Influența vestului se face tot mai simțită și la noi în țară. Astfel, au început să se traducă și să se promoveze cărți îndoielnice din punct de vedere doctrinar. Una din cele mai spectaculoase cărți traduse în limba română și distribuite în librării este romanul Baraca de Paul Young. Acest roman a fost tradus în peste 30 de limbi și vândut în peste 10 milioane de exemplare. Pentru că spațiul pe care-l am la dispoziție este redus am să punctez doar câteva dintre învățăturile nebiblice promovate de acest roman:

Personjul Mack întâlnește Trinitatea divină astfel: “Tata” (o femeie afro-americană), “Isus” (un tâmplar evreu) și “Sarayu” (o femeie asiatică care se pare a fi Duhul Sfânt). Cartea este constituită, în principal, dintr-o serie de dialoguri între Mack, Tata, Isus și Sarayu asupra problema teodiceei (aspectul răului din Univers în relație cu caracterul lui Dumnezeu). Dintre aceste dialoguri amintim:

Isus îi spune lui Mack că El “este cea mai bună cale prin care un om se poate relaționa la Tata sau Sarayu”. Observați, nu singura Cale (Ioan 14:6) ci doar, cea mai bună. Aceasta înseamnă că există și alte căi în afară de Isus. Fals!

Tata afirmă: “Nu trebuie să–I pedepsesc pe oameni pentru păcat. Păcatul este în el însuși o pedeapsă devorându-te din interior. Nu este scopul meu să îl pedepsesc. Este bucuria mea să îl vindec.” Este adevărat că Domnul nu dorește moartea păcătosului și că prin jertfa de la Calvar îi oferă mântuire dar Biblia vorbește despre Dumnezeu ca fiind Judecătorul care la sfârșitul istoriei va pedepsi păcatul. (Apoc. 20:11-15). Ideea , „păcatului care este în el însuși o pedeapsă” se potrivește cu conceptul estic de karma și nu cu Evanghelia creștină.

Apare apoi problema universalismului (cum că Dumnezeu s-a împăcat cu toată lumea și îi mântuiește pe toți). Tata îi spune lui Mack că acum El este împăcat cu toată lumea. Mack continuă: „Cu toată lumea? Te referi la cei care cred în tine, nu-i așa?” Tata răspunde: “Cu toată lumea!”

Profesorul Thimoty Beal de la Case Western University concluzionează că în Baraca există “modele metaforice nebiblice ale Lui Dumnezeu”, “modelul ne-ierarhic al Trinității” și cel mai rău “teologia salvării universale.” -(toate drumurile duc la Isus) (vezi,http://www.albertmohler.com/2010/01/27/the-shack-the-missing-art-of-evangelical-discernment/)

Iubiți cititori, atenție! Asemenea cărți (dincolo de unele aspecte pozitive ale lor) sunt „lupi îmbrăcați în blană de oaie”.  Atenție la ce citiți dumneavoastră, copiii și nepoții dumneavoastră.  Dumnezeu să ne ajute să rămânem lângă adevărata Evanghelie, acum în vremuri care vor fi mai dificile decât a văzut istoria vreodată. Dar cu Dumnezeu și fiind în unitate unii cu alții putem învinge!

Pastor, Costel Ghioancă