Arhive categorie: libertate

The New Yorker: How Trump Uses “Religious Liberty” to Attack L.G.B.T. Rights


Un articol interesant, semnalat de către Dionis Bodiu, despre politica administrației Trump față de L.G.B.T și modul în care au fost folosiți copiii în lupta pentru obținerea cât mai multor drepturi de către minoritățile sexuale.

Deși autoare este pro L.G.B.T, pasajul de mai jos arată cum stau lucrurile în realitate prin focalizarea atenției pe aspecte care țineau de drepturile copiilor de a decide în privința aspectelor care țin de sexualitate în paralel cu politica statului referitoare la protecția copiilor. 

„It seems both inevitable and ominous that the re-litigation of L.G.B.T. rights will center on children. Much of the success of the American L.G.B.T. movement in the last couple of decades has turned on avoiding confrontation with the perception of the homosexual threat to children. The strategy has been either to desexualize gays by shifting the conversation to marriage and parenting or—brilliantly—to position transgender children as the ones in need of protection. As a result, advances in L.G.B.T. rights have occurred despite a parallel trend toward ever more policing of sex and an intensifying drive for the protection of children from nearly everything.”
Read full article here 

https://www.newyorker.com/news/news-desk/how-trump-uses-religious-liberty-to-attack-lgbt-rights?mbid=nl_Daily+101117&CNDID=49341245&spMailingID=12118509&spUserID=MTg2MTUwMzg1Nzk4S0&spJobID=1260937311&spReportId=MTI2MDkzNzMxMQS2

Anunțuri

LaPunkt.ro: INTERVIU ALEXANDRU CĂLINESCU: Pierderea criteriilor morale duce la confuzia și răsturnarea valorilor.


Un dialog între Cristian Pătrășconiu și Alexandru Călinescu despre literatură, educație și societatea românească contemporană. 

http://www.lapunkt.ro/2017/10/10/interviu-alexandru-calinescu-pierderea-criteriilor-morale-duce-la-confuzia-si-rasturnarea-valorilor/

Conferința: O mărturie americană despre libertatea de conștiință cu Kim Davis și Horatio Gabriel Miheț – București, 12 octombrie 2017


Maxima zilei – 9 octombrie 2017



Am spus că nu mă voi depărta de adevăr, nici pentru o capelă plină de aur… căci știu că adevărul stă în picioare, întărit pe vecie și rămân veșnic, cu cel care nu se uită la fața omului.

Jan Hus, citat în

Erwin W. Lutzer – Reforma și întoarcerea la Evanghelie, p. 36.

Maxima zilei – 8 octombrie 2017



Și de s-ar putea ca glasul meu să se audă în întreaga lume, așa cum orice minciună și orice păcat pe care l-am făcut se vor arăta în Ziua Judecății, aș abjura (retracta) înaintea întregii lumi fiecare minciună și greșeală pe care am gândit-o sau am spus-o!

Jan Hus, declarație finală în fața Conciliului de la Konstanz (1 iulie 1415)

Erwin W. Lutzer – Reforma și întoarcerea la Evanghelie, p. 37.

Maxima zilei – 5 octombrie 2017



Avem prea multe biserici, prea multe relicve (adevărate sau false), prea multe minuni neadevărate. În loc să ne închinăm singurului Domn viu, ne-am închinat unor oase moarte, și în locul Hristosului nemuritor, ne-am închinat pâinii muritoare [pâinea consacrată din cadrul liturghiei].

John Foxe, Foxe’s Book of Martyr citat în

Erwin W. Lutzer – Reforma și întoarcerea la Evanghelie, p. 22.

Maxima zilei – 4 octombrie 2017



Stă în natura noastră să respingem verdictul  Evangheliei în ce ne privește și să ne împotrivim simplității profunde a harului care transformă.

Erwin W. Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie: in model pentru Biserica de azi, p. 21.

Maxima zilei – 3 octombrie 2017


A studia istoria Bisericii înseamnă a studia cum a lucrat Dumnezeu, înseamnă a aprecia modul providențial în care Și-a călăuzit poporul. Uităm că, cu cât înțelegem mai bine ziua de ieri, cu atât o vom înțelege mai bine și pe cea de azi.

Erwin W. Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie : un model pentru Biserica de azi, p. 15.

Apariții editoriale (48) Erwin W. Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie: un model pentru Biserica de azi 



Erwin W. Lutzer, Reforma și întoarcerea la Evanghelie: un model pentru Biserica de azi, traducere Laurențiu Pășiți, Editura Casa Cărții, Oradea, 2017, 227 pagini. 

Punctul de pornire al Reformei l-a reprezentat nevoia stringentă de schimbare din sânul Bisericii Catolice. Evenimentele dramatice care au urmat cuprind schimbările aduse de strădaniile lui John Wyclif în Anglia, arderea pe rug a lui Jan Hus în Praga și afișarea de către Martin Luther a celebrelor 95 de teze pe ușa Bisericii Castelului din Wittenberg, în 31 octombrie 1517.Erwin Lutzer surprinde în lucrarea sa figurile proeminente, locurile în care s-au produs evenimente și marile idei care au stat la baza Reformei și explică, de asemenea, influența ei continuă asupra Bisericii și civilizației occidentale.

https://www.ecasacartii.ro/reforma-i-intoarcerea-la-evanghelie.html

Această lucrare este apărută în anul în care celebrăm 500 de ani de Reformă protestantă fiind un instrument util celor interesați de acest subiect. Sunt informații și definiții ale unor termeni care îl vor ajuta pe cititor să înțeleagă mai bine contextul apariției Reformei protestante și a evoluției acesteia. 

Cartea a fost publicată în limba engleză cu titlul Rescuing the Gospel, fapt care are sens atunci când citim acestă carte. Chiar aceasta este tema centrală a cărții Salvarea Evangheliei.

Sper să revin cu mai multe informații după ce o voi termina de citit. 

Bill Saunders, membru al baroului de la Curtea Suprema a SUA, mesaj la deschiderea anului universitar 2017/2018 la ITBB și FTB 


Mesajul domnului Bill Saunders, membru al baroului de la Curtea Suprema a SUA, cu prilejul deschiderii anului universitar 2017/2018 la Institutul Teologic Baptist din București și Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității București (02.10.2017)

Kent Hill, Executive Director, Religious Freedom Institute la deschiderea anului universitar 2017/2018 la ITBB și FTB 


Mesajul domnului Kent Hill, Executive Director, Religious Freedom Institute din Washington DC, la deschiderea anului universitar 2017/2018 la Institutul Teologic Baptist din București și Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității București (02.10.2017)

Conf. univ. dr. Daniel Mariș despre Richard Wurmbrand


Cu prilejul deschiderii anului universitar 2017/2018 la Institutul Teologic Baptist din București, Conf. univ. dr. Daniel Mariș, Rectorul Institutului, a evocat personalitatea lui Richard Wurmbrand, rememorând momentul în care acesta a venit la Capela ITBB în anii ‘90.

Forumul Dialogos : Reforma în spațiul românesc


https://www.facebook.com/forumuldialogos/

Cristi Țepeș – evocare acțiuni de rezistență în comunism. Anul 1977


Pastorul Richard Wurmbrand, şef al Misiunii Bisericii Norvegiene „Magne Solheim” a înfiinţat şi organizat în anul 1947 mai multe reuniuni interconfesionale care aveau loc la Braşov


Secolul XX a oferit multiple ocazii de colaborare între cultele religioase din România. Un astfel de exemplu îl reprezintă și activitatea Misiunii Bisericii Norvegiene „Magne Solheim” și al pastorului Richard Wurmbrand.

Informația a fost regăsită de către doamna Mihaela Mihăilescu, fiind publicată în anul 2013 în cadrul unui articol despre Biserica Ortodoxă Română în timpul comunismului pe istorieculturala.ro.

Este scrisă astfel o altă filă din istoria Bisericii din România pe parcursul perioadei comuniste.

Un document [din Arhiva CNSAS (?)] referitor la vicarul patriarhal Antim Nica arată următoarele: pastorul Richard Wurmbrand, şef al Misiunii Bisericii Norvegiene „Magne Solheim” a înfiinţat şi organizat în anul 1947 mai multe reuniuni interconfesionale care aveau loc la Braşov. La ceste reuniuni participau şi preoţii Gâldău Florian (ulterior plecat în Anglia unde a ţinut conferinţe la Radio Londra), Gagiu Ion, Drăgulescu Toma şi episcopul Antim Nica (aflat în anul 1947 în fruntea eparhiei Dunării de Jos, în calitate de locotenent).

Durata acestor întruniri era de două săptămâni zi la zi consecutiv şi au avut loc două asemenea serii. Mai lămuritoare sunt notele făcute de ofiţeri de Securitate în „planul de acţiune informativă Antim Nica”, „ceea ce este mai important din activitatea lui, după 23 august 1944, este faptul că s-a stabilit informativ că Antim Nica a făcut parte din grupul de clerici ortodocşi români care erau în legătură cu organizaţia religioasă <<Mişcarea ecumenică internaţională>> demascată ca oficină de spionaj a serviciului secret american. Antim Nica era unul dintre conducătorii clericilor români care era în legătură cu această mişcare. De asemenea, s-a mai stabilit că Antim Nica era în foarte bune relaţii cu Magne Solheim, pastor evanghelic luteran norvegian, care iniţiase şi la noi în ţară, după 23 august 1944, o organizaţie de ajutorare a clericilor de toate confesiunile. Astfel Antim Nica în anul 1947 a mijlocit un mare ajutor ce s-a dat clericilor ortodocşi de către această organizaţie a lui Solheim. Şi această organizaţie a fost demascată ca oficină de spionaj a anglo – americanilor. Important[ă] este participarea lui Antim Nica în fruntea clericilor ortodocşi ce erau în legătură cu Mişcarea ecumenică internaţională precum şi faptul că nu întâmplător era în bune relaţii cu Solheim, demascat ca agent al spionajului american”.

Securitatea se arăta foarte interesată de activitatea mişcării ecumenice internaţionale şi de activitatea misiunii norvegiene, încercând blocarea colaborării Bisericii Ortodoxe Române cu aceste instituţii considerate agenturi imperialiste. De altfel, Biserica Ortodoxă Română a fost obligată să părăsească mişcarea ecumenică internaţională în anul 1948. Deoarece Securitatea considera colaborarea Bisericii Ortodoxe Române cu respectiva instituţie o cale de evaziune, care împiedica controlul strict al statului comunist asupra instituţiei eclesiastice în discuţie. La fel colaborarea cu alte culte cum este cazul Bisericii norvegiene a fost şi el interzis.

https://istorieevanghelica.ro/2016/12/31/biserica-ortodoxa-in-timpul-comunismului/

Vladimir Tismăneanu : Una dintre cele mai grave consecințe ale comunismului este tocmai această aiuritoare gimnastică a valorilor în care dispar distincțiile dintre onoare și dezonoare


Una dintre cele mai grave consecințe ale comunismului este tocmai această aiuritoare gimnastică a valorilor în care dispar distincțiile dintre onoare și dezonoare. Un univers plumburiu unde totul este o apă și-un pămant, vorba Monicăi Lovinescu, așadar unul în care totul se transformă în noroi…

Vladimir Tismăneanu

Copilărie la început de mileniu : un dialog între Cătălin Dupu și Marius Silveșan


Ana Blandiana : Cea mai mare victorie a comunismului a fost crearea omului fără memorie 


„Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism” – Ana Blandiana

http://epochtimes-romania.com/news/memorialul-victimelor-comunismului-de-la-sighet-aniversarea-unui-miracol–262244

Remember Rusalii 1985 la BCB Nădejdea București – Dumitru Lungu


Dumitru Lungu rememorează de Rusalii 2017 dărâmarea clădirii Bisericii Baptiste Nădejdea (Giulești) din București de Rusalii 1985.

Conferința Edictum: Hristos și Civilizația Libertății – Teodor Baconschi


Titlu: Hristos și Civilizația Libertății – Drumul de la Constrângere la Conlucrarea cu Dumnezeu
Conferențiar: Teodor Baconschi
Data: 30.03.2016

O prelegere interesantă și captivantă a domnului Teodor Baconschi în care discută despre libertate, despre Hristos și Civilizația libertății.
În cadrul primei părți a prelegerii, Teodor Baconschi face referiri și la conceptul „Imago Dei”, la modul în care chipul, imaginea lui Dumnezeu, este reflectată în om.

Maxima zilei – 21 mai 2017


„Harul nu ne face liberi să păcătuim, el ne face liberi să ascultăm, iar când păcătuim, ne face liberi să ne pocăim, în timp ce ne odihnim în ascultarea perfectă a lui Hristos.” 

 Burk Parsons

Lucian Boia – Astăzi nu mai e politic corect să definim proiectul european drept „creștin”


E clar că astăzi nu mai e politic corect – și nici măcar sociologic sau cultural corect – să definim proiectul european drept „creștin“; altele sunt trăsăturile sale definitorii. Dar asta nu poate schimba trecutul, sau nu trebuie să-l schimbe. Civilizația Europeană s-a înălțat pe un fundament creștin; și a ocoli acest adevăr, pe diverse motive de oportunitate politică (cum ar fi să nu-i jignim pe „ceilalți“) corespunde pur și simplu unui fals prin omisiune.

Lucian Boia, Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei, Editura Humanitas, București, 2016, p. 23.

Reforma Protestantă în Transilvania : cauze, evoluție și efecte


Institutul Teologic Penticostal din București în colaborare cu Editura Ratio et Revelatio a organizat marți, 24 noiembrie 2015 un eveniment științific despre „Reforma protestantă din Transilvania : cauze, evoluție și efecte” Cu acest prilej a fost prezentată și cartea doamne Ana Dumitran, Religie ortodoxă – Religie reformată.

Reforma Protestantă în Transilvania : cauze, evoluție și efecte este tema dialogului între istoricul Ana Dumitran și Emanuel Conțac pe marginea cărții Religie Ortodoxă, Religie reformată. Ipostaze ale identității confesionale a românilor din Transilvania în secolele XVI -XVII. 

 Lucrarea doamnei Dumitran este „un studiu istoric minuțios asupra influenței Reformei protestante asupra românilor ortodocși din Transilvania. Cercetarea urmărește modul în care acțiunile autorităților maghiare au avut drept rezultat revigorarea și transformarea Bisericii Ortodoxe a românilor.”

http://ratioetrevelatio.com/en/historia/74-religie-ortodoxa-religie-reformata-ipostaze-ale-identitaii-religioase-a-romanilor-din-transilvania-in-sec-xvi-xvii-.html

Cartea, apărută la Editura Ratio et Revelatio, este interesată și bine documentară venind cu informații inedite despre relația dintre ortodoxie și protestantism, despre relația dintre Biserica Ortodoxă și protestantism în Transilvania secolelor XVI – XVII. Totodată, lucrarea este o lectură utilă în acest an 2017 când sărbătorim 500 de ani de Reformă.

Conferința științifică „Reforma și limbajul credinței“ – Conf. Univ. Dr. Mihaela Bucin, Baptiștii români din Ungaria, aleșii care trăiesc ca străini … (1 Petru 1 :1)


Copilărie la început de mileniu – Marius Silveșan în dialog cu Cătălin Dupu


Un dialog cu Cătălin Dupu care are la bază cartea Copilărie la început de mileniu, primul roman pentru copii al autorului.

PragerU: Why Isn’t Communism as Hated as Nazism?


Today is May Day, also celebrated by many socialists and communists as International Workers Day. Our question is: When people think of humanity’s greatest evils, why is communism rarely mentioned? After all, in terms of duration in time, geographic scope, number of people enslaved and murdered, and lives destroyed, communists have caused more suffering than even the Nazis. As Dennis Prager explains in this week’s new video, communism should be regarded every bit as evil as Nazism.

With today being May Day, it’s important to post the truth on social media about socialism and communism. 

https://www.prageru.com/courses/history/why-isnt-communism-hated-nazism

Conferința științifică „Reforma și limbajul credinței”- Cuvânt Virgil Achihai, Președinte BCER


Mesaj Virgil Achihai, Președintele Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie din România și Secretar general al Alianței Evanghelice din România.

Apariții editoriale (46) – Vasile Bel, Constantin Ghioancă, Literatura baptistă de limbă română din perioada 1895-1990


 

Vasile Bel, Constantin Ghioancă, Literatura baptistă de limbă română din perioada 1895-1990, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017, 240 pagini. Postfață de Marius Silveșan

Istoria se poate reconstitui prin intermediul mai multor mijloace și metode, iar literatura, scrierile aparținând unui anumit grup etnic sau religios, folosite de o anumită comunitate, în cazul de față comunitatea baptistă de limbă română, este una dintre metodele aleasă de către cei doi autori ai volumului de față. Pastorii Vasile Bel și Constantin Ghioancă, cei care și-au propus să prezinte publicului larg ce literatură au realizat și utilizat credincioșii baptiști de limbă română din perioada 1895-1990. Lucrarea este una realizată după criterii științifice care acoperă un interval de timp amplu ce se întinde de la sfârșitul secolului XIX până la sfârșitul secolului XX. Avem o perioadă de aproape un secol de istorie baptistă reconstituită prin intermediul literaturii de limbă română. Intervalul 1895-1990 este relevantă prin faptul că în anul 1895 a fost identificată prima resursă din patrimoniul literar baptist din România, respectiv cartea de cântări, Cântările Sionului, iar anul 1990 marchează atât un nou început în ceea ce privește viața politică, cât și cea religioasă. Prin urmare, anul 1990 este semnificativ în acest context pentru că constituie momentul în care România și-a deschis granițele pentru un aflux de literatură religioasă sosită din străinătate.

Din punct de vedere tehnic cartea conține note de subsol, bibliografie și indice de nume. De asemenea, în această lucrare se regăsesc o multitudine de imagini cu coperțile resurselor (cărți, broșuri, reviste, calendare de studiu biblic) la care se face referire în carte.

Cartea este structurată pe cinci capitole astfel:

Capitolul 1 „Cărțile” prezintă lucrările de tip carte editate și tipărite de baptiști sau doar folosite de aceștia în cadrul serviciilor religioase sau în particular. Acest capitol fiind cel mai amplu în economia lucrării acordându-i-se de către autori peste 100 de pagini din cele 240 ale volumului.

Capitolul 2 „Revistele” prezintă 30 de titluri ale unor resurse periodice care circulau printre baptiștii români.

Capitolul 3 „Calendarele pentru școlile duminicale” prezintă 9 titluri de calendare folosite pentru lecțiile de școală biblică duminicală.

Capitolul 4 „Muzica bisericească” prezintă 16 titluri ale unor resurse muzicale (caiete pentru cor și fanfară, cărți de cântări) folosite de credincioșii baptiști.

Capitolul 5 „Alte titluri de cărți și reviste” prezintă 98 de titluri ale unor resurse care nu se încadrează în tematica capitolelor anterioare.

Lucrarea rezultată este una originală și totodată utilă atât pentru înțelegerea istoriei comunității baptiste de limbă română, cât și pentru evoluția literaturii baptiste de limba română, a limbii române și temelor teologice, sociale sau politice tratate în cadrul acestor scrieri pe parcursul secolelor XIX și XX.

Iată și cuprinsul cărții împreună cu argumentul lucrării.

PressOne: MODELE de CURAJ. Greti, îngerul închisorilor comuniste


PressOne prezintă în acest material biografia unei adolescente, Gertrud Bader, care în anul 1958 a comunicat timp de 8 luni cu deținuții de la Gherla și i-a ajutat să-și vadă iubitele. La momentul arestării, Gertrud Bader era o adolescentă care locuia lângă penitenciarul Gherla, iar pentru acțiunea ei avea să fie supranumită îngerul închisorilor comuniste:

La sfârșitul anilor ’50, ea a reușit să schimbe mesaje, timp de mai multe luni, cu câțiva deținuți ce primiseră pedepse grele pentru „uneltire contra orânduirii sociale”.
Alfabetul Morse îl mijlocea pe cel al dreptății și al iubirii.
Greti nota adresele logodnicelor sau ale soțiilor celor închiși și apoi le trimitea ilustrate cu indicații exacte privind data și ora la care să se prezinte în cimitirul de lângă zidul închisorii.
Fiecare femeie trebuia să aibă un buchet imens de flori, albe sau roșii, pentru a fi recunoscută de iubitul său, aflat la una dintre ferestrele pușcăriei.
Greti își semna răvașele cu numele abatelui Faria, bătrânul închis de-o veșnicie din Contele de Monte Cristo. Le expedia când de la Dej, când de la Cluj sau de la Bistrița, într-o încercare de pierdere a urmelor.
A fost arestată la 8 august 1958. Avea 17 ani și a primit o condamnare de 7 ani de închisoare. A ispășit aproape doi ani, la Cluj, Miercurea Ciuc și, în final, chiar la Gherla, unde, deși grațiată, a stat câteva săptămâni pentru a-și lua ultima porție de umilință.
Invocarea lui Dumnezeu la proces a dus la înăsprirea sentinței

Procesul a fost dur. La 16 octombrie 1958, Greti a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Judecătorul i-a înăsprit pedeapsa după ce ea l-a invocat pe Dumnezeu.

Greti a avut curajul să spună că, pentru a i se proba vinovăția, la proces fuseseră aduși deținuți falși.

Cel care împărțea legea la Tribunalul Militar Cluj a căutat s-o provoace:

– Să știi că, dacă n-ai fi minoră, aici ți-ar putrezi oasele pentru ceea ce ai făcut. În loc să te alături societății comuniste moderne, te-ai alăturat bandiților și dușmanilor țării.

– În orice caz, m-am alăturat oamenilor care au vrut binele României și nu răul care este astăzi.

Obrăznicia era de neacceptat.

– Da? Nu-ți place?

– Nu-mi place, nu-mi place!

– Da? Atunci aici vei muri.

– Dacă există Dumnezeu, atunci Dumnezeu va decide dacă voi muri aici sau voi fi cândva liberă. Dar eu cred că voi fi liberă.

– Auzi, grefier? Te rog să treci imediat: a doua sentință o primește pentru că este creștină și crede în Dumnezeu. Asta se pedepsește. (subl M.S.)

Prezentarea unor astfel de modele este un lucru necesar pentru cunoașterea istoriei noastre. Astfel de biografii sunt relevante și pentru cei care nu au trăit în sistemul comunist fiindcă oferă asupra acelei lumi o altă imagine, creionează tabloul real și nu unul ideatic.

Credința în Dumnezeu și dorința de a le fi de ajutor celor aflați în nevoie ar fi două caracteristici care se desprind din biografia doamnei Gertrud Bader.

Nicu Rusu – Mărturie și cântare 


%d blogeri au apreciat asta: