8 Atunci Cuvântul Domnului a venit la el şi i-a vorbit astfel:

9 „Scoală-te, du-te la Sarepta care aparţine de Sidon şi locuieşte acolo! I-am poruncit unei văduve de acolo să-ţi dea de mâncare.“

10 El s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetăţii, a văzut o văduvă care strângea lemne. El a strigat-o şi i-a zis: – Te rog, adu-mi puţină apă într-un vas ca să beau!

11 Ea a plecat să-i aducă apă, dar Ilie a strigat-o şi i-a zis: – Te rog, adu-mi şi o bucată de pâine!

12 – Viu este Domnul, Dumnezeul tău, i-a răspuns ea, că nu am pâine, decât un pumn de făină într-un vas şi puţin ulei într-un ulcior. Strâng acum câteva lemne, apoi mă voi întoarce acasă şi voi pregăti mâncarea pentru mine şi pentru fiul meu ca să mâncăm; după aceea vom muri.

13 – Nu te teme, i-a zis Ilie; du-te şi fă precum ai spus. Dar mai întâi fă din ceea ce ai o bucată mică de pâine pentru mine şi adu-mi-o; după aceea vei face şi pentru tine şi pentru fiul tău,

14 căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Făina din vas nu se va consuma, iar uleiul din ulcior nu se va termina până în ziua în care Domnul va da ploaie pe pământ.“

15 Ea s-a dus şi a făcut aşa cum i-a cerut Ilie. Şi astfel ea, Ilie şi familia ei au avut de mâncare în fiecare zi.

16 Făina din oală nu s-a consumat şi uleiul din ulcior nu s-a terminat, potrivit Cuvântului Domnului rostit prin Ilie.