Lansare FaithTech România (10.04.2024)
Miercuri, 10 aprilie 2024, la sediul Fundației Romania Pro Culture din București a avut loc lansarea FaithTech România. Aceasta se definește ca fiind o comunitate globală care își propune să-i conecteze pe cei pasionați de tehnologie și să-i ajute să împărtășească Evanghelia.
Cu acest prilej a fost prezentat conceptul FaithTec, necesitatea unui astfel de demers, precum și obiectivele urmărite.
Mesajul principal a aparținut domnului Cătălin Vasile, IT Business Development, fondator Prodocens Media și reprezentant al rețelei FaitTech în România
Evenimentul a fost moderat de către Timotei Dincă, Redactor șef Tribuna US
De asemenea, au avut mesaje mai mulți invitați precum:
Ștefan Iosifaru, Specialist identificare automată, Director tehnic CIREȘARII
Titus Corlățean, senator, membru APCE
Sorin Bădrăgan, Președintele Cultului Creștin Baptist din România
Daniel Mariș, Rectorul Institutului Teologic Baptist din București
Daniel Fodorean, decan al Facultății de Teologie Baptistă Pastorală din cadrul ITBB
4 aprilie 1968 – Martin Luther King, Jr., assassinated
On this day in 1968, Martin Luther King, Jr., a leader of the American civil rights movementwho was in Memphis, Tennessee, to support a strike by the city’s sanitation workers, was assassinated by James Earl Ray.
Image: Julian Wasser
Britanica
Martin Luther King Jr. nu a fost doar un luptător pentru drepturi civile ale negrilor, ci și pastor baptist
ITBB – Conferință și lansare de carte: Baptiștii români. Istorie și identitate
Institutul Teologic Baptist din Bucureștiîn colbaorare cu Facultatea de Teologie Baptistă și PROLOGOS organizează miercuri, 27 martie 2024, evenimentul Baptiștii români. Istorie și identitate. Astfel, în prima parte va avea loc o conferință științifică, iar în partea a doua lansarea la București a cărții lui Mihai Ciucă intitulată Baptiștii din România. Pionierii.
Cu acest prilej voi (MS) avea o scurtă comunicare despre Federația Reprezentativă a Cultelor Evanghelice Recunoscute din R.P.R.
Agerpres: Biblia de la București (1688) sau Biblia lui Șerban Cantacuzino salvată printr-o minune de la epurare
Prima Biblie tradusă integral în limba română, cunoscută ca ”Biblia de la Bucureşti” (1688) sau ”Biblia lui Cantacuzino”, salvată printr-o minune de la epurare în perioada comunistă, se află printre cărţile valoroase deţinute de Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila, unde este păstrată într-un spaţiu special denumit „Tezaur”. Considerată un monument al limbii române vechi, cu rol major în dezvoltarea limbii literare, ”Biblia de la Bucureşti” a fost descrisă de istoricul A. D. Xenopol, în lucrarea „Istoria românilor din Dacia Traiană”, ca fiind „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât şi prin limba ei cea minunată”.
„Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură” este scrisă în limba română cu caractere chirilice, este tipărită în roşu şi negru şi reprezintă atât un monument al limbii române vechi, cât şi un obiect de artă, datorită filigranelor şi a motivelor florale şi geometrice folosite. Prezintă iniţiale ornate cu motive florale, stilizate cu negru şi roşu la începutul fiecărui capitol. Titlul este încadrat într-o poartă-chenar cu motive florale şi geometrice, pe verso-ul paginii de titlu, într-un chenar, este tipărită stema Ţării Româneşti din timpul domniei lui Şerban Cantacuzino, încadrată într-un medalion înflorat, iar coperta este îmbrăcată în piele de culoare maro, cu ornamente de aur.” (…)
“Cartea prezintă valoare nu numai prin informaţia care există în interior, ci şi ca obiect de artă, pentru că are multe filigrane, ornamente. Fiecare capitol al lucrării are litera majusculă florală, foarte bine ornamentată, avem stema domnitorului Şerban Cantacuzino, paginile importante de început de capitol au marginile ornamentate, fiecare element de ornament reprezintă ceva în ştiinţa aceasta auxiliară de studiere a filigranului, fiecare desen are o semnificaţie. Noi aşteptăm un studiu poate mai amănunţit al acestei ediţii a Bibliei, poate cercetătorii îşi vor îndrepta atenţia şi asupra studiului din punct de vedere ornamental al acestui volum. Sunt motive florale, stilizate cu negru şi roşu la începutul fiecărui capitol. Chenarele au mare valoare în ceea ce priveşte ornamentele pe volumele de carte din epoca respectivă”, spune Ştefania Botez.
Apariții editoriale (61) – Mihai Ciucă, Baptiștii din România: Pionierii (vol I, II, III)
Sfârșitul anului 2023 s-a remarcat din punct de vedere editorial prin apariția unei lucrări de excepție scrisă de Mihai Ciucă intitulată Baptiștii din România: pionierii, Vol. I, Vol. II, Vol. III, lucrarea publicată la Editura Casa Cărții din Oradea.
Lucrarea este scrisă cu profesionalism acoperind o perioadă de timp mai puțin cunoscută din punct de vedere al istoriei baptiștilor din spațiul românesc şi, de asemenea, se bazează pe surse cunoscute sau mai puțin cunoscute în spațiul istoriografic românesc, inclusiv documente de arhivă.
Aşadar, celor interesați de istoria baptiștilor le recomand această lucrare, precum şi celelalte lucrări scrise de Mihai Ciucă.
Pentru cei care vă întrebați cine a fost Mihai Ciucă, cel care a plecat fulgerător dintre noi la Tatăl, iată o scurtă prezentare preluată de pe https://istoriabaptistilor.ro/mihai-ciuca-autor
Mihai Ciucă a fost un slujitor dedicat al Bisericii Baptiste Sfânta Treime din Brăila și un autor prolific. Și-a petrecut ultimii 17 ani din viață cercetând cu rigurozitate istoria baptiștilor din România în perioada 1928-1975. A debutat cu volumul „Baptiștii din Brăila: Un veac de mărturie (1918-2018)”, urmat de „Istoria baptiștilor brăileni în imagini, date și documente: Repere ale unui veac de mărturie (1918-2018)”, album care a venit în completarea primei cărți. În paralel, a explorat și istoricul misiunii scoțiene din Iași și și-a concretizat eforturile publicând cartea „Pe urmele lui Robert Murray M’Cheyne: Istoricul Misiunii Scoțiene pentru evreii din Iași”. O listă completă cu lucrări și contribuții poate fi gasită pe pagina Resurse.
Iată mai jos o prezentare generală a cărții Baptiștii din România: pionierii, precum şi tematica celor trei volume.
Mihai Ciucă, Baptiștii din România: Pionierii, 3 vol, Editura Casa Cărții, Oradea, 2023.
Baptiștii sunt recunoscuți, la nivel mondial, ca una dintre principalele confesiuni protestante, care s-a născut spre finele primului secol al Reformei. Spre deosebire de confrații lor, baptiștii români nu s-au bucurat de toleranță și acceptare, în cea mai mare parte a celor peste 160 de ani de prezență pe aceste meleaguri. Au fost considerați mereu un element alogen, bănuiți a fi promotori ai unor interese străine. Baptiștii din România – Pionierii a fost scrisă pentru a încuraja o conlucrare pașnică cu toate confesiunile, atât pentru ajustarea mentalităților, cât și pentru eliminarea prejudecăților și a stereotipurilor trecutului.
Volumul 1 prezintă progresul mișcării baptiste spre meleagurile românești în Vechiul Regat şi în fostele regiuni austro-ungare din 1856-1918.
Volumul 2 prezintă influența baptismului maghiar din Ardeal și extinderea baptismului românesc în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia. Autorul s-a aplecat, îndeosebi, asupra etapelor din procesul de consolidare a bisericilor germane și ruse în regiunile fostului Imperiu Rus şi a încheiat triumfător cu formarea Uniunii Baptiste Române după Primul Război Mondial.
Volumul 3 cuprinde colonizarea Dobrogei, Basarabiei și Bucovinei cu germani, în special istoria mișcărilor stundiștilor și a misiunilor menoniților și metodiștilor, abordează traducerea și răspândirea Bibliei în limba română și emigrarea românilor baptiști în SUA și se încheie cu o bogată colecție de documente traduse de autor.
Prețul celor trei volume este 250 lei şi pot fi comandate de pe site ul Istoria Baptiștilor
precum şi de pe site-ul Editurii Casa Cărții.
David Funderburk, <<Americanul cu inimă de român>>
Sursa: Creștinul Azi, Revista Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, numărul 8-9, iulie-august 1992, pagina 15.
David B. Funderburk a fost ambasador al S.U.A. în România, la București, între anii 1981-1985 ca reprezentant al administrației Regan. Ronald Regan a fost cel de-al 40 lea președinte al Americii și și-a exercitat cele două mandate pe perioada 1981-1989.
Despre Funderburk a scris un articol interesant Denisa Bodeanu în cadrul căruia arată că situația de la momentul respectiv din România era una complexă, iar unele dintre relatările ulterioare ale fostului ambasador trebuie privite cu circumspecție.
Cu toate acestea trebuie remarcat rolul acestuia în susținerea libertății religioase din România în proma parte a anilor ‘80. Pentru mai multe informații a se vedea David B Funderburk, Un ambasador american între Departamentul de Stat și dictatura comunistă (1981-1985), Dacon, 1994.
Vezi AICI interviul acordat de fostul ambasador postului de Radio Europa Liberă care oferă informații interesante despre parcursul său.