Ce este multumirea?


„Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc. Ştiu să trăiesc smerit, şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă. Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.”

Filipeni 4:11-13

1.      Mulţumirea este o deprindere.    … „ m-am deprins să fiu mulţumit …”

Deprinderea este definită ca fiind : obişnuinţă, obicei, pricepere, destoinicie, dexteritate, exerciţiu, practică… Apostolul Pavel spune clar : „m-am deprins”, adică am mulţumit întotdeauna, făcându-mi un obicei sfânt din mulţumire. Suntem noi „deprinşi” cu mulţumirea? Sau mulţumind mai rar, ne-am deprins şi cu nemulţumirea, cârtirea, ş.a.m.d… Deprinderea creează o stare de fapt, o realitate palpabilă.

2.      Mulţumirea este o stare.   … „ cu starea în care mă găsesc.”

Nu o stare oarecare, nu una după care am tânjit, nu una pe care o caut cu stăruinţă de ani de zile, nu ceva irealizabil, ci  „starea în care mă găsesc”. Lipsă sau belşug, sătul sau flămând, în totul şi pretutindeni… Indiferent de situaţie şi împrejurări, apostolul Pavel ne învaţă să fim în starea aceea specială de mulţumire. Deprinderea care determină o stare devine o ştiinţă.

3.      Mulţumirea este o ştiinţă.     „ Ştiu să trăiesc smerit, şi ştiu să trăiesc în belşug.”

Una dintre cele mai grele ştiinţe. Ştiinţa de a trăi mulţumit. Aceasta este o adevărată artă. Este un har să poţi cunoaşte oameni care ştiu să trăiască mulţumiţi cu adevărat. Este un mare har să poţi fi în compania oamenilor care în urma deprinderii cu mulţumirea, şi-au creat o stare specială din aceasta şi au ridicat-o la rangul de ştiinţă. Ştiinţa care are la bază deprinderea şi care a creat o stare de fapt, devine putere.

4.      Mulţumirea este o putere.   …” Pot totul în Hristos…”

Ai simţit vreodată sentimentul neputinţei de a fi mulţumitor sau de a aduce mulţumiri cuiva care ţi-a făcut un serviciu ? Nu-i aşa că ai nevoie de putere specială să poţi aduce mulţumiri binefăcătorului tău ? Dar dacă este vorba despre mulţumire adusă  celui ce-ţi pricinuieşte necaz, lipsă, durere ?  Ce zici despre întoarcerea celuilalt obraz ? Sau ce crezi că ar trebui să faci când cineva se judecă să-ţi ia haina ?  Ce părere ai despre a doua milă pe care ar trebui să o parcurgi ? (Matei 5:39-41) Da, mulţumirea este o putere, dar nu o putere omenească ci una divină. Pavel spune că el poate totul, dar nu oricum… ci numai în Hristos, care-l întăreşte.

5.      Mulţumirea este deci viaţa trăită cu Hristos şi în Hristos.

„ Căci pentru mine a trăi este Hristos.” Filipeni 1:21  Deprinderea, starea, ştiinţa şi puterea de a mulţumi sunt caracteristicile omului nou, născut prin Hristos în urma pocăinţei şi a credinţei personale. „ Căci dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă.” 2 Corinteni 5:17

Pastor, Elisei Pecheanu

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: