Bucureștii vechi și noi: Anii 30 pe Strada Berzei

Foto: anii 30, strada Berzei (in spatele si in fata fotografului) la intersectia cu strada Stirbei-Voda.
Mai exista numai cladirile de pe partea dreapta din susul intersectiei, inclusiv imobilul de colt cu reclama Radion, imobil care pe atunci adapostea un magazin de delicatese si coloniale dar si o bodega, actualmente se afla un butic acolo.
Pe partea stanga, in susul intersectiei se poate observa cladirea de colt cu pod si lucarna, cladire care are un brau in art-deco. In fata cladirii este amplasat un chioșc.
Copilul de pe trotuarul din partea stanga este un strajer.
Sursa: foto de Ebner din colectia Muzeului de Istorie a Municipiului Bucuresti.de Belkine Gabriel
https://bucurestiivechisinoi.ro/2019/01/anii-30-pe-strada-berzei/
Nicolae Iorga: „Eu nu am învățat a ceti și a scrie. Acestea sunt lucruri care mi-au venit de la sine”
Nicolae Iorga a fost moldovean, născut în Botoșani la 1871. Studiile le-a făcut la Iași, cursurile universității terminându-le în numai un singur an de frecvență La vârsta de doar 18 ani este numit profesor la Ploiești, la Liceul Sf. Petru și Pavel, catedra de limbă latină.

A plecat, ulterior, în Germania, și-a luat doctoratul în istorie și a revenit în România la 23 de ani. Timp de 50 de ani a fost profesor universitar în capitală.
Biblioteca sa era „biserica celor 80.000 de glasuri”
Nicolae Iorga este românul care a scris 1259 de lucrări și 25.000 de articole. Nicolae Iorga este românul care a scris în 7 limbi și a vorbit în 16. Biblioteca sa număra 80.000 de volume, era „biserica celor 80.000 de glasuri”, cum îi plăcea să o numească. „Eu nu am învățat a ceti și a scrie. Acestea sunt lucruri care mi-au venit de la sine” nota marele om de cultură în lucrarea „O viață de om, așa cum a fost”. (…)
Tot meritul marelui savant este și inaugurarea, în prezența Reginei Maria, a Școlii de Misionare Naționale și Morale, ce purta numele Majestății Sale. În clădirea aflată la câțiva metri de casa familiei Iorga, tinerele erau pregătire să devină învățătoare. În acel loc, astăzi funcționează Muzeul de Artă Religioasă „Nicolae Iorga”.
Se trezea la 5 dimineața și întrerupea scrisul la 1 noaptea
Despre modul de viață al marelui om de cultură român, se spune că era unul destul de riguros, disciplina fiind cuvântul de ordine. Se trezea la 5 dimineața, își corecta șpalturile și mergea la tipografie. Apoi pleca la cursuri la București. După amiaza, negreșit, se odihnea o oră, își făcea plimbarea de rigoare, se așeza la masă cu familia, iar apoi relua lucrul până la 1 noaptea.
Tot meritul marelui savant este și inaugurarea, în prezența Reginei Maria, a Școlii de Misionare Naționale și Morale, ce purta numele Majestății Sale. În clădirea aflată la câțiva metri de casa familiei Iorga, tinerele erau pregătire să devină învățătoare. În acel loc, astăzi funcționează Muzeul de Artă Religioasă „Nicolae Iorga”. (..)
Istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române. Pe scurt, Nicolae Iorga. Cel mai prolific istoric al românilor, numit, pe bună dreptate, cel mai mare savant al României din toate timpurile. Omul care s-a ambiționat nu doar să scrie istorie, ci și să facă istorie, într-o epocă de renaștere națională.
47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă, după aflarea asasinării celui care a fost marele român, Nicolae Iorga.
Sursa: Observatorul Prahovean
„Postomul – O critică a subiectivității postumane” de Constantin Ghioancă

Am lecturat pe îndelete cartea abia ieșită de sub tipar a filozofului Constantin Ghioancă, „Postomul – O critică a subiectivității postumane”. …
„Postomul – O critică a subiectivității postumane” de Constantin Ghioancă
O carte scrisă atât din perspectiva filosofică cât și din cea teologică care merită lecturată pentru a înțelege mai bine provocările timpurilor moderne.












