Spaima bucureşteanului, în anul de pomină 1944, a fost că ruşii vor ocupa oraşul. De ce ţi-e frică, nu scapi. La sfîrşitul lunii august la barierele Colentina şi Pantelimon şi-au făcut apariţia cohortele Armatei Roşii. (am descris acea zi în “Moartea unui dansator de tango”, roman, ed.TREI 2011 ). Populaţia a fost mobilizată şi i-a întîmpinat pe ruşi ca pe nişte “eliberatori”, cu flori, scandări de slogane, fanfare şi discursuri. A fost prezentă aproape toată suflarea. Guvern, primărie, generali, oameni simpli aduşi de organizatori sau simpli curioşi. S-a încercat cîştigarea bunăvoinţei cuceritorului. Românii lor erau înfrînţi, după ce ajunseseră pînă în munţii Caucaz şi pe Volga, la Stalingrad. Din iarna 42/3 se retrăgeau continuu.
Circulau toate fantasmele. Motive de teamă, nenumărate. Bucureşteanul se temea de jafuri, violuri şi ucideri. De kolhozuri, confiscarea proprietăţilor (case, magazine, etc.). De Siberia, de poliţia secretă şi mai ales de Stalin, despotul de la Kremlin. Se ştia despre represiunea şi teroarea din anii 30, de metodele dure cu care cîştigase războiul. Aceleaşi metode urmau să fie aplicate şi într-o ţară ocupată cum era România. Puţini îşi făceau iluzii că va fi bine. Prudenţii, cei lucizi, realiştii, îşi făceau bagajele după ce îşi trimiseseră banii în Occident şi plecau şi ei. Cei fără avere sau naivi, sperau într-o minune. Ea nu a venit.
La 4 aprilie 1944, o flotă aeriană anglo-americană, s-a ridicat din sudul Italiei, a traversat Dunărea şi a lovit Bucureştiul la ora prinzului. Rezultatul – 2994 morţi şi tot atîţia răniţi. Mii de case au disparut sub suflul exploziilor. Cartierele Gara de Nord, pînă-n Calea Victoriei, Grant, Griviţa, Giuleşti, Triaj, Chitila, au devenit de nerecunoscut, suferind pagube enorme. Morţii au fost îngropaţi într-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de funeralii naţionale, într-o atmosferă de durere şi consternare totală. Bucureştiul făcea cunoştinţă în acea zi cu vitregiile războiului. Pînă tunci, frontul fusese departe, şi locuitorii lui se legănau în iluzia că va fi ocolit de nenorociri. Vor urma şi alte bombardamente, dar acesta a fost cel mai distrugător.
La 4 aprilie 1944, câteva sute de bombardiere americane, plecate din Italia şi care aveau drept ţintă Ploieştiul, au bombardat Capitala, vizând triajul Gării de Nord. Din păcate, numeroşi refugiaţi din nordul Moldovei, ocupată de Armata Roşie, se găseau acolo. Zona Griviţa a fost complet devastată. Mihail Sebastian scria în jurnal, la 8 aprilie: „Ieri după-amiază am fost în cartierul Griviţa. De la Gară la bulevardul Basarab nicio casă – nici una – n-a scăpat neatinsă. Priveliştea e sfâşietoare. Se mai dezgroapă încă morţi, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. La un colţ de stradă trei femei boceau cu ţipete ascuţite, rupându-şi părul, sfâşiindu-şi hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase puţin dimineaţa şi peste toată mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de coşmar. N-am mai fost în stare să trec dincolo de Basarab – şi m-am întors acasă, cu un sentiment de silă, oroare şi neputinţă.”
Bilanţul oficial? Morţi 2942, răniţi 2126. Aproape 3000 de morţi într-o singură zi, toţi, civili nevinovaţi.
În acea zi de marti, Bucurestiul era scaldat de razele calde ale soarelui primavaratic, dar la hotare bubuiau tunurile: rusii calcau deja pamantul romanesc, dinspre nord-est. Cu tancurile si cu puhoi de pedestrime, se apropiau de Harlau si de Cotnari.
Nimic nu tulbura insa linistea populatiei civile in Capitala, afara de exercitiul de aparare antiaeriana, anuntat din ajun. Conform programului, inainte de pranz au pornit sa vuiasca sirenele. Alarma? As, exercitiu.
Peste o jumatate de ora, aceleasi sirene vesteau incetarea exercitiului, iar peste inca ora au inceput sa sune din nou. Alta alarma? Alta incetare? Desigur, continuarea exercitiului. Eram obisnuiti, aproape in fiecare saptamana se efectuau asemenea „repetitii”. La radio, se transmitea muzica, lumea isi vedea de treaba.
Deodata, din cer a inceput sa rasune un uruit de motoare. Am iesit in strada: la inaltime mare pluteau oranduite in patrat zeci de puncte stralucitoare, care pareau mai curand jucarii, decat o amenintare. Apoi s-au auzit vuiete, iar pamantul a inceput sa se cutremure, cu case cu tot.
Explozii, bubuituri, schije, apoi liniste. Bombardamentul a durat cam un sfert de ora, dupa care lumea a inceput sa prinda curaj, fiecare itindu-se din coltul unde se pitise.
In directia Garii de Nord, o coloana groasa de fum negru intuneca cerul, apoi altele doua, iar mai la stanga o flacara apocaliptica falfaia sinistru.
Peste cateva minute, uruitul de motoare s-a auzit din nou. De randul acesta, era clar ca nu-i gluma si multimea s-a repezit spre adaposturile in care fusese instruita la „exercitii”. Alte explozii, alte bubuituri, schije si alta liniste.
Timp de o ora incheiata, peste 300 de avioane lansasera „covorul de bombe”, care a facut orasul nefunctionabil: alimentarea cu energie a incetat, alimentarea cu apa la fel, liniile telefonice au amutit, iar trotuarele si caldaramurile rascolite de munitie si acoperite cu moloz au devenit aproape impracticabile.
Conform cifrelor oficiale, numarul victimelor umane in aceasta prima zi a bombardamentelor se ridica la 2.942 morti si 2.126 raniti. Printre cei disparuti s-a numarat actorul V. Vasilache (din celebrul cuplu „Stroe si Vasilache”).
Poetul simbolist Ion Minulescu, desi casa sa din Cotroceni nu fusese atinsa de bombe, a suferit un soc in urma caruia a facut ulterior infarct si a decedat pe 11 aprilie.
Scriitorul Mihail Sebastian, venit intr-una din zonele lovite chiar a doua zi dupa bombardament, descria in urmatorii termeni peisajul sinistru pe care i-a fost dat sa-l vada:
„Am fost in cartierul Grivita. De la Gara la Bulevardul Basarab, nici o casa – nici una – n-a scapat neatinsa. Privelistea e sfasietoare. Se mai dezgroapa inca morti, se mai aud inca vaiete de sub daramaturi. La un colt de strada, trei femei boceau cu tipete ascutite, rupandu-si parul, sfasiindu-si hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase putin dimineata si peste toata mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de cosmar. N-am mai fost in stare sa trec dincolo de Basarab – si m-am intors acasa, cu un sentiment de sila, oroare si neputinta”.
Dar bombardamentul din 4 aprilie n-a fost decat un inceput. Raidurile reveneau periodic, scuturand bombele lor peste Capitala, peste Ploiesti, peste toata Valea Prahovei, peste nodurile de cale ferata.
Dupa cum nota ziarul Universul, numai in perioada cuprinsa intre 4 aprilie 1944 si 8 mai 1944, bombardamentele au produs urmatoarele stricaciuni, in afara miilor de victime umane:
13.925 imobile particulare
47 institutii de cultura
18 spitale si laboratoare
14 biserici si cimitire
21 intreprinderi civile
Coșmarul a lovit sistematic tara, pana in august 1944, cand bucurestenii au rasuflat usurati: in sfarsit, nu vor mai veni pe capul lor avioane cu bombe.
Nu bănuiau poate ca vor veni rusi cu tancuri, tot pe capul lor!
Au trecut 71 de ani de la marea tragedie din 4 aprilie 1944, când Bucurestii, capitala României, au fost victima unui masiv bombardament terorist al aviatiei americane. Au fost vizate tinte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar si partea centrală a orasului. Ele nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iasi-Chisinău, iar luptele încetaseră de la sfârsitul lunii martie. Ostilitătile aveau să se reia abia la 20 august. Tinta principală era însă Gara de Nord, pentru că scopul bombardamentului era împiedicarea transporturilor militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică, aliatul de atunci al americanilor, forta înaintarea spre vest. Potrivit ziarului Timpul din vremea respectivă, vânătorii români si germani, dar si servantii bateriilor antiaeriene au reusit să respingă cu succes valurile de bombardiere americane. Astfel, pe 4 aprilie ar fi fost doborâte 44 de aparate inamice, mai mult de o treime din numărul total cu care americanii au atacat. A doua zi, numărul avioanelor doborâte a fost de 54.
În bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane si au fost rănite alte 2.126. Mortii au fost îngropati într-un cimitir care va purta numele “4 aprilie” si care va fi desfiintat de autoritătile comuniste. În Gara de Nord se aflau câteva sute de moldoveni, evacuati, pentru a nu rămâne sub ocupatia sovietică, de unde urmau să fie repartizati în diferite locatii din Bucuresti, precum si din provincie. Erau mai ales femei, copii si batrâni, într-o stare de totală deprimare si derută. Îsi părăsiseră casa si averea agonisită, iar acum asteptau, flamânzi si obositi, intr-o gară pe care cei mai multi nu o văzuseră niciodată în viata lor. Cand s-a dat alarma, aproape toti au rămas în vagoane, deoarece nu aveau unde se adăposti. Marea majoritate vor pieri arsi de bombe.
O serie de crime inutile… Concluziile desprinse de contemporani sunt unanime: bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică. A fost măcelarită populatia civilă, lipsită de aparare, au fost distruse importante bunuri materiale. S-a aplicat doctrina generalului Harris, de a distruge căminele si familiile militarilor de pe front, pentru ca acestia să nu mai aibă pentru ce lupta. (…)
Contemporanii au sesizat extrem de bine tactica aplicată de către anglo-americani, dar si cinismul ticălos al acestora.
Maruca Cantacuzino-Enescu nota după câtiva ani in jurnal, citez:
“…în tot cursul acestei perioade sumbre, ascultam la radio cu consternare si revoltă, Vocea Americii, îndemnându-i, de patru ori pe zi, pe români, ca un ordin, să deschidă bratele Armatelor Rosii «eliberatoare» care înaintau, amenintându-ne că altfel, ne vom cufunda, noi si bunurile noastre, într-o mare de sânge. Mai aud si acum vocea lugubră si tonul răstit al speaker-ului ce ne transmitea acest mesaj de dincolo de Ocean. Acelasi speaker, fără îndoială, care, astăzi la Radio International, dojeneste tările ocupate că «se lasă conduse» de «tiranii de la Moscova», asa cum îl numeste Occidentul pe fostul său aliat din est. Ce logică!… Ce legi arbitrare ale celui mai tare, aplicate de cei mari asupra celor mici, asupra victimelor, până la urmă, născute din necesitătile cauzei lor…”
Anual, prima zi de luni a lunii noiembrie este Ziua mondială de rugăciune a femeilor baptiste. În București, femeile baptiste se vor întâlni luni, 3 noiembrie 2014, de la ora 17 la Biserica Creștină Baptistă „Betania”, Strada Popa Rusu, Nr. 22.
Ediţia cu numărul 21 a Târgului Internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură va avea loc în perioada 19 – 23 noiembrie a.c., în Pavilionul Central Romexpo.
Cel mai important eveniment cultural de tip expoziţional din România
Organizat de Radio România – singurul post de radio din lume care şi-a asumat acest rol – Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de Învăţătură este de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă cât şi pentru publicul larg.
Cu grijă pregătit şi cu nerăbdare aşteptat, cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, din România, are un loc bine definit în calendarul cultural şi în conştiinţa publicului, dovadă stând cei peste 100.000 de vizitatori care îi trec pragul în fiecare an.
Târgul se desfăşoară anual în Pavilionul Central Romexpo, reunind, într-un spaţiu expoziţional de 14.000 mp, oferta a peste 400 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte, firme multimedia, agenţii literare, organizaţii non-guvernamentale cu profil cultural şi educaţional, asociaţii profesionale, librării, biblioteci etc.
Momentul de vârf al anului editorial şi cultural în România
În toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS devine centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România. Deopotrivă expoziţie de carte şi cafenea literară, Târgul propune un maraton de peste 600 de evenimente culturale la fiecare ediţie, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă a întâlnirii cu lumea vie a culturii tipărite.
GAUDEAMUS – spaţiu al dialogului intercultural
Un adevărat incubator de idei şi proiecte culturale, Târgul îşi deschide anual porţile expozanţilor şi vizitatorilor din străinătate, oferind cadrul ideal de întâlnire între personalităţile străine invitate la Târg şi public, dar şi între specialiştii din industria cărţii, autori, editori, traducători, ilustratori de carte, agenţi şi critici literari.
Organizatorii anunță că ediția din această toamnă a târgului de carte KILIPIRIM are loc la etajul al 2-lea al Magazinului Unirea Shopping Center, Aripa Călărași. Edițiile anterioare au avut loc la Sala Dalles.
În ceea ce privește oferta editorială, organizatorii menționează următoarele:
„O ofertă impresionantă de cărți la prețuri „de kilipir”, peste 7.500 de titluri, îi așteaptă pe cititori la ediția din această toamnă a celui mai important târg de carte cu discount, Kilipirim. Volume pentru copii și tineret, dar și pentru cititorii experimentați, deopotrivă beletristică, nonficțiune și albume de artă – acestea sunt produsele care compun oferta expozanților, pe parcursul celor 5 zile de târg (29 oct.-2 nov., zilnic între orele 10.00 și 22.00), la Unirea Shopping Center – et. 2, Aripa Călărași.”
Pentru prima dată de la înființarea Federației Baptiste Europene în anul 1949, Consiliul acestei organizații se va ține la București. Prof. univ. dr. Otniel Ioan Bunaciu, președintele în exercițiu al organizației, este al doilea președinte român aflat la conducerea acestui for regional de reprezentare a baptiștilor. Primul român a fost Prof. univ. dr. Vasile Talpoș. Despre aceste aspecte am scris în cadrul articolului PASTORUL OTNIEL BUNACIU VA PRELUA FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL FEDERAȚIEI BAPTISTE EUROPENE
Revista Creștinul Azi anunță pe site-ul său faptul că întâlnirea începe în data de 24 septembrie 2014, de la ora 18 cu un serviciu divin în sala de conferințe a Hotelului RIN Grand Hotel.
Participanți vor putea audia mai multe melodii interpretate de corurile reunite ale bisericilor baptiste din București dirijate de către Conf. univ. dr. Cristian Caraman, precum și scurte mesaje din partea unora dintre personalitățile prezente la eveniment.
În urmă cu câteva luni, trei tineri din Bucureşti s-au gândit să pună pe picioare propria afacere şi au ajuns la concluzia că cel mai potrivit ar fi să introducă internet gratuit în mijloacele de transport în comun. Investiţia se ridică la circa 5.000 de euro, iar afacerea ar putea să fie sustenabilă dacă 5% din pasageri s-ar conecta la viitoarea reţea. (…)
Alex Costea povesteşte că în prima parte a proiectul atât el cât şi ceilalţi doi parteneri de afacere şi-au propus să introducă internet pe crica 10-14 linii de autobuz, iar profitul pe care îl vor obţine să-l investească pentru acoperirea unei arii extinse din Bucureşti. „În primul rând ne-am gândit să introduc internet pe liniile pe care se află şcoli, licee, universităţi. Este vorba despre un public căruia ne adresăm şi care are nevoie de acest serviciu“, precizează Alex.
Călătorii şi RATB-ul nu plătesc nimic.
Proiectul gândit de cei trei tineri funcţionează simplu şi din toată această afacere „toată lumea are de câştigat“, după cum precizează chiar ei. Atât călătorii, cât şi reprezentanţii regiei de transport nu sunt nevoiţi să plătească nimic în plus pentru a se conecta la internet. „În momentul în care călătorul se conectează, pe ecran îi apare o reclamă care durează cinci secunde. Aşa este susţinut proiectul nostru“, după cum precizează Alex. De asemenea, acesta a declarat că în viitor are de gând să dezvolte alături de colegii săi o aplicaţie care să îi ajute pe bucureşteni să vadă în cât ajunge în staţie autobuzul pe care îl aşteaptă sau care sunt rutele cele mai potrivite pentru el.
Bucureștenii se pot plimba de marți cu barca pe râul Dâmbovița, pot vâsli în canotci și încerca plăci de surf (stand up paddle & surfinguri) pe porțiunea cuprinsă între Podul Unirii și Biblioteca Națională.
Foto: (c) ALEX TUDOR/ AGERPRES ARHIVA
Centrul Rowmania va fi deschis în perioada iunie — octombrie de marți până duminică între orele 8,00-21,00. Evenimentul este organizat de Asociația Ivan Patzaichin Mila 23 și SupAcademy România împreună cu ARCUB, cu sprijinul Primăriei Capitalei.
Centrul Artă pentru Viață București vă invită marți, 27 mai 2014, de la ora 18.30, în București, să participați la o dezbatere despre valorile credinței creștine, educației și culturii în societatea contemporană.
La eveniment puteți participa împreună cu partenerul de viață.
Invitația este valabilă pentru cei interesați din toate județele țării.
Pentru detalii și înscrieri vă rugăm sa ne scrieți la adresele de e-mail:
Alianța Evanghelică din România organizează Conferința Lucrătorilor Evanghelici din România și Europa de Est la București, în 18-19 iunie 2013. Cu această ocazie se va lansa proiectul Coaliția Evanghelică, ce va promova parteneriate și evenimente între biserici evanghelice din România, Europa de Est și SUA.
Expoziția Muzeul Crucii este organizată de Departamentul de Tineret al Bisericii Adventiste în colaborare cu asociația studențească AMICUS
Personajele biblice interpretate de actori, costumele de epocă, scenele bine realizate, versetele din Biblie atent alese și muzica tulburătoare, toate i-au impresionat profund pe vizitatori.
Ca și în toate celelalte proiecte misionare, dorim ca să atragem atenția locuitorilor Bucureștiului către dragostea lui Dumnezeu. De asemenea, dorim să folosim acest moment în care oamenii sunt mai predispuși să asculte cuvintele Evangheliei
2. Câteva date
Perioada desfășurării proiectului este 28 aprilie – 2 mai 2013. Locația: Universitatea Populară Dalles. Sala a fost închiriată pentru întreaga perioadă iar celelalte activități ale instituției au fost anulate. Mulțumim bisericii Excelsis pentru facilitarea tratativelor.
Pe data de 28 aprilie va fi montat Muzeul, începând cu ora 13:00 iar pe 3 mai, vineri, va fi demontat.
3. Desfășurarea proiectului
În zilele de Luni, Marți, Miercuri și Joi, între orele 10:00 și 21:00, Muzeul va fi deschis vizitatorilor. Forma de vizitare va fi un traseu pe urmele Mântuitorului de la Casa lui Simon la Cina cea de Taină, apoi în Ghetsemani, la judecată, pe dealul Golgota, în mormânt si încheind cu Marea Trimitere.
Din 7 noiembrie începe cea de-a XV-a ediţie a celui mai mare târg de carte cu discount din Bucureşti, Kilipirim.
Târgul va fi găzduit de Galeria Dalles în perioada 7 noiembrie-11 noiembrie 2012 şi va reuni peste 30 de edituri româneşti şi străine, care îşi vor primi cititorii cu pachete promoţionale şi discounturi de până la 70%. Tot ce vrei în materie de carte vei găsi aici: beletristică, hobby, ştiinţă, carte pentru copii, artă, arhitectură, design şi multe altele pe care te invităm să le descoperi acolo. http://www.vinsieu.ro
În primul articol din seria referitoare la istoria baptiștilor din România (Începuturile baptismului modern în România (I)), respectiv perioada modernă, am prezentat zonele geografice unde putem vorbi de un început al baptismului în România. De asemenea în primul articol am prezentat ce semnificație are botezul pentru baptiști și semnificația acestuia în doctrina baptistă.
Articolul de față își propune să continue explorarea istoriei comunității baptiste din România în secolului al XIX – lea prin prezentarea modului în care credința baptistă ajunge în București, fondarea și recunoașterea de către autorități a primei biserici baptiste de limbă germană la mijlocul secolului XIX. Explorarea continuă cu prezentarea unor informații referitoare la modul în care credința baptistă s-a răspândit printre români și cum s-a format prima biserică baptistă de limba română în București care îl va alege pe Constantin Adorian, un român cu studii la Hamburg, ca păstor al ei.
Cuvinte cheie: baptiști, istoria baptiștilor, România, secolul XIX, baptiști germani, Constantin Adorian, Muntenia, Gerhard Oncken, Karl Johann Scharschmidt, București, libertate religioasă, Biserica Baptistă Germană din București, București, Prima Biserică Baptistă Română, Muntenia.
Muntenia
Particularitatea secolului al XIX-lea și relațiile pe care România le avea cu Prusia și ulterior cu Germania a permis multor germani să vină la București. Odată sosiți în România, baptiștii germani au împărtășit credința lor printre conaționali astfel că în anul 1856 se întemeiază prima biserică baptistă de limbă germană în București prin activitatea misionară a lui Karl Johann Scharschmidt, tămplar de meserie, botezat la Hamburg, de Gerhard Onken care avea ca și mott-o al activității sale: „fiecare baptist un misionar”. Scharsmidt, care s-a mutat de la Hamburg în Ungaria, a fost implicat direct și profund în activitatea misionară. Rezultatul muncii misionare în care a avut și suportul soției sale Augusta, a fost fondarea la București a unei asociații cu scopul de a răspândi tractate religioase. Ca urmare a acestei activități misionare se pun bazele la București ale unei mici comunități baptiste de limbă germană care avea nevoie de îndrumare spirituală, Scharsmidt neputând fi ordinat ca pastor. În acest context acesta i-a scris lui Gerhard Oncken ca rugămintea de a trimite pe cineva care să călăuzească spiritual comunitatea baptistă din România. Răspunsul a venit prin trimiterea la București a lui Heinrich Koch, care a ajuns în anul 1861. Un an mai tărziu, respectiv 1862 a avut loc primul botez în București. Au fost botezați atunci Franz și Maria Tabory care mai apoi s-au implicat în lucrarea misionară din Sarajevo. (Ian M. Randall& D.B., „Romania, Baptist history” in Studies in Baptist history and thought,vol. 33 A Dictonary of European Baptist Life and Thought, p. 436).Începând cu anul 1865, baptiștilor din Vechiul Regat le-au fost recunoscute drepturile religioase, moment din care au putut întocmi şi tine registre de stare civilă. Am menționat Vechiul Regat deoarece în Transilvania baptiștii aveau recunoaștere legală în baza unor legi care funcționau în Imperiul Austro-Ungar, situația care s-a menținut o perioadă de timp și după Unirea de la 1918. Anul 1865 a devenit astfel unul de referință pentru comunitatea baptistă din București care număra în anul 1864 doisprezece membri. Am spus că acest moment este unul de referință deoarece acum „magistrul orașului București acordă baptiștilor drepturi egale cu și luteranilor de a-și întocmi și conduce (?) registre de stare civilă (înainte de punerea în aplicare a Codului Civil din anul 1866).” (D.B, Istoria creștinilor baptiști, vol. I p. 4 [7] ).
După primirea libertății de manifestare din punct de vedere religios baptiștii au crescut din punct de vedere numeric, astfel că la începutul secolului XX aveam mai multe comunități germane în România. Acesta este contextul în care, germanii baptiști din Dobrogea care au emigrat în America au trimis în anul 1908 doi predicatori pentru a vizita comunitățile germane din România, mai ales pe cea din București. „Unuia dintre ei, Beniamin Schlipf, îi plăcu aici și în urma unor invitații primite din partea Comunității din București, se stabili aici și sluji până în anul 1922 ca cetățean american. A putut să stea în țară în timpul războiului mondial [referire la primul război mondial] și să servească totodată și Biserica Luterană, iar după plecarea sa în America, Comunitatea germană a fost condusă de către predicatorul Carol Strobel până în anul 1928, când a fost înlocuit de către eminentul teolog Johan Fleischer.” (D.B, Istoria creștinilor baptiști, vol. I pp. 4-5 [7-8]).
Constantin Adorian – Evanghelia trece la români
Baptismulmodern în spațiul românesc și organizarea lor își are începutul în anul 1856, odată cu apariția primei biserici baptiste de limbă germană la București. Baptiștii germani s-au preocupat și de comunitatea românească astfel că treptat, „pas cu pas lucrarea s-a extins dinspre comunitatea germană spre români”, fapt care a făcut că până în anul 1912 să fie botezați și câțiva credincioși români[1]. Dat fiind faptul că lucrarea de misiune printre români a continuat s-a simțit nevoia organizării unei biserici a lor. În acest context anul 1912 devine crucial deoarece se reușește formarea primei biserici baptiste române în București pe strada Apele Minerale nr. 14-16[2]. Inaugurarea festivă a primei biserici baptiste române din București „a avut loc în prima duminică de după Crăciunul din 1912. Membrii fondatori au fost: Constantin Adorian, Ioan Barnea, N. Ianculescu, I. Haralambie, N. Șerbănescu cu soțiile lor și alte două persoane.”[3]
Primul pastor al Bisericii Baptiste Române a fost Constantin Adorian (1882-1954), care fusese convertit în 1902, prin intermediul lui F.W. Schuller. Acesta a fost botezat în aprilie 1903 în București de către Carl Scharschmidt şi a fost ordinat ca pastor al primei Biserici Baptiste Române din Bucureşti în anul 1913.
[1]Aurel Mateescu, „Prima biserică baptistă română în București: originre și dezvoltare” în Supliment Teologic „Creștinul azi”periodic de teologie baptistă, vol. III, nr. 1/2002, p. 52.
Luni, 3 septembrie, ora 19, la Librăria Café Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45 va avea loc lansarea cărţii în două volume „Case şi oameni din Bucureşti”, volumul I si vol II de Andrei Pippidi. La eveniment sunt invitaţi: arh. Nicolae Lascu şi arh. Şerban Sturdza.
Iată și o prezentare a cărții preluată de pe site-ul Editurii Humanitas prin intermediul lui Cosmin Budeancă care a semnalat acest eveniment cultural.
„De vreo zece ani, tot mai multe faţade ale unor clădiri din secolul al XIX-lea încep să se oglindească în pereţii de sticlă ai unor turnuri ridicate împotriva oricăror principii de urbanism şi, mai ales, împotriva istoriei unui oraş şi aşa desfigurat de demolările din anii ’80. Suntem atacaţi de o specie nouă de prădători: speculanţii imobiliari, câştigătorii pe termen scurt din sluţirea oraşului. Rapacitatea lor nu se împiedică decât de protestele celor care cunosc în amănunt povestea caselor, străzilor şi oamenilor din Bucureşti. Andrei Pippidi este unul dintre puţinii bucureşteni care au protestat demonstrând că valoarea educativă a unei case vechi este infinit mai mare decât valoarea investiţiei în „buildingul” care îi va lua locul. Articolele din Dilema veche, reunite în această carte, sunt ultima şansă de a opri dezastrul şi de a-i împiedica pe bucureşteni să-şi piardă clădirile şi, odată cu ele, istoria.”
Din câte se observă pe copertă este vorba de un volum care reunește partea I și a II – a publicate separat de autor tot la Editura Humanitas.
RATB a iniţiat proiectul pilot pe liniile expres 780 şi 783, prin care în fiecare maşină de pe liniile respective va fi prezent un responsabil permanent cu controlul biletelor de călătorie.
În prima lună, proiectul de pe cele două linii s-a bucurat de un real succes, precum şi de aprecierea călătorilor care utilizează traseele respective.
Astfel, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a extins pe linia 254 proiectul pilot iniţiat pe liniile expres 780 şi 783, un controlor făcând verificări în fiecare autobuz care circulă pe aceste trasee, iar în perioada următoare va fi implementat pe toate liniile de transport public ale RATB.
Proiectul pilot iniţiat de RATB a început în luna iulie, pe liniile expres 780 şi 783, fiind apreciat de călătorii care circulă pe traseele respective, se arată într-un comunicat de presă de marţi al Regiei Autonome de Transport Bucureşti.
Potrivit reprezentanţilor RATB, proiectul doreşte îmbunătăţirea serviciilor oferite călătorilor, prin aplicarea unor noi proceduri de monitorizare a activităţii de control şi crearea unor condiţii de transport civilizat.
„Ca urmare a aplicării noii metode de monitorizare a activităţii de control, călătoriile frauduloase pe aceste linii au fost eliminate, iar validările au crescut semnificativ. De asemenea, s-a înregistrat şi o creştere a încasărilor la punctele de vânzare situate pe traseul liniilor expres, datorită prezenţei permanente a agentului de control în mijloacele de transport”, a precizat RATB.
O situație similară am întâlnit în Praga. Acolo, accesul în mijloacele de transport de suprafață, în principal la autobuze, se făcea numai prin ușa din față iar călătorii arătau șoferului abonamentul sau introduceau biletul în aparatul destinat special acestui lucru unde se imprima data și ora călătoriei. Cei care nu aveau bilet puteau cumpăra de la șofer la un preț un pic mai mare decît de la toneta de bilete.
Proiectul „Cu bastonul prin Bucureşti” se va desfăşura la fiecare sfârşit de săptămână, în perioada 28 iulie – 9 septembrie, pe traseul Ateneul Român – Piaţa Naţiunile Unite, sâmbăta, începând cu ora 11.00, iar duminica începând cu ora 18.00.
Bucureștenii şi turiştii pot participa, începând de sâmbătă, la cea de-a treia ediţie a proiectului „Cu bastonul prin Bucureşti”, în care oamenii sunt invitaţi să descopere Capitala pas cu pas, informează organizatorii proiectului, Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate – ARCEN.
Voluntarii ARCEN au pregătit pentru turul ghidat din acest an poveşti inedite despre cum au trecut bucureştenii peste criza din 1929, dar şi cum îşi petreceau vara locuitorii Capitalei: ce localuri frecventau, cu ce delicatese se desfătau, ce melodii fredonau sau unde evadau de căldura insuportabilă. Nu lipsesc nici în acest an poveştile de amor, intrigile şi glumele bucureştenilor care circulau de la un cap la altul al Căii Victoria.
Din dorinţa de a le reda bucureştenilor istoria pierdută a oraşului, ARCEN precizează că reia proiectul „Cu bastonul prin Bucureşti” în contextul în care Capitala este puternic afectată de lipsa unei coerenţe urbanistice, de o dezvoltare haotică, care a dus la masacrarea istoriei şi patrimoniului cultural al Capitalei.
Proiectul ARCEN este o invitaţie adresată bucureştenilor spre a-şi descoperi cu alţi ochi oraşul în care trăiesc, de a-l aprecia şi, nu în ultimul rând, de a-l iubi. ARCEN oferă prin intermediul turului ghidat pietonal şi o alternativă de petrecere a timpului liber în mijlocul oraşului.
Durata turului ghidat va fi de două ore, se va desfăşura în limbile română, engleză şi franceză, iar punctul de plecare al acestuia va fi Ateneul Român.
Rezultate la Bacalaureat ale Liceelor Teologice Baptiste în sesiunea iunie-iulie 2012
(rezultate înainte de contestaţii)
Nr. crt
Unitate de învăţământ
Promovabilitate
Promovabilitate la nivel judeţean
Observaţii
1.
Liceul Teologic Baptist “Alexa Popovici” Arad
96.49%
39.07%
a obţinut locul al II-lea pe judeţ în ceea ce priveşte promovabilitatea
2.
Liceul Teologic Baptist “Logos” Bucureşti
54.16%
39.97%
3.
Liceul Teologic Baptist “Emanuel” Cluj-Napoca
98, 15%
54.3%
a obţinut locul al III-lea pe judeţ în ceea ce priveşte promovabilitatea, 35% din medii sunt peste 9
4.
Liceul Teologic Baptist “Emanuel” Oradea
100%
53.37%
a obţinut locul al I pe judeţ în ceea ce priveşte promovabilitatea, 35.09 % din medii sunt peste 9, ultima medie 7.21
5.
Liceul Teologic Baptist Reşiţa
82.76%
30.25%
a obţinut locul al I pe judeţ în ceea ce priveşte promovabilitatea, între primii zece elevi clasaţi pe judeţ doi aparţin Liceului Baptist, poziţia a II-a şi a IX-a
Remarc faptul că pe lângă Oradea și Sibiu mai avem încă două licee baptiste cu o promovabilitate foarte bună; liceele baptiste din Cluj-Napoca si Arad.
Pentru o situație comparativă prezint centralizat situația pe liceele teologice (neo)protestante la sesiunea de bacalaureat din 2011.
Biblioteca Națională a României și-a redeschis porțile pentru a-și primi cititorii. După mai bine de la 20 de ani de la revoluție Biblioteca Națională îi întâmpină pe cititori într-un spațiu modern punându-le la dispoziție și o serie de facilități. Fiindcă trăim în era comunicări prima facilitate pe care doresc să o menționez este cea a internetului. La parter accesul se poate face prin intermediul rețelei wireless iar în sălile de lectură există prize UTP la care se poate conecta cablul de rețea.
Altă facilitate constă în faptul că cititorii nu trebuiesc să plătească nimic pentru a beneficia de serviciile puse la dispoziție de către bibliotecă (cu excepția cazurilor speciale) dat fiind faptul că permisul de acces este gratis. Cititorii pot veni cu calculatoarele personale pentru a scrie precum și cu aparatele foto atunci când doresc să fotografieze o carte sau o publicație periodică fără să plătească vreo taxă ca la Biblioteca Centrală Universitară. În interiorul bibliotecii există și posibilitatea de a efectua copii xerox după cum s-au exprimat cei care ne-au dat aceste informații.
Am remarcat de asemenea și faptul că la mezanin și la etajul I spații destinate lecturii materialelor pe care cititorii și le aduc de acasă.
Dat fiind faptul că între 23-27 aprilie 2012 a fost săptămâna porților deschise, un grup de studenți de la Institutul Teologic Baptist din București precum și de la Facultatea de Teologie Baptistă din Universitatea București împreună cu rectorul Institutului Teologic, Conf. univ. dr. Daniel Mariș, pastorul Trandafir Popovici și Asist. univ. drd. Teodor Colda au vizitat Biblioteca Națională.
*
Atât pentru studenți cât și pentru cadrele didactice a fost o experiență plăcută. Vizita face parte din acele acțiuni inițiate de către Institutul Teologic Baptist cu scopul formării pentru slujire a studenților.
Avem nădejdea că Domnul va face lucruri mari și ne-am bucurat că am putut participa la acest eveniment inițiat de către Biblioteca Institutului Teologic Baptist care își dorește ca prin astfel de manifestări să vină în sprijinul studenților dar și al cadrelor didactice.
Pelicula fotografică a surprins mult mai bine decât am reușit să exprimăm noi prin scris interesul pe care studenții l-au manifestat față de această inițiativă precum și cel manifestat față de oportunitățile de care pot beneficia în cadrul Bibliotecii Naționale. Din acest motiv cei interesați pot accesa și albumul foto disponibil la adresa de mai jos.
Actrița Maia Morgenstern, care a interpretat-o pe Fecioarei Maria din filmul Patimile lui Isus, si alti 60 de actori au recreat pe strazile din Centrul Vechi scenele Drumului Crucii. Cateva sute de bucuresteni au urmarit pret de o ora 14 scene dramatice din patimile lui Isus Crist de la procesul in care a fost judecat de Pilat din Pont si pana la rastignirea pe Muntele Golgota. Rolul Mantuitorului a fost jucat de Dan Lese iar initiativa punerii in scena apartine asociatiei Beneva.
Spectacolul a avut scene similare cu cele din filmul Patimile lui Isus regizat de Mel Gibson iar organizatorii sustin ca au înștiințat Patriarhia Romana.
Vezi in articol un videoreportaj de la „Drumul Crucii” pus in scena pentru prima data pe strazile din Bucuresti.
Cătălin şi Ramona Lup sunt invitați, marți 10 aprilie 2012 de la ora 18.30 la Biserica Penticostala Betel situată în cartierul bucureștean Crângași să participe la întâlnirea de tineret a acestei biserici. Cu acest prilej vor aduce laudă Domnului și prin intermediul muzicii iar mesajul spiritual va fi transmis de către Florin Ianovici care va vorbi despre „Frumusețea tăcerii”
Pentru a gasi arhitectii care se vor ocupa de Piata Victoriei, Primaria Capitalei va organiza si in acest an concursuri de arhitectura, conform modelului dupa care a fost selectata echipa ce se ocupa de Piata Universitatii.
„Prioritara va fi amenajarea Pietei Universitatii. Aici lucrarile vor incepe la sfarsitul lunii martie si se vor finaliza in iulie. În plus, vor fi organizate noi concursuri pentru Piata Victoriei și Piata Unirii. Deocamdata se lucreaza la temele de concurs, insa liniile generale au fost deja trasate”, a precizat pentru B365.ro, arhitectul-sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu.
„Reamenajarea Pietei Victoriei va fi realizata dupa modelul Muzeului Louvre din Paris. Legatura intre cele trei muzee din Piata Victoriei se va realiza pe dedesubt. Va fi construit si un hol subteran cu luminatoare (n.r. acoperisuri transparente). De asemenea, statuia lui Ferdinand I va fi montata in piata, iar circulatia rutiera va fi ușor modificata in zona. Solutia finala va fi decisa in urma concursului”, a mai mentionat arhitectul-sef.
Si Piata Unirii va fi modificata, insa lucrarile vor fi mai complicate deoarece trebuie realizate lucrari si la canalizare, la pasajul subteran.
În perioada 24-30 septembrie 2011, Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii de Securitate al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti (FSPUB) organizează Şcoala de analiză politică „Alexandru Duţu”.
Şcoala de vară instituie în cadrul şi cu suportul FSPUB şi al Universităţii din Bucureşti un program interdisciplinar de studii de formare continuă destinată celor interesaţi de obţinerea de competenţe teoretice şi practice care să le completeze formaţia de bază şi să le ofere şansa unei cariere profesionale sau administrative în domeniul public sau privat.
Caracterul interdisciplinar al cursurilor oferite în cadrul Şcolii de vară de analiză politică decurge din reunirea într-o abordare generală unică a unor module care combină studii de ştiinţă politică, istorie cu matematică, statistică, simulare computaţională, inteligenţă artificială şi viaţă artificială. Tematica generală a ediţiei din 2011 este „Analiza, modelarea, simularea şi predicţia schimbărilor de mentalitate şi atitudine politică”. Această tematică generală acoperă mai multe domenii de studiu: domeniul ştiintelor politice şi sociale (istoria mentalităţilor, istoria administraţiei, diferitele tipuri de discriminare şi impactul acestora asupra mentalităţilor decizionale); teoria deciziei; domeniul ştiinţelor matematice şi informatice, ştiinţa calculatoarelor, ştiinţele artificialului.
Din 2011, pentru a omagia amintirea eminentului profesor Alexandru Duţu, a cărui carieră profesională se leagă în mod esenţial de crearea Facultăţii de Stiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, Şcoala de analiză politică a FSPUB (FSPUB School of Political Quantitative Analysis) îi va purta numele.
Mai multe informaţii despre organizarea şi programul evenimentului pot fi accesate aici.
Cursurile Şcolii de analiză politică „Alexandru Duţu” se vor desfăşura la sediul Facultăţii de Ştiinţe Politice din str. Spiru Haret nr. 8, Bucureşti.
Statuile din Piaţa Universităţii au o istorie strâns legată de cea a Palatului Universităţii. Dacă în 1885 Palatul Universităţii este inaugurat cu mare fast de Principele Carol de Hohenzolern şi soţia sa, Elisabeta, cu aceeaşi ocazie este inaugurată şi cea de-a treia statuie, reprezentându-l pe Gheorghe Lazăr.
Prima dintre statui, cea a principelui Mihai Viteazul, este inaugurată în 1874, pe data de 8 noiembrie, de Sfinţii Mihail şi Gavril. Statuia a fost realizată de sculptorul francez Carrière-Belleuse, format în atelierul lui Auguste Rodin. Sculptorul italian Ettore Ferrari este creatorul celei de-a doua statui; în 1879, cea de-a doua statuie, reprezentându-l pe Ion Heliade-Rădulescu, zis Eliad, Heliad sau Eliade, este amplasată la dreapta lui Mihai Viteazul, cu faţa spre Universitate. „Cele două statui, bronzul şi piatra, pun alături două simboluri: cel dintâi, istoric, unirea tuturor provinciilor româneşti, fie ea şi efemeră, la 1600; cel de-al doilea, istoric şi cultural, pentru că Heliade-Rădulescu, dispărut dintre cei vii cu exact 7 ani înainte de a fi înălţat pe soclu, a fost unul dintre complotiştii revoluţiei de la 1848, dar şi unul dintre întemeietorii literelor moderne în aceste părţi ale lumii” (Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului XIX, p. 16).
Astfel, revenind la 1885, statuia lui Gheorghe Lazăr se alătură celor două, pe flancul stâng. Autorul acesteia este sculptorul român Ion Georgescu, iar amplasarea statuii lui Gheorghe Lazăr nu este deloc întâmplătoare, deoarece Şcoala superioară de la mănăstirea Sfântul Sava îşi avea ruinele exact pe acelaşi loc: Lazăr o înfiinţase, punând astfel bazele învăţământului superior românesc. Gheorghe Lazăr îi fusese profesor lui Ion Heliade-Rădulescu.
„Grupul celor trei statui – care alătură cu nonşalanţă armelor de război cărţile de învăţătură, într-un amestec destul de banal pentru contemporanii tunarului călător şi al cărturarilor tăiaţi în piatră – va străjui apoi, din umbra Universităţii, toate plimbările prin centrul oraşului” (op. cit, p. 17).
O altă personalitate a lumii academice se alătură acestei pleiade, matematicianul Spiru Haret, după aproape o jumătate de secol. Elev şi el la Academia Domnească Sfântul Sava, Spiru Haret devenise doctor în ştiinţe matematice la Paris. În spiritul vremurilor, Spiru Haret a predat timp de peste 30 de ani Mecanică raţională la Universitatea din Bucureşti. Prin funcţiile pe care le-a avut, în special prin reforma din 1898, a stimulat în mod deosebit învăţământul românesc; este considerat a fi fost cel mai bun Ministru al Învăţământului din istoria României moderne. Statuia sa, realizată de sculptorul Ion Jalea, se adaugă şi completează Piaţa Universităţii.
Regia Autonoma de Transport Bucuresti infiinteaza, la solicitarea publicului calator, incepand cu noaptea de 15 spre 16 iulie, 23 de trasee de noapte cu autobuze. Aceste linii vor avea terminalul central la Piata Unirii si vor circula intre orele 23.00 si 1.00 si 5.00-6.00 la un interval de 30 minute si intre orele 1.00 si 5.00, la 60 de minute, precizeaza un comunicat remis miercuri de RATB, citat de Agerpres.
Pretul unei calatorii va fi cel existent in reteaua de transport public – 1,3 lei.
Liniile de noapte vor functiona pe urmatoarele trasee:
Linia N101 va functiona intre Piata Unirii si Pasaj Colentina, pe traseul Piata Universitatii, Cal. Mosilor, Sos. Colentina.
Linia N102 va functiona intre Piata Unirii si Granitul, pe traseul Piata Universitatii, Bd. Pache Protopopescu, Sos. Iancului, Sos. Pantelimon.
Linia N103 va functiona intre Piata Unirii si Faur Poarta 4, pe traseul Bd. Unirii, Bd. Burebista, Cal. Dudesti, Bd. Camil Ressu, Bd. Th. Pallady, Bd. 1 Decembrie.
Linia N104 va functiona intre Piata Unirii si Barajul Dunarii, pe traseul Bd. Unirii, Bd. Decebal, Str. Dristorului, Str. Baba Novac, Bd. N. Grigorescu, Str. Liviu Rebreanu.
Linia N105 va functiona intre Piata Unirii si Turnu Magurele, pe traseul Bd. Cantemir, Bd. Tineretului, Piata Sudului, Bd. Obregia.
Linia N106 va functiona intre Piata Unirii si Aparatorii Patriei, pe traseul Bd. Cantemir, Cal. Serban Voda, Piata Eroii Revolutiei, Sos. Oltenitei, Piata Sudului, Sos. Berceni.
Linia N107 va functiona intre Piata Unirii si CFR Progresul, pe traseul Bd. D. Cantemir, Bd. Marasesti, Str. Dr. Istrate, Sos. Viilor, Piata Eroii Revolutiei, Sos. Giurgiului.
Linia N108 va functiona intre Piata Unirii si Pasajul Colentina, pe traseul Piata Universitatii, Bd. Carol I, Bd. Ferdinand, Bd. Garii Obor, Str. Baicului, Str. D. Slugeru, Str. Heliade intre Vii, Str. Doamna Ghica, Sos. Colentina.
Linia N109 va functiona intre Piata Unirii si Republica, pe traseul Cal. Calarasilor, Bd. Basarabia.
Linia N110 va functiona intre Piata Unirii si Cartier 16 Februarie, pe traseul Piata Universitatii, Bd. Regina Elisabeta, Splaiul Independentei, Str. Virtutii, Sos. Ciurel, Bd. Constructorilor, Cal. Giulesti.
Linia N111 va functiona intre Bd. Unirii si Complex RATB Titan, pe traseul Bd. Unirii, Str. Lucian Blaga, Cal Vitan, Str. Fizicienilor, Bd. Th. Pallady.
Linia N112 va functiona intre Piata Unirii si Piata Resita, pe traseul Bd. Cantemir, Cal. Serban Voda, Piata Eroii Revolutiei, Sos. Oltenitei, Bd. Brancoveanu, Str. Izvorul Rece, Str. Resita.
Linia N113 va functiona intre Piata Unirii si Piata Presei Libere, pe traseul Bd. I.C. Bratianu, Bd. Nicolae Balcescu, Bd. G-ral. Gh. Magheru, P-ta. Romana, Bd. Dacia, Cal. Dorobantilor, Bd. Maresal C-tin. Prezan, Bd. Marasti.
Linia N114 va functiona intre Depoul Alexandria si Piata Unirii, pe traseul Sos. Alexandriei, Cal. Rahovei, Bd. Regina Maria.
Linia N115 va functiona intre Master si Piata Unirii, pe traseul Bd. Iuliu Maniu, Sos. Cotroceni, Splaiul Independentei.
Linia N116 va functiona intre Valea Ialomitei si Piata Unirii, pe traseul Drumul Taberei, Academia Militara, Bd. Eroilor, Bd. Elisabeta, Piata Universitatii, Bd. Bratianu.
Linia N117 va functiona intre Laromet si Piata Unirii, pe traseul Bd. Bucurestii Noi, Cal. Grivitei, Bd. Dacia, Piata Romana.
Linia N118 va functiona intre Mezes si Piata Unirii, pe traseul Sos. Chitilei, Bd. Ion Mihalache, Piata Victoriei, Piata Romana.
Linia N119 va functiona intre CFR Constanta si Piata Unirii, pe traseul Sos. Pipera, Cal. Floreasca, Bd. M. Eliade, Str. Av. Beller, Cal. Dorobantilor, Bd. Dacia, Piata Romana.
Linia N120 va functiona intre Apusului si Piata Unirii, pe traseul Str. Apusului, Bd. Iuliu Maniu, Str. Valea Cascadelor, Bd. Timisoara, Str. Razoare, Str. Dr. Rainer, Bd. Eroilor, Splaiul Independentei.
Linia N121 va functiona intre Zetarilor si Piata Unirii, pe traseul Cal. Ferentarilor, Cal. Rahovei, Sos. Progresului, Cal. 13 Septembrie, Bd. Libertatii, Str. Natiunile Unite, Splaiul Independentei.
Linia N122 va functiona intre Valea Oltului si Piata Unirii, pe traseul Bd. Ghencea, Cal. 13 Septembrie, Str. Izvor, Str. Hasdeu, Splaiul Independentei, Piata Unirii.
Linia N123 va functiona intre Lacul Tei si Piata Unirii, pe traseul Str. Barbu Vacarescu, Str. Tunari, Str. Alecu Russo, Bd. Dacia, Str. Vasile Lascar, Str. Armand Calinescu, Calea Mosilor, Str. Sf. Vineri, Bd. Coposu.
Balta Alba – Daca am inteles eu bine, aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.
Baneasa – Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.
Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact oceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.
Colentina – Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la “colea-n-tină” – cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si “Olintina” Cotroceni – Numele ii vine de la “a cotroci”, “cei care “cotrocesc”. Un vechi regionalism care inseamna “a cotrobai”, “a scotoci”, “a scormoni”.
Crangasi – Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei – un crang. Aici traiau, normal, crangasii.
Damaroaia – aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris
Dealul Spirii – Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si “Spirea”), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche)
Dristor – vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau «darste» si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor.
Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.
Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) “Ferentarius” – Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul
Floreasca – dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii
Ghencea – Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei
Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor
Lipscani – din slava -Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest “loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.
Militari – In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici “Pirotehnia Armatei”
Pantelimon – isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca “pan” inseamna “tot” si “éléïmon” inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.
Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.
Salajan – Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.
Titan – isi ia numele de la fabrica de ciment “Titan” construita la inceputul secolului XX
Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: “În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea”
conducerea acestui for regional de reprezentare a baptiștilor. Primul român a fost Prof. univ. dr. Vasile Talpoș. Despre aceste aspecte am scris în cadrul articolului 
Statuile din Piaţa Universităţii au o istorie strâns legată de cea a Palatului Universităţii. Dacă în 1885 Palatul Universităţii este inaugurat cu mare fast de Principele Carol de Hohenzolern şi soţia sa, Elisabeta, cu aceeaşi ocazie este inaugurată şi cea de-a treia statuie, reprezentându-l pe Gheorghe Lazăr.
Istorie Evanghelica 