Arhive categorie: Documentare

The Art of Reading: How to be a Demanding Reader


There are four main questions you must ask about any book, found in How to Read a Book: The Classic Guide to Intelligent Reading:

1. What is the book about as a whole? You must try to discover the leading theme of the book, and how the author develops this theme in an orderly way by subdividing it into its essential subordinate themes or topics.

2. What is being said in detail and how? You must try to discover the main ideas, assertions, and arguments that constitute the author’s particular message.

3. Is the book true, in whole or part? You cannot answer this question until you have answered the first two. You have to know what is being said before you can decide whether it is true or not. When you understand a book, however, you are obligated, if you are reading seriously, to make up your own mind. Knowing the author’s mind is not enough.

4. What of it? If the book has given you information, you must ask about its significance. Why does the author think it is important to know these things? Is it important to you to know them? And if the book has not only informed you, but also enlightened you, it is necessary to seek further enlightenment by asking

https://www.fs.blog/2013/06/the-art-of-reading-how-to-be-a-demanding-reader/

Reclame

Istorie baptistă: Herbei Damian 1932-1987


Herbei Damian (1932-1987) a absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în anul 1959 sub directoratul lui Alexa Popovici. Dintre colegi, așa cum se menționează și în materialul realizat de Vasile Bel, l-a avut pe Hușan Mihai, cel care va deveni peste timp președinte al Cultului Creștin Baptist din RSR (1984-1988). La momentul absolvirii secretara Seminarului era Otilia Bunaciu, soția pastorului și profesorului Ioan Bunaciu.

Într-o vreme în care ateismul era propovăduit în societate, la școală, prin artă, acest om a ales să-L proclame pe Cel care este deasupra vremurilor, pe Dumnezeu.

Pentru a citi biografia acestui om al credinței accesați link-ul de mai jos

https://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2018/03/herbei-damian-1932-1987.html?m=1

Ultimul rege – Mihai I (Ep. 3)


ULTIMUL REGE este un serial documentar ( scenariu și regia STELIAN TANASE) – parte o unui proiect de mari dimensiuni DINASTIA – format din 22 de episoade care narează istoria celor patru regi ai noștri – Carol l, Ferdinand, Carol ll și Mihai l.
Episodul 2 este dedicat domniei ultimului rege pe care l-a avut România, Mihai I. Comentariul este citit de marele actor VICTOR REBENGIUC.

Textul este reprodus fidel în volumul DINASTIA publicat în 2017 de editura RAO sub semnăturile ELENEI VIJULIE și STELIAN TĂNASE. ( raobooks.com sau librariarao@rao.ro ).

http://www.stelian-tanase.ro/ultimul-rege-un-serial-documentar/

Episoadele anterioare pot fi urmărite aici:
Ultimul rege – Mihai I (Ep. 1)

Ultimul rege – Mihai I (Ep. 2)

 

Ultimul rege – Mihai I (Ep. 2)


ULTIMUL REGE este un serial documentar ( scenariu și regia STELIAN TANASE) – parte o unui proiect de mari dimensiuni DINASTIA – format din 22 de episoade care narează istoria celor patru regi ai noștri – Carol l, Ferdinand, Carol ll și Mihai l.
Episodul 2 este dedicat domniei ultimului rege pe care l-a avut România, Mihai I. Comentariul este citit de marele actor VICTOR REBENGIUC.

Textul este reprodus fidel în volumul DINASTIA publicat în 2017 de editura RAO sub semnăturile ELENEI VIJULIE și STELIAN TĂNASE. ( raobooks.com sau librariarao@rao.ro ).

http://www.stelian-tanase.ro/ultimul-rege-un-serial-documentar/

Episodul I poate fi urmărit aici:
Ultimul rege – Mihai I (Ep. 1)

Ultimul rege – Mihai I (Ep. 1)


ULTIMUL REGE este un serial documentar ( scenariu și regia STELIAN TANASE) – parte o unui proiect de mari dimensiuni DINASTIA – format din 22 de episoade care narează istoria celor patru regi ai noștri – Carol l, Ferdinand, Carol ll și Mihai l.
Episodul 1 este dedicat domniei ultimului rege pe care l-a avut România, Mihai I. Comentariul este citit de marele actor VICTOR REBENGIUC. Textul este reprodus fidel în volumul DINASTIA publicat în 2017 de editura RAO sub semnăturile ELENEI VIJULIE și STELIAN TĂNASE. ( raobooks.com sau librariarao@rao.ro ).

http://www.stelian-tanase.ro/ultimul-rege-un-serial-documentar/

Regele Mihai, 93 de ani de istorie – un documentar de Camelia Csiki (2014)


Ediţia emisiunii Ora Regelui, difuzată pe 30 decembrie 2014 la TVR1, dedicată aniversării zilei de naştere a Majestăţii Sale Regelui Mihai care a împlinit 93 de ani. Camelia Csiki, realizatorul emisiunii, a adunat imagini rare din viaţa Majestăţii Sale, mai puţin cunoscute publicului, pentru a reface povestea celor 93 de ani furtunoşi şi plini de istorie pe care i-a traversat.

Dragoș Pătraru – La revedere, Sire!


V-ați simțit vreodată foarte, dar foarte vinovați atunci când a murit cineva apropiat dar căruia ați simțit, în acel moment, că nu i-ați acordat nici timpul, nici dragostea și nici respectul pe care le merita?
Se întâmplă, de obicei, atunci când ne mor bunicii. Acei bunici care, eventual, ne-au crescut. Aceia care așteaptă de la noi măcar câte un telefon, din când în când. O vizită, cinci-zece minute, măcar, în care să se uite la noi și să vadă, cu ochii lor îngăduitori, ce am devenit.

Așa și-a început Dragoș Pătraru emisiunea Starea nației în care a evocat personalitatea Regelui Mihai I, dar a evidențiat totodată rolul monarhiei în făurirea României moderne, dar și faptul că după 1990 ne-am luat „rația de libertate” și nu libertatea deplină.

The Christian Reformation Part 07: The Conclusion – 500 Year Protestant Reformation


Understanding the context surrounding the origins of the Protestant Reformation 500 years ago. This is Part 7, the conclusion in the series explaining the importance that the Protestant movement had in the world.

The Christian Reformation Part 06: Reconsidering Everything – 500 Year Protestant Reformation



Understanding the context surrounding the origins of the Protestant Reformation 500 years ago. This is Part 6 in the series explaining the influence that Zwingli had in the Protestant movement.
AFIȘEAZĂ MAI MULT

The Christian Reformation Part 04: GOD’S TIMING – Commemorating 500 year Protestant Reformation


Understanding the context surrounding the origins of the Protestant Reformation 500 years ago.

The Christian Reformation Part 02: LUTHER’S COURAGE – Commemoration 500 year Protestant Reformation


The Christian Reformation Part 01: BACKSTORY – Commemorating 500 Year Protestant Reformation


The Atheist Delusion Movie (2016) 


Having to prove the existence of God to an atheist is like having to prove the existence of the sun, at noon on a clear day. Yet millions are embracing the foolishness of atheism. “The Atheist Delusion” pulls back the curtain and reveals what is going on in the mind of those who deny the obvious. It introduces you to a number of atheists who you will follow as they go where the evidence leads, find a roadblock, and enter into a place of honesty that is rarely seen on film. 

Suferinţa, binecuvântare pe calea lui Isus – Ferenc Visky despre Richard Wurmbrand și mișcarea betanistă


Pastorul reformat Ferenc Visky vorbește în acest interviu, realizat de Forumul Civic Cteștin, despre Richard Wurmbrand și mișcarea betanistă, o mișcare de trezire în cadrul Bisericii Reformate

AP – Today in History for September 11th


MARTURII RICHARD WURMBRAND


Memorialul Durerii – 25 de ani de la prima difuzare (1991-2016)


 

Memorialul durerii

Memorialul Durerii prezintă „istoria care nu se învaţă la şcoală”, aducând în prim plan poveştile oamenilor care au trecut prin „moara de suflete” a regimului comunist

http://www.tvrplus.ro/emisiune-memorialul-durerii-o-istorie-care-nu-se-invata-la-scoala-134

 

 

Claudiu Cârlescu la BCB Nădejdea București


AUDACITY – Full Movie (2015) HD – Ray Comfort


Acest documentar este produs de cei care au făcut documentarele: Noah (aici), 180 (aici), Genius (aici) și Evolution vs. God (aici)

Puteți să descărcați o broșură gratis (aici) cu titlul Cum ar trebui să răspundă creștinii la căsătoria homosexualilor?

și încă o broșură intitulată: Dumnezeu și sexualitatea (aici)

Mulțumesc lui Lucian Liță pentru semnalare și resurse

Peter (Travis Owens) is an aspiring comedian encouraged by his friend Ben (Ben Price, Australia’s Got Talent finalist) to perform at the local comedy club. But stage fright isn’t Peter’s only fear. When confronted with one of today’s most divisive issues, he feels compelled to speak, but can he? Challenged by his coworker Diana (Molly Ritter) to defend his convictions about homosexuality and gay marriage, will he have the courage to stand for what he believes—even at the risk of losing a friendship? And how will he respond when faced with a harrowing life-or-death experience?

“Audacity” uses a unique approach to address a very sensitive subject in contemporary society. Regardless of your views on homosexuality, you’ll gain fresh insights and a new perspective.

DVDs available for as low as $1 each at: http://www.AudacityMovie.com

Prezentarea Programului de Învățământ la Distanță al Institutului Teologic Baptist din București


În cadrul Institutului Teologic Baptist din București funcționează atât programul de licență cu frecvență, cât și Programul de Învățământ la distanță (I.D.)

La I.D. se poate înscrie oricine ore dorința de a aprofunda Sfânta Scriptură și de a-și dezvolta cunoștințele și abilitățile teologice într-un mediu profesionist.

Este de menționat și faptul că acest program este singurul program de ID pe teologie acreditat din România.

Mai multe informații despre admitere puteți citi aici .
ITBB AdmitereA4-2015
 Mai multe detalii despre acest program puteți afla din filmulețul următor:

1 Mai muncitoresc – un documentar not-politically correct


Un documentar not-politically correct despre originea sărbătorii de 1 mai realizat de Cristi Țepeș.

Cei de la portalul În Linie Dreaptă au publicat acest documentar sub titlul 1 Mai în calendarul religios al regimurilor totalitare

Tot cei de la ILD au adăugat făcut și câteva mențiuni foarte importante despre comunism și nazism ca religii politice.

„Cunoscutul jurnalist de televiziune, un intelectual creștin cu o profundă înțelegere a naturii religioase a ideologiilor revoluționare, reușește, în cele câteva minute ale acestui film, nu numai să expună marile minciuni legate de „1 Mai – Ziua Internațională a Celor ce Muncesc”, ci și să schițeze genealogia acestor mituri și adevăratul scop al utilizării lor de către regimurile totalitare.

Revedem imagini binecunoscute generației noastre, poveștile ridicole ale propagandei comuniste televizate de pe vremea lui Ceaușescu – ridicole, din perspectiva de astăzi, dar tragice pentru cei care trăiau aceste scene la vremea respectivă, dacă ne gândim la felul în care regimul comunist, cocoțat pe minciună, distrugere și crimă, își chinuia și umilea cetățenii, obligându-i, pe deasupra, să-i mai aducă și preaslăvire, în zilele stabilite drept „sărbători” de către calendarul religios comunist. ……”

1 mai nazism comunism

Despre legătura lui Marx cu satanismul a scris Richard Wurmbrand, într-o carte extrem de importantă, pe care v-o recomandăm insistent celor care încă nu ați citit-o, intitulată „Marx și Satan”, disponibilă online în limba română – ca și în nenumărate alte limbi. Cercetările lui Richard Wurmbrand au fost confirmate și de alți autori care s-au ocupat de biografia lui Marx.

În paralel, este documentată istoric și analizată de către diferiți autori, printre care Eric Voegelin, inspirația religioasă de tip ocultist, neo-păgân, adică tot satanistă, a nazismului. În mod deosebit, în poveștile „ariene” ale naziștilor, sărbătoarea Walpurgisnacht, „noaptea vrăjitoarelor” își avea semnificația sa – confirmată simbolic până și de sinuciderea lui Hitler în noaptea de 30 aprilie/1 mai 1945.

Este vorba de faptul că atât comunismul cât și nazismul sunt fenomene de natură religioasă – așa cum au arătat autori ca Eric Voegelin și Alain Besançon. Comunismul și nazismul maimuțăresc drăcește creștinismul, respectiv iudaismul, imitându-le Sfintele Scripturi, sărbătorile, tradițiile, instituțiile, mesajul moral, profeții, sfinții, martirii – dar inversând semnificația tuturor acestor lucruri. Ambele tipuri de ideologie totalitară se trag dintr-un filon revoluționar mai vechi, în care își are un loc deosebit de important Iluminismul, cel care a inspirat Revoluția Franceză.

Acesta este contextul în care trebuie înțeleasă funcția sărbătorii de 1 mai în regimurile totalitare: ea are, de fapt, în aceste sisteme, un caracter religios, cu ritualuri specifice, având loc primăvara, în preajma sărbătorii creștine și evreiești a Paștelui – pe care încerca să o înlocuiască, transformând-o în contrariul său; în locul celebrării Mântuirii, ca dar al lui Dumnezeu, oamenii, transformați în sclavi, erau scoși să se închine la idolii și la faraonii, stăpânii acestei lumi; acești stăpâni pretindeau că-i reprezintă pe muncitori, dar ei nu munciseră niciodată în viața lor și habar n-aveau ce-i aia munca.

Filmul este și o invitație adresată cititorilor noștri, de a cerceta pe cont propriu aceste conexiuni, insuficient cunoscute de publicul larg, dar care permit o înțelegere mai profundă inclusiv a „războiului cultural” din zilele noastre – război care, privit în trei dimensiuni, nu este, până la urmă, altceva decât o formă contemporană a luptei dintre Bine și Rău.

http://inliniedreapta.net/lavedere/1-mai-regim-totalitar/

4 Aprilie 1944 – Moartea venea din cer


bombe 1

La 4 aprilie 1944, o flotă aeriană anglo-americană, s-a ridicat din sudul Italiei, a traversat Dunărea şi a lovit Bucureştiul la ora prinzului. Rezultatul – 2994 morţi şi tot atîţia răniţi. Mii de case au disparut sub suflul exploziilor. Cartierele Gara de Nord, pînă-n Calea Victoriei, Grant, Griviţa, Giuleşti, Triaj, Chitila, au devenit de nerecunoscut, suferind pagube enorme. Morţii au fost îngropaţi într-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de funeralii naţionale, într-o atmosferă de durere şi consternare totală. Bucureştiul făcea cunoştinţă în acea zi cu vitregiile războiului. Pînă tunci, frontul fusese departe, şi locuitorii lui se legănau în iluzia că va fi ocolit de nenorociri. Vor urma şi alte bombardamente, dar acesta a fost cel mai distrugător.

http://www.stelian-tanase.ro/bombardamentul-de-la-4-aprilie-1944/

La 4 aprilie 1944, câteva sute de bombardiere americane, plecate din Italia şi care aveau drept ţintă Ploieştiul, au bombardat Capitala, vizând triajul Gării de Nord. Din păcate, numeroşi refugiaţi din nordul Moldovei, ocupată de Armata Roşie, se găseau acolo. Zona Griviţa a fost complet devastată. Mihail Sebastian scria în jurnal, la 8 aprilie: „Ieri după-amiază am fost în cartierul Griviţa. De la Gară la bulevardul Basarab nicio casă – nici una – n-a scăpat neatinsă. Priveliştea e sfâşietoare. Se mai dezgroapă încă morţi, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. La un colţ de stradă trei femei boceau cu ţipete ascuţite, rupându-şi părul, sfâşiindu-şi hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase puţin dimineaţa şi peste toată mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de coşmar. N-am mai fost în stare să trec dincolo de Basarab – şi m-am întors acasă, cu un sentiment de silă, oroare şi neputinţă.”
Bilanţul oficial? Morţi 2942, răniţi 2126. Aproape 3000 de morţi într-o singură zi, toţi, civili nevinovaţi.

http://adevarul.ro/cultura/istorie/bombardamentul-4-aprilie-1944

În acea zi de marti, Bucurestiul era scaldat de razele calde ale soarelui primavaratic, dar la hotare bubuiau tunurile: rusii calcau deja pamantul romanesc, dinspre nord-est. Cu tancurile si cu puhoi de pedestrime, se apropiau de Harlau si de Cotnari.

Nimic nu tulbura insa linistea populatiei civile in Capitala, afara de exercitiul de aparare antiaeriana, anuntat din ajun. Conform programului, inainte de pranz au pornit sa vuiasca sirenele. Alarma? As, exercitiu.

Peste o jumatate de ora, aceleasi sirene vesteau incetarea exercitiului, iar peste inca ora au inceput sa sune din nou. Alta alarma? Alta incetare? Desigur, continuarea exercitiului. Eram obisnuiti, aproape in fiecare saptamana se efectuau asemenea „repetitii”. La radio, se transmitea muzica, lumea isi vedea de treaba.

Deodata, din cer a inceput sa rasune un uruit de motoare. Am iesit in strada: la inaltime mare pluteau oranduite in patrat zeci de puncte stralucitoare, care pareau mai curand jucarii, decat o amenintare. Apoi s-au auzit vuiete, iar pamantul a inceput sa se cutremure, cu case cu tot.

Explozii, bubuituri, schije, apoi liniste. Bombardamentul a durat cam un sfert de ora, dupa care lumea a inceput sa prinda curaj, fiecare itindu-se din coltul unde se pitise.

In directia Garii de Nord, o coloana groasa de fum negru intuneca cerul, apoi altele doua, iar mai la stanga o flacara apocaliptica falfaia sinistru.

Peste cateva minute, uruitul de motoare s-a auzit din nou. De randul acesta, era clar ca nu-i gluma si multimea s-a repezit spre adaposturile in care fusese instruita la „exercitii”. Alte explozii, alte bubuituri, schije si alta liniste.

Timp de o ora incheiata, peste 300 de avioane lansasera „covorul de bombe”, care a facut orasul nefunctionabil: alimentarea cu energie a incetat, alimentarea cu apa la fel, liniile telefonice au amutit, iar trotuarele si caldaramurile rascolite de munitie si acoperite cu moloz au devenit aproape impracticabile.

Conform cifrelor oficiale, numarul victimelor umane in aceasta prima zi a bombardamentelor se ridica la 2.942 morti si 2.126 raniti. Printre cei disparuti s-a numarat actorul V. Vasilache (din celebrul cuplu „Stroe si Vasilache”).

Poetul simbolist Ion Minulescu, desi casa sa din Cotroceni nu fusese atinsa de bombe, a suferit un soc in urma caruia a facut ulterior infarct si a decedat pe 11 aprilie.

Scriitorul Mihail Sebastian, venit intr-una din zonele lovite chiar a doua zi dupa bombardament, descria in urmatorii termeni peisajul sinistru pe care i-a fost dat sa-l vada:

„Am fost in cartierul Grivita. De la Gara la Bulevardul Basarab, nici o casa – nici una – n-a scapat neatinsa. Privelistea e sfasietoare. Se mai dezgroapa inca morti, se mai aud inca vaiete de sub daramaturi. La un colt de strada, trei femei boceau cu tipete ascutite, rupandu-si parul, sfasiindu-si hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase putin dimineata si peste toata mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de cosmar. N-am mai fost in stare sa trec dincolo de Basarab – si m-am intors acasa, cu un sentiment de sila, oroare si neputinta”.

Dar bombardamentul din 4 aprilie n-a fost decat un inceput. Raidurile reveneau periodic, scuturand bombele lor peste Capitala, peste Ploiesti, peste toata Valea Prahovei, peste nodurile de cale ferata.

Dupa cum nota ziarul Universul, numai in perioada cuprinsa intre 4 aprilie 1944 si 8 mai 1944, bombardamentele au produs urmatoarele stricaciuni, in afara miilor de victime umane:

  • 13.925 imobile particulare
  • 47 institutii de cultura
  • 18 spitale si laboratoare
  • 14 biserici si cimitire
  • 21 intreprinderi civile

Coșmarul a lovit sistematic tara, pana in august 1944, cand bucurestenii au rasuflat usurati: in sfarsit, nu vor mai veni pe capul lor avioane cu bombe.

Nu bănuiau poate ca vor veni rusi cu tancuri, tot pe capul lor!

http://www.ziare.com/cultura/documentar/infernul-dezlantuit-asupra-capitalei-la-4-aprilie-1944-documentar-1356391

Au trecut 71 de ani de la marea tragedie din 4 aprilie 1944, când Bucurestii, capitala României, au fost victima unui masiv bombardament terorist al aviatiei americane. Au fost vizate tinte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar si partea centrală a orasului. Ele nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iasi-Chisinău, iar luptele încetaseră de la sfârsitul lunii martie. Ostilitătile aveau să se reia abia la 20 august. Tinta principală era însă Gara de Nord, pentru că scopul bombardamentului era împiedicarea transporturilor militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică, aliatul de atunci al americanilor, forta înaintarea spre vest. Potrivit ziarului Timpul din vremea respectivă, vânătorii români si germani, dar si servantii bateriilor antiaeriene au reusit să respingă cu succes valurile de bombardiere americane. Astfel, pe 4 aprilie ar fi fost doborâte 44 de aparate inamice, mai mult de o treime din numărul total cu care americanii au atacat. A doua zi, numărul avioanelor doborâte a fost de 54.

În bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane si au fost rănite alte 2.126. Mortii au fost îngropati într-un cimitir care va purta numele “4 aprilie” si care va fi desfiintat de autoritătile comuniste. În Gara de Nord se aflau câteva sute de moldoveni, evacuati, pentru a nu rămâne sub ocupatia sovietică, de unde urmau să fie repartizati în diferite locatii din Bucuresti, precum si din provincie. Erau mai ales femei, copii si batrâni, într-o stare de totală deprimare si derută. Îsi părăsiseră casa si averea agonisită, iar acum asteptau, flamânzi si obositi, intr-o gară pe care cei mai multi nu o văzuseră niciodată în viata lor. Cand s-a dat alarma, aproape toti au rămas în vagoane, deoarece nu aveau unde se adăposti. Marea majoritate vor pieri arsi de bombe.

O serie de crime inutile… Concluziile desprinse de contemporani sunt unanime: bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică. A fost măcelarită populatia civilă, lipsită de aparare, au fost distruse importante bunuri materiale. S-a aplicat doctrina generalului Harris, de a distruge căminele si familiile militarilor de pe front, pentru ca acestia să nu mai aibă pentru ce lupta. (…)

Contemporanii au sesizat extrem de bine tactica aplicată de către anglo-americani, dar si cinismul ticălos al acestora.

Maruca Cantacuzino-Enescu nota după câtiva ani in jurnal, citez:

“…în tot cursul acestei perioade sumbre, ascultam la radio cu consternare si revoltă, Vocea Americii, îndemnându-i, de patru ori pe zi, pe români, ca un ordin, să deschidă bratele Armatelor Rosii «eliberatoare» care înaintau, amenintându-ne că altfel, ne vom cufunda, noi si bunurile noastre, într-o mare de sânge. Mai aud si acum vocea lugubră si tonul răstit al speaker-ului ce ne transmitea acest mesaj de dincolo de Ocean. Acelasi speaker, fără îndoială, care, astăzi la Radio International, dojeneste tările ocupate că «se lasă conduse» de «tiranii de la Moscova», asa cum îl numeste Occidentul pe fostul său aliat din est. Ce logică!… Ce legi arbitrare ale celui mai tare, aplicate de cei mari asupra celor mici, asupra victimelor, până la urmă, născute din necesitătile cauzei lor…”

https://mizeriaistoriei.wordpress.com

Billy Graham: God’s Ambassador to World Leaders


Since the end of World War II, Billy Graham has met every United States president and countless world leaders, most of whom sought him out for friendship or advice.

Thanks to Flaviu Gavril Știr for this link

DOCUMENTAR Agerpres: 70 de ani de la instalarea guvernului condus de dr. Petru Groza


La 6 martie 2015 se împlinesc 70 de ani de la instalarea guvernului condus de dr. Petru Groza, primul guvern din istoria României cu majoritatea formată din membri ai PCR.

Instalarea Guvernului condus de dr. Petru Groza, la 6 martie 1945
Foto: (c) Arhiva AGERPRES

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, profitând de prezența Armatei Roșii, Uniunea Sovietică și-a impus dominația în estul Europei, inclusiv în România.

După instalarea, la 6 decembrie 1944, a guvernului condus de generalul Nicolae Rădescu, în București și în țară au fost organizate, de către comuniști, demonstrații de protest împotriva generalului. Agitațiile au culminat cu manifestația din 24 februarie 1945, care s-a soldat cu victime.

În aceste condiții, la București a sosit adjunctul ministrului de Externe sovietic, Andrei Ianuarevici Vîșinski. Acesta a cerut regelui Mihai I demiterea generalului Rădescu și formarea unui guvern al Frontului Național Democrat.

La refuzul regelui, în București au fost concentrate unități sovietice de blindate, a fost dezarmat batalionul de gardă al Marelui Stat Major, a fost interzisă legătura cu armatele române de pe front, radioul și presa au trecut sub control sovietic.

În urma acestor măsuri, la 1 martie 1945, generalul Rădescu a demisionat. În fruntea noului guvern a fost desemnat prințul Barbu Știrbey, dar nici acest guvern nu l-a mulțumit pe Vîșinski, amenințându-l pe rege că dacă nu-l numește pe Petru Groza prim-ministru, România urma să fie lichidată ca stat independent.

După noi presiuni, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a cedat, și, la 6 martie 1945, i-a încredințat lui Petru Groza formarea noului guvern, primul guvern din istoria României format în mare majoritate din membri ai PCR. În guvern au mai intrat reprezentanți ai Frontului Plugarilor, PNȚ — aripa Anton Alexandrescu, PNL — aripa Gheorghe Tătărescu și PSD.

Cabinetul condus de dr. Petru Groza este considerat a fi primul guvern cu majoritate comunistă aflat în fruntea țării și cel care a deschis calea comunizării României.

Impunerea, de către Uniunea Sovietică, a acestui guvern a provocat o stare conflictuală între suveran și executiv. În 1946 și 1947, PCR a devenit principala forță politică din România. Programul său politic prevedea abolirea monarhiei și instaurarea unui regim republican în România. Acest lucru s-a întâmplat la 30 decembrie 1947, când președintele Consiliului de Miniștri, dr. Petru Groza, i-a prezentat regelui actul de abdicare, care fusese deja redactat.

Izolarea era completă, în condițiile în care oricum Bucureștii și restul țării erau sub ocupația trupelor sovietice: telefoanele fuseseră deconectate, Palatul Elisabeta era înconjurat de trupele diviziei ”Tudor Vladimirescu”. În aceste circumstanțe, Mihai I a semnat, în numele său și al urmașilor săi, documentul abdicării de la prerogativele regale.

Instalarea Guvernului condus de Petru Groza (ctr.-stg.), la 6 martie 1945. Foto: (c) Arhiva AGERPRES

A fost convocată imediat o ședință fulger a Consiliului de Miniștri la care a participat și președintele Camerei Deputaților, Mihail Sadoveanu. Petru Groza a prezentat actul de abdicare și s-a emis o proclamație în care se consemna ”hotărârea de instaurare în România a unei forme republicane de guvernământ”.

În aceeași zi, într-o ședință extraordinară, Adunarea Deputaților a proclamat Republica Populară Română.

Regele Mihai I a părăsit teritoriul României la 3 ianuarie 1948, începând un lung exil.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Anca Pandea)

http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/03/06/documentar-70-de-ani-de-la-instalarea-guvernului-condus-de-dr-petru-groza-09-45-49

Ţie-Ţi cânt, Dumnezeul meu – Nicolae Moldoveanu (București Otopeni 1990)


Un mini reportaj de pe Aeroportul Otopeni din anul 1990 când Richard Wurmbrand rememorează amintirile pe care le are cu Nicolae Moldoveanu pe care nu l-a mai văzut de 25 de ani.

Alături de Richard Wurmbrand și Nicolae Moldoveanu în înregistrare mai apar: Constantin Tudose, Constantin Caraman, Emil Bulgăr, ş.a.

Sursa:Contul Oastea Domnului pe YouTube via Bogdan Emanuel Răduț

 

IOAN ALEXANDRU – Cruce și Înviere


Evocare a lui Ioan Alexandru (1941-2000), poet, om politic creștin, fondatorul mișcării provita din România (în 1990). Realizată de Cristi Țepeș pentru Televiziunea Română. Republicată cu permisiunea autorului de către Asociația PRO VITA – filiala București.

„Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit.
De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea Lui.” (II Tim, 4:7-8).

O evocare în imagini realizată de Cristi Țepeș (TVR):

„Corabia misterioasă” – un documentar TV despre Corabia lui Noe


În contextul lansării pe marile ecrane a filmului Noe regizat de Darren Aronofsky, avându-i în distribuție pe Russell Crowe, Jennifer Connelly vă propun vizionarea documentarului TV „Corabia misterioasă” regizat de către Cătălin Dupu. Documentarul a fost prezentat în cadrul emisiunii Viața la superlativ din iarna anului 2010, moderată de către Cornel Dărvășan la Speranța TV.

corabia misterioasa- afis film documentar TV

Prin intermediul acestui post eu vă propun să urmăriți emisiunea până la sfârșitul acesteia deoarece după difuzarea părții a doua a documentarului urmează o serie de discuții despre film, Biblie, necesitatea realizării unor astfel de producții, precum și despre autenticitatea istorică a potopului.

Moderatorul emisiunii, Cornel Dărvășan reușește să evidențieze punctele forte ale documentarului și totodată să conducă discuția într-o direcție relevantă.

22 decembrie 1989 – un material video realizat de Cătălin Dupu


Preluat prin intermediul Revistei Artă și Credință

București – Vizionarea și dezbaterea discursului Dr. Ben Carson


ben-carson1

https://www.facebook.com/ghioanca.costel

Protestanți în România – Documentar TVR realizat de Cristi Țepeș


Cristi Țepeș a realizat un scurt documentar despre protestanți (protestanții din România). Atunci când se referă la protestanți, documentarul face referire nu numai la luterani și calvini ci și la baptiști, creștini după Evanghelie și penticostali.

Documentarul a fost difuzat pe TVR 1 în cadrul emisiunii Univesrul Credinței http://www.tvrplus.ro/editie-universul-credintei

În cadrul acestui documentar vorbesc printre alții Prof Dr. Valeriu Andreiescu, pastor Virgil Achihai, Conf.  Univ. Dr. Mariș Daniel

Informații preluate de pe blogul http://rodiagnusdei.wordpress.com

%d blogeri au apreciat asta: