Familia mea în comunism
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc va derula in perioada 20 februarie-1 mai 2010 concursul national de eseuri si arta grafica „Familia mea in comunism”.
Concursul, ajuns la a IV-a editie, este destinat elevilor din clasele V-XII si este organizat in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului şi Reprezentanta Comisiei Europene in Romania. Scopul acestui concurs este acela de a creste interesul copiilor si tinerilor pentru istoria recenta a Romaniei, determinandu-i sa reflecteze asupra naturii totalitare si represive a regimului comunist din Romania. Astfel, ii provocam pe elevi la o noua tema de concurs Familia mea in comunism, obiectivul nostru fiind acela de a aduce in prim plan relatia dintre statul comunist si familie. Plecand de la urmatoarele intrebari: In ce masura a fost afectata familia ta de regimul comunist? Cum portretizati viata de familie in timpul regimului comunist?, ii asteptam pe elevi sa ia parte la acest concurs de creatie.
Regulamentul concursului poate fi consultat aici, iar fișa de înscriere poate fi descărcată apăsând aici.
http://www.crimelecomunismului.ro/

Conferinţă: Biserica Ortodoxă Română și puterea politică în perioada comunistă

| Ciclul de conferinte „Biserica ortodoxa in perioada comunista” |
| Doamne ajuta!
Rugăciunile unora dintre voi au fost ascultate, motiv pentru care săptămâna aceasta va aşteptăm la ciclul de conferinţe având ca temă „Biserica Ortodoxă Română şi puterea politică în perioada comunistă” . Astfel, marţi 9 februarie, începând cu ora 18:00, va avea loc conferinţa „Comunismul –o religie atee” avându-l ca invitat pe Lect. Univ. Dr. Radu Preda, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, director fondator al Institutului Român de Studii Interortodoxe, Interconfesionale şi Interreligioase (INTER). Domnul Preda este de asemenea membru al Comitetului redacţional al revistei „Renaşterea“, publicaţie oficială a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului şi membru în staff-ul Forumului European al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă (Bruxelles). Miercuri 10 februarie, începând cu ora 18:00, se va proiecta documentarul, „De ce nu canonizăm martirii anti – comunişti?” – o producţie TVR semnată de Rafael Udrişte. Cea de a doua conferinţă va avea loc joi, 11 februarie de la ora 18.00. Titlul conferinţei va fi „Biserica şi Securitatea”, avându-l ca invitat pe Lect. Univ. Dr. George Enache, membru CNSAS şi lector la Facultatea de Istorie din Galaţi Cea de a treia conferinţă „File din Patericul Închisorilor: Valeriu Gafencu” va avea loc vineri, 12 februarie de la ora 18.00. Conferenţiar va fi Monahul Moise, de la Mănăstirea Oaşa, judeţul Alba. Toate conferinţele se vor desfăşura în Aula „Mihai Eminescu” din corpul A al Universităţii „Al. I. Cuza” – Iaşi. La fiecare conferinţă veţi putea cumpăra cărţi ale invitaţilor la preţuri studenţeşti. Manuela Cluci |
„Fidela” O nouă traducere a Bibliei în limba română
Blogul Clujul Evanghelic ne semnalează apariţia unei noi traduceri a Bibliei în limba română denumită FIDELA. Aceasta a fost realizată conform blogului Vestea Bună după 8 ani de muncă de către un colectiv condus de pastorul Brian Nibbe de la biserica baptistă Lumina Evangheliei din Cluj. Consultând pagina de titlu a Bibliei FIDELA, accesibilă în format pdf aici, aflăm faptul că această versiune reprezintă o traducere literală nouă, completată, revizuită şi actualizată. Cu toate acestea, în urma lecturării unor pasaje cheie ale noii versiuni de către persoane familiarizate cu textul biblic, în blogosfera evanghelică au apărut o serie de comentarii şi analize ale acestei versiuni. Am să mă opresc la trei dintre acestea după cum urmează: Vasile Tomoiagă pe blogul Clujul Evanghelic ne anunţă despre apariţia acestei versiuni preluând o informaţie de pe blogul Vestea Bună, prezentându-ne în paralel textul fericirilor din Evanghelia după Matei capitolul 25 în versiunea FIDELA şi în versiunea Cornilescu. Aurel Mateescu, la rândul său analizând textul noii versiuni, o consideră ca fiind ” O nouă americanizare a evanghelicilor români”. Marius Cruceru face şi el o analiză critică a textului edificatoare prin titlul articolului ” Traducerea Fidela – Fidelă? o hiperbolă! sau cum se traduce „common sense” în limba română?”












