Vizita Tarului Nicolae al II-lea al Rusiei împreună cu Împărăteasa Alexandra Feodorovna si alti membrii ai Familiei Imperiale, la 1 iunie 1914, la Constanta.


 

Carol I,Tarul Nicolae, Ferdinand - la ConstantaCarol I, Tarul Nicolae, Ferdinand – la Constanta

       Constanţa era oraşul preferat al Familiei Regale. Regele Carol I obişnuia să vină deseori la Constanţa, care se transformase într-un loc de refugiu. În primăvara lui 1914, regele mergea de două ori pe zi la Cazino, pentru a inspecta lucrările şi pentru a da anumite indicaţii. Este cunoscută, de altfel, şi iubirea Reginei Elisabeta pentru ţărmul mării de la Constanţa, pentru ea fiind construit un pavilion, în anii 1909-1910, în portul oraşului. Pavilionul Regal a fost proiectat de Victor Ştephănescu şi construit de Anghel Saligny, după ideile Reginei Elisabeta. Regina organiza în „cuibul” său, aproape în fiecare zi, ceaiuri literare sau recepţii, pe care ziariştii le considerau de o simplitate încântătoare. Aici, la Pavilionul Regal, suveranii României i-au primit pe Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei şi pe membrii familiei sale, veniţi în vizită la Constanţa, pe data de 1/14 iunie 1914, cu câteva zile înainte de izbucnirea războiului.
Ţarul Rusiei avea o legătură strânsă cu Regele Carol I al României, mai ales în urma căsătoriei Principelui Moştenitor Ferdinand al României cu Maria, nepoata Ţarului Alexandru al II-lea şi verişoara lui Nicolae al-II-lea. Mai mult, a existat chiar şi un proiect de mariaj între prinţul moştenitor Carol (viitorul Rege Carol al II-lea) şi Marea Ducesă a Rusiei, Olga. Vizita Ţarului şi a Familiei Imperiale Ruse era o vizită de răspuns la cea pe care Regele Carol I o efectuase în iulie 1898, însoţit de Principele Ferdinand şi de primul-ministru D.A.Sturdza, în Rusia, la invitaţia Ţarului, poposind la reşedinţa acestuia de la Ţarskoe Selo, lângă Sankt Petersburg. Discuţiile politice de la Constanţa au vizat necesitatea menţinerii păcii în Balcani şi a respectării Tratatului de la Bucureşti din 1913. Vizita Ţarului avea loc cu exact 4 ani înainte de uciderea întregii Familii Imperiale Ruse de către bolşevici, la 17 iulie 1918.

 

Carmen Sylva, in Cuibul linistitCarmen Sylva, in Cuibul linistit

       Ziarul “Dobrogea Jună” a relatat cu lux de amănunte ziua petrecută la Constanţa de Regele Carol I al Romaniei şi soţia sa, Regina Elisabeta, Prinţul Moştenitor (pe atunci) Ferdinand al României şi soţia sa, Maria (viitorii suverani ai României Mari), Prinţul Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei, Ţarina Alexandra Feodorovna şi cei cinci copii ai lor, marile ducese Olga, Tatiana, Maria, Anastasia, şi ţareviciul Alexei: “La orele 8 a.m. a pornit din portul Constanţa vaporul Ovidiu, având la bord pe comandorul Mărgineanu, împreună cu toţi piloţii portului, spre a întâmpina yachtul imperial Standard, precedat de crucişătorul Cahul şi Almaz şi urmat de întreaga escadrilă rusă din Marea Neagră. Compania de onoare cu muzica şi drapelul a luat loc la debarcader, lângă pavilionul Reginei. O splendidă alee leagă pavilionul Reginei de pavilionul special amenajat, construit pentru primirea Suveranilor Rusiei. Aleea continuă spre oraş, ca un drum al florilor, presărat cu crizanteme şi margarete.
Bricul Mircea, aflat în rada portului, a salutat sosirea escadrilei ruse prin 31 de lovituri de tun. Şase aeroplane se înalţă deasupra mării.
La intrarea în port, yachtul Standard a fost pilotat de personalul român, iar operaţiunile de acostare au fost executate sub conducerea căpitanului Botez-Jean Bart, cu o precizie remarcabilă.
Alaiul a fost condus spre pavilionul reginei şi nici unui ministru nu i s-a permis să asiste la întrevederea celor doi şefi de stat, întrucât vizita a fost de la început declarată ca având un character intim.
Marea ducesă Olga, cu un aparat de fotografiat, a imortalizat secvenţele memorabile. Cu acest prilej, s-a turnat şi primul film documentar.
Primarul Constanţei, Virgil Andronescu, oferă oaspeţilor pâine şi sare de pe o tavă din aur masiv, comandată special pentru eveniment. Tava are marca oraşului şi inscripţionat România, iunie 1914.
Alaiul pleacă spre catedrală, asistă la un ceremonial religios, ţinut de un sobor de preoţi, condus de episcopul Nifon. După terminarea slujbei, atât familia regală rusă, cât şi cea română, s-au miruit la iconostas, sărutând o icoană a Sfântului Nicolae şi o cruce din aur, care apoi, aşezate într-o cutie din catifea, au fost dăruite ţarului.
Seara, dejunul a fost dat la Cazino de către I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri. Ţarul a oferit numeroase medalii şi ordine. La ceremonial a participat şi primarul Mangaliei, Nicolae Roşculeţ. Poate că în discuţiile intime dintre cei doi suverani, Mangalia să fi fost inclusă în jocurile politicii militare.
Vizita ţarului Nicolae al II-lea şi a familiei sale la Constanţa, în anul 1914, discuţiile cu regele Carol I şi primul ministru I.C.Brătianu, au reconfirmat noua orientare în politica externă a ţării noastre.” 

Participarea primarului liberal al Mangaliei, Nicolae Roşculeţ, la dineul oferit de suverani la Cazino, la Constanţa, la finalul vizitei Familiei Imperiale Ruse, nu este întâmplătoare. Aflat pentru acest mare eveniment la Constanţa, Carol I a vizitat şi Mangalia, fapt consemnat de acelaşi ziar “Dobrogea Jună”: “Administraţia comunei e încredinţată bunului nostru concetăţean Nicolae Roşculeţ, un tânăr avocat, dobrogean de baştină, care, ca să confirme odată mai mult ceea ce noi susţinem de mult, că Dobrogea atunci va progresa, când comunele ei vor încăpea pe mâinile adevăraţilor săi fii, îşi dă toate silinţele ca să dea acestui orăşel un aspect cât mai civilizat. Astfel, amicul nostru se ocupă anul acesta cu pavarea a cât mai multor străzi, prevăzându-le cu canaluri de scurgere; va înzestra oraşul cu o şcoală primară şi în curând va pune fundaţiile unei biserici, vrednică de localitate şi de preotul său, tânărul şi meritosul teolog Roşculeţ. Comitetul constituit în acest scop a colectat până acum 20.000 de lei, sumă la care Maiestatea Sa, cu ocazia vizitei ce a făcut oraşului zilele trecute, a binevoit a adăuga însemnata ofrandă de 25.000 de lei. Cu prilejul acesta, Suveranul s-a interesat de tot ce priveşte oraşul, şi a făgăduit să intervină ca vasul ce e orânduit să înceapă în curând curse zilnice între Constanţa şi Balcic, să se oprească şi la Mangalia. Nu pot încheia aceste mici note de călătorie asupra vechii Callatis fără a pomeni de grandioasele construcţii pe care amicii noştri Coman şi Aldea, doi mari şi buni gospodari, le ridică în localitate, şi care, cu îndemnul şi cu înfăţişarea lor, nu cu puţin vor contribui la înfrumuseţarea oraşului.”
Peste câteva zile, Europa intra în război.

       Surse de documentare:

Jean Carpentier, Francois Lebrun (coordonatori): „Istoria Europei”, Humanitas, Bucureşti, 1997
Keith Hitchins: “Românii. 1774-1866”, Humanitas, Bucureşti, 1998
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu: “Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare. Dobrogea”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
Istoria României, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti
Attila Laszlo, Neculai Bolohan: “Introducere în arheologie”, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi, Facultatea de Istorie, curs pentru Învăţământ la distanţă
Nicolae Iorga: “Istoria românilor”, Bucureşti, 1936 (republicată)
Vasile Pârvan: „Scrieri”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981
Radu Vulpe: “Din istoria Dobrogei”, vol. I,II, Bucureşti, 1968
Vasile Canarache: „Pontul Euxin. Măşti şi figurine Tanagra din atelierele de la Callatis-Mangalia”, Muzeul de Arheologie Constanţa, 1969
Ştefan Delureanu: „Callatis, mormântul istoriei”, Tomis nr. 5, Constanţa, 1997
Constantin Cioroiu: „Călători la Pontul Euxin”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984
Constantin C. Giurescu: “România în primul război mondial. Ştiri din arhivele Vienei”, în “Unitate şi continuitate în istoria poporului român”, Bucureşti, Editura Academiei, 1968
constanta-imagini-vechi.blogspot.com

Sursa: http://www.alternativaonline.ca

Reclame

3 răspunsuri

  1. ;eu cred ca nu trebuia sa fie executati familia imperiala a russiei, pt. ca dupa multi ani in russia s-a abatut un mare blestem al regimului comunist condus de dictatori fanatici si criminali care a facut peste 18 milioane de morti. si de acea poporul rus a suferit de foamete.

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Sunt de acord cu tine David, dar regimul comunist urmărea eliminarea tuturor adversarilor sau a potențialilor adversari

      Apreciază

  2. […] Vizita Tarului Nicolae al II-lea al Rusiei împreună cu Împărăteasa Alexandra Feodorovna si alt… […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: