Istoria unei instituții evanghelice: Seminarul Teologic Baptist din România


Istoria unei instituții evanghelice: Seminarul Teologic Baptist din România
Prin intermediul acestui studiu dorim să prezentăm câteva date din istoria Seminarului Teologic Baptist din România. Înființat în 1921 acesta și-a continuat existența sub acest nume până în anul 1990 când a fost transformat în Institut Teologic de gard universitar. Acest lucru s-a putut realiza după Revoluția din decembrie 1989 care aduce o rază de speranță în istoria acestei instituții devenită liberă să-și desfășoare activitatea fără îngrădiri.
Totodată, avem în vedere și prezentarea unor informații succinte privind începutul acestei instituții de învățământ evanghelic, evoluția acesteia în perioada interbelică și apoi în cea comunistă. Informațiile despre elevii Seminarului și bibliografiile celor doi rectori ai Institutului Teologic Baptist întregesc imaginea acestei instituții evanghelice.
Sesiunea internațională de comunicări științifice: Tradiție, Istorie, Armată – ediția a II-a, Constanța 2015
La această sesiune voi prezenta o comunicare despre Istoricul Seminarului Teologic Baptist din București, actualmente Institutul Teologic Baptist Bucuresti.
Cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență prezentată la Festivalul Țărmul de Aur 2014

Participanții la Masa rotundă „Sacrul în literatură”
Între 1-3 august 2014 în localitatea Corbu, județul Constanța, s-a desfășurat Festivalul creștin Țărmul de Aur organizat de către Centrul Artă pentru Viață București și Biserica Baptistă „Harul” din localitatea Corbu, cu sprijinul Primăriei localității Corbu. În cadrul acestui Festival, în data de 2 august 2014, a avut loc o masă rotundă cu tema „Sacrul în literatură”, moderată de către Prof. Daniela Varvara. La acest eveniment au participat: Conf. Univ. Dr. Angelo Mitchievici, Universitatea Ovidius din Constanța (prozator, critic literar), președintele Uniunii Scriitorilor din România (USR) filiala Dobrogea, Prof. Univ. Dr. Vasile Spiridon, Universitatea din Bacău (critic literar), Ovidiu Dunăreanu (prozator, directorul Revistei și Editurii ExPonto din Constanța, membru USR filiala Dobrogea), Prof. Dr. Anastasia Dumitru (directorul Revistei InterArtes), Prof. Laura Văceanu (președintele Societății de Haiku), Prof. Ioan Florin Stanciu (poet, prozator), Prof. Constantina Dumitru, Pastor Nelu Roșu (poet, redactor radio), Dr. Marius Silveșan (cercetător, istoric), Prof. Daniela Varvara (poetă), Ion Scarlat (cântăreț și scriitor), Crăiță Petre (poet), Prof. Coman, Pastor Mihai Fișteag.
În cadrul acestei mese rotunde am vorbit despre literatura istorică prin prezentarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965). În cadrul expunerii mele am evidențiat importanța istoriografică a unui astfel de demers, etapele care au condus la realizarea acestei lucrări, precum și care sunt temele abordate în cadrul cercetării mele. După susținerea prelegerii am primit aprecieri pozitive din partea celor prezenți la eveniment, cu care am discutat ulterior și alte aspecte ale istoriei românilor și Bisericii sub comunism. Doresc să evidențiez în acest articol interacțiunea și feedback-ul pozitiv primit din partea Conf. Univ. Dr. Angelo Mitchievici, a domnului Ovidiu Dunăreanu și a doamnei profesoare Anastasia Dumitru. Toți cei menționați au avut cuvinte de laudă la adresa lucrării și a cercetării pe care o întreprind, iar doamna profesoară Anastasia Dumitru a dorit să se cunoască mai bine structura și informațiile prezentate în carte pentru că va realiza o cronică a acestui eveniment.
Festivalul Țărmul de Aur și Masa rotundă au constituit un prilej pentru toți cei prezenți de a se întâlni cu oameni de marcă ai culturii dobrogene și nu numai. Deși sunt profesori, prozatori, poeți, aceștia și-au pus deoparte câteva ceasuri pentru a discuta de rolul înălțător pe care credința îl are în viețile oamenilor și cum a fost transpus acest concept în literatură.
Rolul credinței în viața Bisericii Baptiste sub comunism și a credincioșilor acesteia au constituit și subiectele a trei interviuri acordate de către mine în calitate de cercetător și istoric Radio Vocea Evangheliei Oradea (realizat de către Dr. Daniel Tanc) și Radio Vocea Evangheliei Constanța (realizat de către pastorul Nelu Roșu).
Material redactat pentru Revista Artă și Credință,
Marius Silveșan
Vizita Tarului Nicolae al II-lea al Rusiei împreună cu Împărăteasa Alexandra Feodorovna si alti membrii ai Familiei Imperiale, la 1 iunie 1914, la Constanta.
Carol I, Tarul Nicolae, Ferdinand – la Constanta
Constanţa era oraşul preferat al Familiei Regale. Regele Carol I obişnuia să vină deseori la Constanţa, care se transformase într-un loc de refugiu. În primăvara lui 1914, regele mergea de două ori pe zi la Cazino, pentru a inspecta lucrările şi pentru a da anumite indicaţii. Este cunoscută, de altfel, şi iubirea Reginei Elisabeta pentru ţărmul mării de la Constanţa, pentru ea fiind construit un pavilion, în anii 1909-1910, în portul oraşului. Pavilionul Regal a fost proiectat de Victor Ştephănescu şi construit de Anghel Saligny, după ideile Reginei Elisabeta. Regina organiza în „cuibul” său, aproape în fiecare zi, ceaiuri literare sau recepţii, pe care ziariştii le considerau de o simplitate încântătoare. Aici, la Pavilionul Regal, suveranii României i-au primit pe Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei şi pe membrii familiei sale, veniţi în vizită la Constanţa, pe data de 1/14 iunie 1914, cu câteva zile înainte de izbucnirea războiului.
Ţarul Rusiei avea o legătură strânsă cu Regele Carol I al României, mai ales în urma căsătoriei Principelui Moştenitor Ferdinand al României cu Maria, nepoata Ţarului Alexandru al II-lea şi verişoara lui Nicolae al-II-lea. Mai mult, a existat chiar şi un proiect de mariaj între prinţul moştenitor Carol (viitorul Rege Carol al II-lea) şi Marea Ducesă a Rusiei, Olga. Vizita Ţarului şi a Familiei Imperiale Ruse era o vizită de răspuns la cea pe care Regele Carol I o efectuase în iulie 1898, însoţit de Principele Ferdinand şi de primul-ministru D.A.Sturdza, în Rusia, la invitaţia Ţarului, poposind la reşedinţa acestuia de la Ţarskoe Selo, lângă Sankt Petersburg. Discuţiile politice de la Constanţa au vizat necesitatea menţinerii păcii în Balcani şi a respectării Tratatului de la Bucureşti din 1913. Vizita Ţarului avea loc cu exact 4 ani înainte de uciderea întregii Familii Imperiale Ruse de către bolşevici, la 17 iulie 1918.
Carmen Sylva, in Cuibul linistit
Ziarul “Dobrogea Jună” a relatat cu lux de amănunte ziua petrecută la Constanţa de Regele Carol I al Romaniei şi soţia sa, Regina Elisabeta, Prinţul Moştenitor (pe atunci) Ferdinand al României şi soţia sa, Maria (viitorii suverani ai României Mari), Prinţul Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei, Ţarina Alexandra Feodorovna şi cei cinci copii ai lor, marile ducese Olga, Tatiana, Maria, Anastasia, şi ţareviciul Alexei: “La orele 8 a.m. a pornit din portul Constanţa vaporul Ovidiu, având la bord pe comandorul Mărgineanu, împreună cu toţi piloţii portului, spre a întâmpina yachtul imperial Standard, precedat de crucişătorul Cahul şi Almaz şi urmat de întreaga escadrilă rusă din Marea Neagră. Compania de onoare cu muzica şi drapelul a luat loc la debarcader, lângă pavilionul Reginei. O splendidă alee leagă pavilionul Reginei de pavilionul special amenajat, construit pentru primirea Suveranilor Rusiei. Aleea continuă spre oraş, ca un drum al florilor, presărat cu crizanteme şi margarete.
Bricul Mircea, aflat în rada portului, a salutat sosirea escadrilei ruse prin 31 de lovituri de tun. Şase aeroplane se înalţă deasupra mării.
La intrarea în port, yachtul Standard a fost pilotat de personalul român, iar operaţiunile de acostare au fost executate sub conducerea căpitanului Botez-Jean Bart, cu o precizie remarcabilă.
Alaiul a fost condus spre pavilionul reginei şi nici unui ministru nu i s-a permis să asiste la întrevederea celor doi şefi de stat, întrucât vizita a fost de la început declarată ca având un character intim.
Marea ducesă Olga, cu un aparat de fotografiat, a imortalizat secvenţele memorabile. Cu acest prilej, s-a turnat şi primul film documentar.
Primarul Constanţei, Virgil Andronescu, oferă oaspeţilor pâine şi sare de pe o tavă din aur masiv, comandată special pentru eveniment. Tava are marca oraşului şi inscripţionat România, iunie 1914.
Alaiul pleacă spre catedrală, asistă la un ceremonial religios, ţinut de un sobor de preoţi, condus de episcopul Nifon. După terminarea slujbei, atât familia regală rusă, cât şi cea română, s-au miruit la iconostas, sărutând o icoană a Sfântului Nicolae şi o cruce din aur, care apoi, aşezate într-o cutie din catifea, au fost dăruite ţarului.
Seara, dejunul a fost dat la Cazino de către I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri. Ţarul a oferit numeroase medalii şi ordine. La ceremonial a participat şi primarul Mangaliei, Nicolae Roşculeţ. Poate că în discuţiile intime dintre cei doi suverani, Mangalia să fi fost inclusă în jocurile politicii militare.
Vizita ţarului Nicolae al II-lea şi a familiei sale la Constanţa, în anul 1914, discuţiile cu regele Carol I şi primul ministru I.C.Brătianu, au reconfirmat noua orientare în politica externă a ţării noastre.”
Participarea primarului liberal al Mangaliei, Nicolae Roşculeţ, la dineul oferit de suverani la Cazino, la Constanţa, la finalul vizitei Familiei Imperiale Ruse, nu este întâmplătoare. Aflat pentru acest mare eveniment la Constanţa, Carol I a vizitat şi Mangalia, fapt consemnat de acelaşi ziar “Dobrogea Jună”: “Administraţia comunei e încredinţată bunului nostru concetăţean Nicolae Roşculeţ, un tânăr avocat, dobrogean de baştină, care, ca să confirme odată mai mult ceea ce noi susţinem de mult, că Dobrogea atunci va progresa, când comunele ei vor încăpea pe mâinile adevăraţilor săi fii, îşi dă toate silinţele ca să dea acestui orăşel un aspect cât mai civilizat. Astfel, amicul nostru se ocupă anul acesta cu pavarea a cât mai multor străzi, prevăzându-le cu canaluri de scurgere; va înzestra oraşul cu o şcoală primară şi în curând va pune fundaţiile unei biserici, vrednică de localitate şi de preotul său, tânărul şi meritosul teolog Roşculeţ. Comitetul constituit în acest scop a colectat până acum 20.000 de lei, sumă la care Maiestatea Sa, cu ocazia vizitei ce a făcut oraşului zilele trecute, a binevoit a adăuga însemnata ofrandă de 25.000 de lei. Cu prilejul acesta, Suveranul s-a interesat de tot ce priveşte oraşul, şi a făgăduit să intervină ca vasul ce e orânduit să înceapă în curând curse zilnice între Constanţa şi Balcic, să se oprească şi la Mangalia. Nu pot încheia aceste mici note de călătorie asupra vechii Callatis fără a pomeni de grandioasele construcţii pe care amicii noştri Coman şi Aldea, doi mari şi buni gospodari, le ridică în localitate, şi care, cu îndemnul şi cu înfăţişarea lor, nu cu puţin vor contribui la înfrumuseţarea oraşului.”
Peste câteva zile, Europa intra în război.
Surse de documentare:
Jean Carpentier, Francois Lebrun (coordonatori): „Istoria Europei”, Humanitas, Bucureşti, 1997
Keith Hitchins: “Românii. 1774-1866”, Humanitas, Bucureşti, 1998
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu: “Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare. Dobrogea”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
Istoria României, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti
Attila Laszlo, Neculai Bolohan: “Introducere în arheologie”, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi, Facultatea de Istorie, curs pentru Învăţământ la distanţă
Nicolae Iorga: “Istoria românilor”, Bucureşti, 1936 (republicată)
Vasile Pârvan: „Scrieri”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981
Radu Vulpe: “Din istoria Dobrogei”, vol. I,II, Bucureşti, 1968
Vasile Canarache: „Pontul Euxin. Măşti şi figurine Tanagra din atelierele de la Callatis-Mangalia”, Muzeul de Arheologie Constanţa, 1969
Ştefan Delureanu: „Callatis, mormântul istoriei”, Tomis nr. 5, Constanţa, 1997
Constantin Cioroiu: „Călători la Pontul Euxin”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984
Constantin C. Giurescu: “România în primul război mondial. Ştiri din arhivele Vienei”, în “Unitate şi continuitate în istoria poporului român”, Bucureşti, Editura Academiei, 1968
constanta-imagini-vechi.blogspot.com
Seminarul “90 de ani de prezență baptistă în Constanța”
Anul acesta se împlinesc 90 de ani de atestare istorica a prezentei credinciosilor baptisti in orasul Constanța.
Cu aceasta ocazie, Comunitatea Bisericilor Crestine Baptiste din Constanta organizeaza seminarul cu tema: “90 de ani de prezenta baptista in Constanta”.
La eveniment vor fi invitate pesonalitati ale bisericii baptiste alaturi de reprezentanti ai autoritatilor locale si ai altor biserici creștine din Constanta.
Seminarul va avea loc miercuri 22 august, ora 14:00 in aula bibliotecii judetene din Constanta.
Programul seminarului va fi urmatorul:
14:00 – 14:45 Deschiderea lucrarilor seminarului si cuvantul invitatilor
Președintele Comunității Baptiste Constanta – pastor Daniel Fodorean
Reprezentanții autoritatilor locale
Arhiepiscopia tomisului – I.P.S. Teodosie
Mons. Ieronim Iacob, Viicar Episcopal de Dobrogea
Mesajul Președintelui Cultului Crestin Baptist din Romania
Reprezentantul Cultului Penticostal
14:45 – 15:30 Comunicari si dezbateri
1. Istoria și doctrina Baptista – conf. univ. dr. Emil Bartos, Facultatea de Teologie Baptista din Universitatea Bucuresti
2. Începutul siu evolutia miscarii baptiste in Constanta – pastor Emanuel Grozea si dr. ing. Cornel Tudose
3. Baptiștii si Sfanta Scriptura – conf. univ. dr. Octavian Baban, director
4. Educația Teologica si Invatamantul Religios Baptist – conf. univ. dr. Daniel Maris, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti
15:30 – 15:45 Pauza de cafea
5. Cultul Baptist. Reglementari juridice si Libertatea Religioasa – conf. univ. dr. Constantin Jurca, Universitatea Ovidius
6. Promovarea valorilor baptiste prin mass-media, pastor Aurel Silivestru, director Radio Vocea Evangheliei Constanta
7. Baptistii si implicarea in societate – lector univ. dr. Daniel Fodorean, Universitatea “Titu Maiorescu”, Facultatea de Drept
17:00 – 17:15 Conferinta de presa
Radio Vocea Evangheliei Constanța via România Evanghelică
Articole relaționate
90 de ani de credință baptistă în Dobrogea. Jubileu la Constanța
90 de ani de credință baptistă în Dobrogea. Jubileu la Constanța
Biserica Crestina Baptista “Sfanta Treime” din Constanta implineste anul acesta 90 de ani de existenta. In anul 1922 un grup mic de credinciosi baptisti a pus bazele infiintarii acestei biserici.
Pe parcursul lunii august Biserica din Constanta a invitat diferiti pastori sa predice Cuvantul Sfant: Corneliu Simut-rectorul Universitatii “Emanuel” din Oradea, Ionel Tutac-secretarul general al Uniunii Baptiste din Romania, Gheorghe Dobrin-pastor al Bisericii Baptiste “Betel” din Medias, Aurel Gacea-pastor al Bisericii Baptiste din Tulcea, Daniel Maris-rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, Octavian Baban-pastor al Bisericii Baptiste “Sfanta Treime” din Bucuresti, Daniel Fodorean-pastor al Bisericii Baptiste “Golgota” din Constanta si Doru Hnatiuc-pastor al Bisericii Baptiste “Emanuel” din Oradea (fost pastor al Bisericii timp de mai multi ani).