se temeau mai mult nomenclaturile din Blocul Sovietic decat de adevar.

In aceste conditii, în 4 iulie 1950, incepeau transmisiunile postului de radio Europa Liberă. Prima tara catre care s-a emis a fost Cehoslovacia. Aveau sa urmeze celelate state din Europa de Est si Centrala, precum…

Nu sunt foarte mulți ani de când un patriarh ortodox, ajuns în funcția de premier, s-a folosit de puterea seculară pentru a limita în mod drastic libertatea cultelor religioase.

Pentru cei enamorați de „epoca de aur” interbelică (una de represiuni și persecuții considerabile pentru neoprotestanți) public mai jos un material din Times (13 martie).

Prietenii mei care se simt persecutați de Europa seculară ar face bine să-și amintească și cum e să fii persecutat de rubedeniile din „familia creștină”.

Îmi imaginez că și Patriarhul Miron Cristea își dorea o Românie creștină. Numai că această Românie creștină nu era incompatibilă cu intoleranța față de alte grupări religioase.

Să vedem articolul (sursa AICI, dacă aveți abonament).

***

Last week Premier Calinescu of Rumania received a heart-warming telegram, praising him for a „noble gesture.” What Premier Calinescu had done was to lift a ban on a Rumanian religious minority —250,000 Baptists, Seventh…

Continuare de aici

Pilda fiului risipitor

În miezul spiritual al cărții stă – alături de imaginea lui Isus Cristos, Dumnezeu-Omul pe cruce – parabola fiului risipitor. Metafora îmbrățișării are la bază atitudinea tatălui. Pentru acesta, relația primează în fața regulilor, dragostea e mai presus decât performanța morală – și, foarte important, nu e condiționată de aceasta.

Fiul cel tânăr nu pleacă de acasă cu scopul de a deveni independent – așa cum se întâmplă astăzi, aproape în mod obligatoriu. Aceasta ar fi o pistă eronată de interpretare. Fiul cel tânăr aparține unei alte epoci, în care gestul său însemna că dorește să rupă orice legătură identitară cu familia, să fie atât de autonom încât să excludă pe oricine din sinele său – să se alieneze, am zice noi azi. Ca semn al acestei rupturi radicale, își cere inclusiv partea de moștenire, ca să nu mai rămână absolut nicio legătură…

Teofil Stanciu: Cu cine (să) votați pe 25 mai?

Candidatura lui Peter Costea susținută de lideri evanghelici români într-un document public

Gigi Cosman: Ar fi o eroare şi o dovadă de iresponsabilitate dacă nu am susţine şi promova candidatura fratelui Peter Costea

Marius Cruceru: Încerc să îl susțin pe Peter Costea în felul meu

Valeriu Ghilețchi: Peter Costea merită să fie sprijinit

Dionis Bodiu: Peter Costea este o opțiune mai mult decât decentă pentru 25 mai

Ioan Joldeş: Recomand tuturor credincioşilor evanghelici să-l susţină pe Peter Costea

“Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca cei buni să nu facă nimic.” (Edmund Burke)

Cred că afirmaţia de mai sus nu are nevoie de exemplificări sau de explicaţii, e clar pentru toată lumea că aşa e. Când cei buni stau deoparte, când uită de generaţiile viitoare şi nu-şi asumă responsabilităţi pentru a lăsa moştenire valorile create şi apărate de înaintaşi (m-am uitat aseară la “The Monuments Men”), când uită că trebuie să privească departe, spre implicaţiile alegerilor prezente… dar ce face eu? M-am apucat de explicaţii? Hai să începem altfel!

În ecranizarea romanului pentru copii al lui J.R.R.Tolkien, “Hobbitul”, Peter Jackson (era să scriu Costea!)

Preiau în această postare un anunț pe care l-am primit din partea dnei Elena Târziman, directorul Bibliotecii Naționale a României. Sunt foarte curios ce pasaje va discuta biblistul și patrologul Cristian Bădiliță în conferința sa.

***

Decernarea Premiului „Acad. Constantin Erbiceanu” pentru Istoria creştinismului timpuriu

 Vineri, 23 mai 2014, de la ora 18.00, la Biblioteca Naţională a României (B-dul Unirii nr. 22, spaţiul Symposium – Parter) va avea loc decernarea Premiului pentru contribuţii în domeniul istoriei – „Acad. Constantin Erbiceanu”.

Premiul este acordat de Fundaţia Culturală Erbiceanu, în memoria academicianului Constantin Erbiceanu (1838-1913), domnului Cristian Bădiliţă, teolog cu importante contribuţii în studierea creştinismului timpuriu, în special pentru traducerile comentate din Noul Testament.

Cu acest prilej, domnul Cristian Bădiliţă va susţine conferinţa Pasaje disputate din Noul Testament.

Conferinţa va fi precedată de un portret al laureatului, creionat de P.S. Virgil Bercea, Episcopul Unit de Oradea Mare…