Arhive etichetă: Mircea Bulatov

1983 – lucrări de extindere a clădirii Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” București


Pornind de la o fotografie preluată de pe pagina de Facebook a pastorului Liviu Căprar, l-am rugat pe fratele Mircea Bulatov să mă ajute în descoperirea contextului și personajelor care apar în fotografie.
Produsul final îl vedeți mai jos.

bcb-nadejdea-bucuresti-1983a

Mircea Bulatov mi-a mai scris următoarele: „Printre ceilalți tineri par să fie (nu sunt sigur) cei de la biserica din Tamaș de lângă Buftea unde făcea lucrări de misionariat și evanghelizare fratele Buni Cocar”.

Pentru înțelegerea necesității realizării lucrărilor din anii 80 am să reiau unele informații publicate în cadrul articolului 30 de ani de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA făcută de organele represive comuniste (1985-2015) – update

„Biserica Baptistă „Nădejdea sau Biserica Baptistă Giulești, cum este cunoscută aceasta,  este situată în cartierul bucureștean Giulești pe strada Luduș, Nr. 4.  Conform informațiilor prezentate de către Ioan Bunaciu în cartea Istoria Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica a luat ființă ca un punct misionar al Bisericii Baptiste din cartierul Ferentari. Actuala Biserică Baptistă Providența. Conform informațiilor oferite de Alexa Popovici, biserica a fost fondată în anul 1933 de către Țopa Ioan care fusese trimis de Biserica Baptistă din Ferentari pentru a stabili în cartierul Giulești o filială a Bisericii din Ferentari. Inaugurarea casei de rugăciune și oficierea primului serviciu divin în ea a avut loc la data de 15 septembrie 1933. Pe parcursul anilor biserica a cunoscut o creștere constantă, astfel că în anul 1961 când pastor era Constantin Bălgrădeanu, se ajunsese la un număr de 180 de membrii. Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat clădirea bisericii, iar credincioșii au reușit să facă doar niște reparații minore cu toate că o perioadă de timp s-au întâlnit în capela Seminarului Teologic Baptist din București situat pe strada Berzei Nr. 29. Directorul Seminarului în acea perioadă (1970-1988) era pastorul Ioan Bunaciu. În anul 1980 a fost ales ca pastor al Bisericii, Buni Cocar, iar numărul de credincioși a continuat să crească astfel că se impunea mărirea locașului. În lucrarea Istoria Bisericilor Baptiste din România, Ioan Bunaciu menționează faptul că Buni Cocar „a început construcția unei clădiri noi și mari peste vechea clădire a bisericii, a turnat stâlpi de beton, iar peste ei a turnat cupola și a început să zidească”. (p. 126)

Pastorul bisericii din acea vreme, Buni Cocar, scrie următoarele în lucrarea autobiografică Și tata a plâns : „În fiecare an am extins casa de rugăciune, dar cu toate aceste remodelări n-am avut un singur serviciu în care să nu stea oamenii în picioare. Era o lucrare a Duhului Sfânt în mijlocul nostru și noi încercam să oferim condiții cât mai bune pentru toți cei interesați să participe la slujbe.
Singura cale era să amenajăm casa pe care o aveam , s-o extindem puțin chiar. Am propus asta și frații mei de credință s-au dedicat construcțiilor și renovărilor. Ne-am bucurat să facem lucrarea,  fiindcă simțeam că odată cu renovarea casei deveneam și noi puțin mai noi, mai ”renovați”. Din nefericire, extinderile le-am făcut mereu fără nici o aprobare de la cei în drept. Nu se dădeau și noi ne-am asumat riscul, construind fără avizul puternicilor zilei și nopții. După fiecare mărire constatam că trebuie să facem o alta.” (pp. 191-192)

Aceste modificări și construcții fără aprobarea autorităților, care oricum nu dădeau autorizații de construcție, a dus inevitabil la momentul demolării forțate de Rusalii 1985 despre care am scris AICI

Reclame

30 de ani de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA făcută de organele represive comuniste (1985-2015) – update


Acest articol este un update al celui despre demolarea locașului de cult al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București în ziua de Rusalii 1985.

demolare

Anul acesta (2015) de Rusalii se împlinesc 30 de ani de la demolarea locașului de închinare al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București al cărui pastor la momentul respectiv era Buni Cocar.

Biserica Baptistă „Nădejdea sau Biserica Baptistă Giulești, cum este cunoscută aceasta,  este situată în cartierul bucureștean Giulești pe strada Luduș, Nr. 4.  Conform informațiilor prezentate de către Ioan Bunaciu în cartea Istoria Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica a luat ființă ca un punct misionar al Bisericii Baptiste din cartierul Ferentari. Actuala Biserică Baptistă Providența. Conform informațiilor oferite de Alexa Popovici, biserica a fost fondată în anul 1933 de către Țopa Ioan care fusese trimis de Biserica Baptistă din Ferentari pentru a stabili în cartierul Giulești o filială a Bisericii din Ferentari (Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste, p. 124). Inaugurarea casei de rugăciune și oficierea primului serviciu divin în ea a avut loc la data de 15 septembrie 1933. (Dumitru Lungu, Mircea Bulatov, 1933-2013 Nădejdea în Dumnezeu: 80 de ani de lumină creștină la margine de București, p. 20).  Pe parcursul anilor Biserica Baptistă din Giulești a cunoscut o oarecare dezvoltare, astfel că în anul 1961, după arondarea bisericilor – vezi detalii în Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965) – sub pastorația lui Constantin Bălgrădeanu biserica ajunsese la 180 de membrii (Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste, p. 125). La cutremurul din 4 martie 1977 biserica a suferit unele pagube materiale, iar credincioșii s-au întâlnit o vreme în Capela Seminarului Teologic Baptist de pe strada Berzei, Nr. 29. Între timp enoriașii au reușit să facă unele reparații minore și să se mute în locașul lor de închinare din strada Luduș. În anul 1980 a fost ales ca pastor al Bisericii, Buni Cocar, absolvent al Seminarului Teologic Baptist din București (1978). Ioan Bunaciu menționează că „acesta a folosit în închinare practici carismatice, iar rezultatul a fost că s-au atașat de biserică mulți credincioși  din alte biserici, mai ales din cele penticostale. Biserica a ajuns astfel să numere aproximativ 250 de membrii.” (Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste, p. 125).  Acesta este contextul pentru care era nevoie de extinderea locașului de cult. Referitor la necesitatea unui astfel de demers nu există puncte de vedere divergente, ci numai în ceea ce privește modul de realizare și obiectivele care au stat în spatele deciziei pastorului Buni Cocar.

O primă poziție este exprimată de pastorii Ioan Bunaciu și Vasile Talpoș, ambii evidențiind faptul că ceea ce s-a realizat putea pune în pericol viețile oamenilor.

Iată ce spune Ioan Bunaciu:

Buni Cocar „a început construcția unei clădiri noi și mari peste vechea clădire a bisericii, a turnat stâlpi de beton, iar peste ei a turnat cupola și a început să zidească. În acel moment au intervenit în forță autoritățile, deși Uniunea Baptistă l-a apărat și a insistat ca biserica să fie mărită. S-a făcut atunci analiza tehnică a lucrărilor, a stâlpilor, mai ales, și concluzia a fost că aceștia nu erau în măsură să susțină greutatea acoperișului, astfel că imobilul era în pericol să se prăbușească. Dându-se ordinul de demolare, Cocar a întrevăzut dintr-o dată prilejul de a obține statutul de prigonit. (…) S- a adeverit curând că stâlpii s-ar fi putut prăbușii oricând.
După plecarea lui Buni Cocar în anul 1986 pastoratul bisericii a fost preluat de fratele Talpoș Vasile.”

Ioan Bunaciu, Istoria Bisericilor Baptiste din România, p. 126.

Vasile Talpoș menționează și el că stâlpii de susținere erau slabi

„Deși am pledat în fața celor șapte sau opt reprezentanți ai Primăriei timp de două ore să renunțe la planul demolării ei au venit cu contra argumente afirmând că acea clădire nu era construită după un plan și nici executată conform regulilor de construcții. (…) Din nefericire, când s-a demolat complet clădirea, în vederea realizării noii construcții, am constat că aveau dreptate.” Referire la anul 1993 când s-a început noua construcție.

Mărturie Vasile Talpoș  în Dumitru Lungu, Mircea Bulatov, 1933-2013. Nădejdea în Dumnezeu, p. 122

Aspectele menționate mai sus amintesc, dincolo de aspectele tehnice, momentele de tensiune și persecuție prin care au trecut membrii Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București.

Iată și mărturia pastorului Buni Cocar despre necesitatea extinderii locașului de cult și împrejurările care au dus la demolarea locașului de cult.

„În fiecare an am extins casa de rugăciune, dar cu toate aceste remodelări n-am avut un singur serviciu în care să nu stea oamenii în picioare. Era o lucrare a Duhului Sfânt în mijlocul nostru și noi încercam să oferim condiții cât mai bune pentru toți cei interesați să participe la slujbe.
Singura cale era să amenajăm casa pe care o aveam , s-o extindem puțin chiar. Am propus asta și frații mei de credință s-au dedicat construcțiilor și renovărilor. Ne-am bucurat să facem lucrarea,  fiindcă simțeam că odată cu renovarea casei deveneam și noi puțin mai noi, mai ”renovați”. Din nefericire, extinderile le-am făcut mereu fără nici o aprobare de la cei în drept. Nu se dădeau și noi ne-am asumat riscul, construind fără avizul puternicilor zilei și nopții. După fiecare mărire constatam că trebuie să facem o alta.”

Buni Cocar, Și tata a plâns, pp. 191-192

Prin acest scurt istoric și prezentare a evoluției Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea am ajuns și la momentul 1985.

Iată ce menționează Buni Cocar despre factorul declanșator a demolării Bisericii:

„Autoritățile statului au ”înghițit” aceste remodelări până la cea din 1985, când președintele Ceaușescu, în căutare de un loc potrivit pentru portul București la Dunăre (vroia să aducă Dunărea la București și tocmai în Giulești Sârbi), a observat o clădire neobișnuită în zona Pieții Giulești. Necunoscând-o l-a întrebat pe primarul Capitalei, Gheorghe Pană: „Faci aici Piața Pantelimon, Gheorghe?
Primarul Pană era în completă necunoștință de cauză și a promis cercetări. A doua zi primarul Pană (…) și cu el zeci și zeci de oameni ai regimului, primari de sector, secretari de partid, securiști, polițiști și oameni de ordine au venit la biserică. (…)
Tovarășii ne-au lovit în numele lui Marx sau Ceaușescu, convinși că sunt îndreptățiți să acționeze  cum au făcut-o.”

Buni Cocar, Și tata a plâns, pp. 192-194

Înainte de a lăsa mărturia unui martor ocular să relateze cele ce s-au întâmplat în ziua de Rusalii a anului 1985 se cuvin făcute câteva precizării referitoare la mărturia pastorului Buni Cocar. Astfel, pot să confirm faptul că în anii 80 președintele Nicolae Ceaușescu a vizitat și zona Pieței Giulești, fiind copil nu am reținut anul când a avut loc această vizită, dar evident că era un eveniment pentru noi să fim vizitați de președintele țării. În ceea ce privește faptul că Ceaușescu dorea să realizeze un port în zona Bucureștiului informația este reală, Ceaușescu avea acest vis de a aduce Dunărea la București, dar cred că pastorul Buni Cocar este sarcastic atunci când afirmă că Ceaușescu dorea să realizeze acest lucru în zona Giulești Sârbi. Nu intru acum în detalii despre acest aspect, însă se știe că portul se dorea realizat pe râul Argeș. Ceea ce este relevant în acest caz are de-a face cu modul abuziv în care a fost dărâmat locașul de cult al unei bisericii recunoscută de către autorități. Mai sunt lucruri de spus și mărturii de adus referitoare la acest eveniment dramatic care a schimbat viața unora dintre credincioși, dar deocamdată la mărturia fratelui Mircea Bulatov, unul dintre martorii acelor evenimente, s-a relateze prin intermediul unui material comemorativ ce are la bază experiența, documente de arhivă, dar și a unele mărturii orale.

De Rusalii anul acesta se împlinesc 30 de ani
de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA, 
făcută de organele represive comuniste.
O demolare poate fi făcută cel puțin în două feluri.
Brutal și rapid prin dărâmare (cu mult zgomot) reușește să transmită  năucire și frică.
Calculat și lent prin desfacerea (compromitere) piesă cu piesă a elementelor unei construcții bine închegate.
Primul fel de demolare se practica în anii premergători lui ’89, celălalt a luat ființă după.
În cadrul unei discuții purtată cu domnul Mircea Bulatov în data de 31 decembrie 2016 acesta menționa modul în care cei din conducerea Uniunii Baptiste s-au relaționat față de situația Bisericii din Giulești. 
Pastorul Mihai Hușanu, președinte al Uniunii Baptiste din România (1984-1988) a venit în fața credincioșilor și le-a spus că  „a fost săltat de Securitate” și a trebuit să ia atitudine, să dea detalii, dar le-a recomandat credincioșilor să facă cum îi îndeamnă inima.
O a doua poziție a fost exprimată de către pastorul Vasile Talpoș, secretar general al Uniunii Baptiste din România (1984-1988) și vicepreședinte al Federației Baptiste Europene (1984-1986). Acesta a venit în fața credincioșilor și i-a îndemnat să dărâme iei construcția ca să nu fie obligați să plătească autorităților și banii pentru demolarea clădirii.
Pentru înțelegerea acelor vremi aveți mai jos câteva relatări a celor  ce le-au trăit.
Mircea Bulatov
 

Din atașament puteți descărca un scurt material, însoțit de imagini, cu descrierea acelor tulburătoare evenimente.

 

Pentru o înțelegere și mai profundă a grozăviilor de atunci urmăriți fragmente din mărturia lui COJOCĂRESCU ION subinginerul constructor și în același timp diacon al bisericii NĂDEJDEA în 1985, folosind următoarele linkuri:

 

 Partea 1 COJOCARESCU ION Întrebări și acuzații

[https://www.youtube.com/watch?v=p4DN8yQMu0A&feature=youtu.be[/embed]

Partea 2 COJOCARESCU ION Suferințe și torturi
[https://www.youtube.com/watch?v=zIpzTNLX-hU[/embed]

”Hristos – Pâinea Vieții” la București – LIVE


https://www.facebook.com/prodocensmedia

Palatul Copiilor din București găzduiește, marți, 23 iunie 2015 începând cu ora 18 evenimentul ”Hristos- Pâinea Vieții”

Vor cânta The Messengers, Elim Harmony alături de Emma și Cristi Repede. Pastorii Moise Ardelean și  Florin Ianovici va avea mesaje biblice pentru cei prezenți.

Va așteptăm in sala sau online pe www.prodocensmedia.ro

Evenimentul este transmis în direct de către cei de la http://www.prodocensmedia.ro/

Prodocens Media logo final2

30 de ani de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA făcută de organele represive comuniste (1985-2015)


Cei care au informații despre ceea ce s-a întâmplat atunci, amintiri, fotografii, documente, comentarii îi rog să contribuie la rememorarea acelor momente în orice mod găsesc oportun.
demolare

Anul acesta de Rusalii se împlinesc 30 de ani de la demolarea locașului de închinare al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București al cărui pastor la momentul respectiv era Buni Cocar.

 

Cu acest prilej Mircea Bulatov, unul dintre martorii acelor evenimente, a realizat un material comemorativ pe baza propriei experiențe, a documentelor de arhivă, dar și a unor mărturii orale.

De Rusalii anul acesta se împlinesc 30 de ani
de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA, 
făcută de organele represive comuniste.
O demolare poate fi făcută cel puțin în două feluri.
Brutal și rapid prin dărâmare (cu mult zgomot) reușește să transmită  năucire și frică.
Calculat și lent prin desfacerea (compromitere) piesă cu piesă a elementelor unei construcții bine închegate.
Primul fel de demolare se practica în anii premergători lui ’89, celălalt a luat ființă după.
Pentru înțelegerea acelor vremi aveți mai jos câteva relatări a celor  ce le-au trăit.
Mircea Bulatov
 

Din atașament puteți descărca un scurt material, însoțit de imagini, cu descrierea acelor tulburătoare evenimente.

 

Pentru o înțelegere și mai profundă a grozăviilor de atunci urmăriți fragmente din mărturia lui COJOCĂRESCU ION subinginerul constructor și în același timp diacon al bisericii NĂDEJDEA în 1985, folosind următoarele linkuri:

 

 Partea 1 COJOCARESCU ION Întrebări și acuzații

Partea 2 COJOCARESCU ION Suferințe și torturi

30 de ani de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA făcută de organele represive comuniste (1985-2015)


demolare

Anul acesta de Rusalii se împlinesc 30 de ani de la demolarea locașului de închinare al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București al cărui pastor la momentul respectiv era Buni Cocar.

Cu acest prilej Mircea Bulatov, unul dintre martorii acelor evenimente, a realizat un material comemorativ pe baza propriei experiențe, a documentelor de arhivă, dar și a unor mărturii orale.

De Rusalii anul acesta se împlinesc 30 de ani
de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA, 
făcută de organele represive comuniste.
O demolare poate fi făcută cel puțin în două feluri.
Brutal și rapid prin dărâmare (cu mult zgomot) reușește să transmită  năucire și frică.
Calculat și lent prin desfacerea (compromitere) piesă cu piesă a elementelor unei construcții bine închegate.
Primul fel de demolare se practica în anii premergători lui ’89, celălalt a luat ființă după.
Pentru înțelegerea acelor vremi aveți mai jos câteva relatări a celor  ce le-au trăit.
Mircea Bulatov
 

Din atașament puteți descărca un scurt material, însoțit de imagini, cu descrierea acelor tulburătoare evenimente.

 

Pentru o înțelegere și mai profundă a grozăviilor de atunci urmăriți fragmente din mărturia lui COJOCĂRESCU ION subinginerul constructor și în același timp diacon al bisericii NĂDEJDEA în 1985, folosind următoarele linkuri:

 

 Partea 1 COJOCARESCU ION Întrebări și acuzații

Partea 2 COJOCARESCU ION Suferințe și torturi

Seară de evanghelizare cu Florin Ianovici la Biserica Creștină Baptistă ”Nădejdea” București (27 mai 2015) – live pe prodocensmedia.ro


Cu ocazia sărbătoririi Cinzecimii ( Rusaliile) și a comemorării a 30 de ani de la demolarea locașului făcută de comuniști Biserica Creștină Baptistă NĂDEJDEA vă invită la 4 seri speciale de proclamare a Cuvântului lui Dumnezeu și audiție de muzică creștină.

Evenimentul va putea fi vizionat live pe pagina prodocensmedia.ro

Prodocens Media logo final2

Prima seară, miercuri, 27 mai 2015 avem ca invitați pe pastorul Florin Ianovici, Grupul Betel București și Marian Mocanu.

27 Florin Ianovici

Mai jos aveți și un mic clip video de prezentare a acestui eveniment. Atât afișul cât și clipul de prezentare au fost realizate de către Mircea Bulatov

Binecuvântări din România pentru cei de la RTN Chicago – un material de Mircea Bulatov


Un material interesant realizat de Mircea Bulatov, material care, deși are numai 1:29, poate fi privit ca un logo al emisiunii  Interviurile Față în Față care l-a avut ca invitat pe pastorul Buni Cocar.

Reiau aici și interviul cu pastorul Buni Cocar publicat AICI

Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani – (05) Mircea Bulatov prezintă un scurt istoric al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” București


Cu prilejul serbării de 80 de ani a Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București ce a avut loc în data de 29 septembrie 2013, Mircea Bulatov a prezentat un scurt istoric al Bisericii

Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani - banner

Articole pe aceeaşi temă

ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1)

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (00) MESAJ BORA OCTAVIAN

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (01) CORUL BCB NĂDEJDEA, CRISTOS IN JURUL SĂU NE ADUNĂ (29.09.2013)

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (02) MESAJUL DE SALUT AL PASTORULUI DR. VASILE TALPOŞ

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (03) CORUL BCB NĂDEJDEA, LAUDĂ ASTĂZI PE DOMNUL

Apariții editoriale (16) Dumitru Lungu, Mircea Bulatov – Nădejdea în Dumnezeu 1933-2013. 80 de ani de lumină creștină la margine de București


Așa cum am anunțat în cadrul articolului ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1), în data de 29 septembrie  2013 la Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” din București a avut loc Serbarea de 80 de ani (1933-2013), Cu acest prilej a fost editată de către frații Dumitru Lungu și Mircea Bulatov cartea  Nădejdea în Dumnezeu 1933-2013. 80 de ani de lumină creștină la margine de București

Coperta 1

Nădejdea în Dumnezeu 1933-2013 Coperta 1

*

Nădejdea ăn Dumnezeu 1933-2013. 80 de ani de lumină creștină la margine de București - pagina de titlu

Pagina de titlu

*

Nădejdea ăn Dumnezeu 1933-2013. 80 de ani de lumină creștină la margine de București - coperta 4

Coperta 4

Articole pe aceeaşi temă

ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1)

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (00) MESAJ BORA OCTAVIAN

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (01) CORUL BCB NĂDEJDEA, CRISTOS IN JURUL SĂU NE ADUNĂ (29.09.2013)

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (02) MESAJUL DE SALUT AL PASTORULUI DR. VASILE TALPOŞ

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (03) CORUL BCB NĂDEJDEA, LAUDĂ ASTĂZI PE DOMNUL

Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani – 00 Mesaj Bora Octavian


Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani - banner

În cadrul acestui mesaj, Bora Octavian, ginerele pastorului Țopa Ioan, fondatorul Bisericii Baptiste din Giulești, evocă în mesajul său câteva aspecte despre persecuțiile la care au fost supuși credincioșii acestei biserici, încercările prin care aceștia au trecut în perioada guvernării antonesciene, dar și în cea comunistă.

Aspectele de istorie pe care fratele Bora le amintește aici au fost dezvoltate de către Mircea Bulatov și Dumitru Lungu în intervențiile lor care vor fi publicate pe acest site. De asemenea, istoria Bisericii Baptiste din Giulești a fost transpusă în scris în cartea dedicată acestui eveniment.

Articole pe aceeaşi temă

ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1)

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (01) CORUL BCB NĂDEJDEA, CRISTOS IN JURUL SĂU NE ADUNĂ (29.09.2013)

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (02) MESAJUL DE SALUT AL PASTORULUI DR. VASILE TALPOŞ

Aniversare 80 de ani Biserica Baptistă „Nădejdea” București (1)


Duminică, 29 septembrie 2013, s-au serbat 80 de ani de la înființarea Bisericii Baptiste din Giulești care l-a avut ca fondator și pastor pe  Țopa Ioan (1933-1962) fiind urmat de către Bălgrădeanu Constantin impus de Departamentul Cultelor după ce a fost ales tot la „recomandarea acestuia” ca Secretar General al Cultului Baptist.

Voi reveni cu alte informații despre acest eveniment și despre cartea editată cu acest prilej de către frații Dumitru Lungu și Mircea Bulatov.

Pentru început inserez aici banner-ul creat de Mircea Bulatov.

Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani - banner

%d blogeri au apreciat asta: